Dan Cîrstea şi Vlad Miriţă sunt prieteni de aproape un deceniu şi anul acesta au decis să transforme această relaţie într-una „cu profit”. Unul antreprenor full time, celălalt artist full time, amândoi sunt acum parteneri într-o nouă afacere prin care au lansat şi îşi propun să extindă o nouă nişă în agricultura locală. Despre ce este vorba?
Ferma Moşia Chindia se află pe terenul deţinut de familia mea, foarte aproape de municipiul Târgovişte. De când îmi amintesc, am fost înconjurat de animale, iar ulterior creşterea lor a devenit una dintre pasiunile mele. Am pus bazele proiectului în 2010, când am avut mai multe probleme medicale, sub forma unor alergii severe”, povesteşte Vlad Miriţă, cofondatorul businessului. În urma acestor probleme, spune că a început să fie foarte preocupat de ceea ce mănâncă, mai ales după ce a realizat că simptomele aveau legătură directă cu regimul de viaţă şi în special cu hrana. Tot aşa a descoperit un sistem diferit de creştere a animalelor, „pasture raised” (creştere prin păşunare), lansat de fermierul american Joel Salatin. „În SUA este considerat superior certificării organice”, notează el. Iniţial, nu a avut în plan să înceapă o afacere, rezumând noua activitate la nivel de hobby. „Mi-am dorit să fiu sigur că eu şi familia mea consumăm carne cu adevărat sănătoasă, dar şi gustoasă, iar în acelaşi timp să avem grijă şi de mediul înconjurător. Creşterea prin păşunare este o abordare regenerativă pentru mediu, deoarece ajută solul, în loc să-l deprecieze.”
A pornit ferma cu cinci porci din rasa Mangaliţa, pe care i-a adus din Baia Mare, câţiva pui de carne şi curcani. După o vreme, spune că prietenii au luat, inevitabil, contact cu produsele ce proveneau din fermă şi încet-încet, a devenit o tradiţie ca la mese sau grătare să aducă de la fermă carne şi produse derivate. „Fiecare avea câte o slăbiciune: unii pentru carnea de porc şi mai ales pentru cârnaţi, alţii – şi în special copiii – preferau carnea de pui, şniţelele făcute din piept de pui sau curcan. Din discuţiile cu ei, pe care şi acum le port cu mare pasiune, am aflat detalii despre preferinţele lor culinare, cum îşi gătesc, şi mai ales câtă nevoie este de surse de hrană bună, sănătoasă. Cel mai mare interes l-am aflat la cei cu copii mici, părinţi care căutau, se informau şi povesteau cât de greu le este să găsească produse curate sau producători de încredere.”
Carte de vizită Dan Cîrstea, 46 de ani
♦ A urmat Facultatea de Filosofie în cadrul Universităţii Bucureşti şi un Master în Management în cadrul aceleiaşi instituţii, o serie de cursuri de fundraising la University of Warwick şi alte studii de MBA la The Open University;
♦ De peste 20 de ani este antreprenor, fiind fondator şi managing partner al agenţiei de relaţii publice şi marketing United;
♦ Din 2021, este cofondator al fermei Moşia Chindia, alături de Vlad Miriţă;
♦ Are drept hobbyuri sportul, literatura şi cinematografia.
La rândul lor, invitaţii, adaugă el, au avut ocazia să afle multe informaţii despre cum se produce carnea industrială, „ce diferenţe sunt între industrie şi ceea ce facem noi, ce soluţii alternative am ales în locul conservanţilor şi aditivilor alimentari, cum creştem animalele cu respect pentru nevoile lor specifice, cum gestionăm suprafeţele de teren, cât şi ce impact are activitatea noastră asupra terenului şi cât timp are nevoie pentru a se reface”. Le-a explicat cum toate aceste detalii fac diferenţa deopotrivă în farfurie, în starea de sănătate şi în calitatea solului, care rămâne fertil pentru generaţiile viitoare. „Practic, a fost, fără să-mi propun acest lucru de la început, un test de piaţă întins pe câţiva ani, fără presiunea cash flow-ului sau a timpului.”
Treptat, tot mai multe persoane din anturajul prietenilor au început să se intereseze de produsele lor. „Aşa am constatat că aceste competenţe dobândite în ultimii ani sunt valoroase şi, dublate fiind de o mare pasiune, pot constitui un bun început pentru un mic business. Business care pe cât este de greu, pe atât este de frumos şi care, mai presus de orice, este un mod de viaţă şi o misiune.”
Pe partenerul său de afaceri, Dan Cîrstea, îl cunoaşte încă din 2012, acesta numărându-se, alături de familia sa, printre primii care au avut ocazia să ia contact cu povestea şi cu produsele. „Din aproape în aproape, şi pentru că el este un antreprenor înnăscut, am ajuns la discuţii legate de un start-up, prin care să ne aducem contribuţia la un stil de viaţă cât mai sănătos, pentru cât mai mulţi oameni. Un stil de viaţă ale cărui beneficii nu vizează doar consumatorii cărnii de la Moşia Chindia, ci şi mediul înconjurător şi animalele, care sunt crescute în condiţii unice în România. În prezent, suntem singurii producători locali care deţin o fermă multispecie, unde toate animalele cresc pe iarbă, în sistem de creştere prin păşunare”, susţine Dan Miriţă.
La rândul său, Dan Cîrstea îşi aminteşte că era ajunul Crăciunului din 2015 când a gustat pentru prima dată carnea de porc de la fermă. Spune a fost impresionat de gust, mai ales că, deşi se declară gurmand, nu mai mâncase până atunci o carne la fel de gustoasă, „nici măcar în Spania, unde există o tradiţie a creşterii porcilor în mediu natural şi în cele mai bune condiţii”.
Hrana sănătoasă este, şi pentru el, un subiect de interes şi spune că atât el cât şi soţia sunt mult mai preocupaţi de provenienţa alimentelor pe care le consumă şi caută continuu surse de încredere şi alternative pentru produsele de agricultură şi zootehnie intensive de când au copii. „În 2020, în plină pandemie, discutam cu Vlad despre problemele de aprovizionare cu alimente din supermarketuri, cauzate de restricţiile de transport, şi despre necesitatea ca România să aibă mai multă producţie locală. De aici până la ideea de a transforma această pasiune într-un business prin care să le oferim oamenilor şi, în special familiilor cu copii, o opţiune de hrană curată, nu a mai fost decât un pas!”
Fără să ofere cifre exacte despre investiţia iniţială, cei doi antreprenori estimează că, în primii trei ani, investiţia într-o fermă cu creştere prin păşunare poate ajunge la 500.000 de lei, „incluzând aici atât investiţiile cash, munca noastră, cât şi alte investiţii non-cash”. În prezent, echipa businessului numără opt angajaţi şi colaboratori.
Legat de obiectivele financiare pentru primul an de activitate, fondatorii spun că ţinta lor la nivel de venituri este de aproximativ 500.000 de lei. „Pentru noi însă aceste cifre sunt secundare. Ne-am propus să aducem carne de cea mai bună calitate pe mesele unui milion de familii, în următorii zece ani. Iar ca acest lucru să se întâmple, este important să promovăm în România conceptul creşterii prin păşunare şi în rândul altor fermieri şi antreprenori. Ne dorim să sprijiim cel puţin alţi 100 de fermieri în următorii zece ani, pentru a adopta cu succes sistemul de creştere prin păşunare a animalelor”, îşi descriu ei obiectivele.
Pentru 2021, şi-au propus să crească 90 de porci, 2.000 pui de găină şi 200 de curcani. Porcii sunt crescuţi în turmă, în padocuri de aproximativ 2.000 mp, şi sunt mutaţi periodic, dintr-un padoc în altul, astfel încât mereu au acces la vegetaţie proaspătă şi teren curat. „Porcii noştri Mangaliţa şi păsările au la dispoziţie peste 3 hectare de teren, lângă Târgovişte, unde au acces permanent la iarbă şi au parte de lumină naturală din plin. Animalele îşi caută singure hrana diversificată şi se pot mişca nestingherite pe o suprafaţă generoasă”, spune Miriţă. În ceea ce priveşte păsările de la fermă, pentru fiecare 1.000 de pui de găină este alocat un hectar de pământ, iar la fiecare 100 de curcani sunt necesari aproximativ 5.000 de metri pătraţi. Toate animalele sunt mutate periodic pe o nouă suprafaţă de pământ cu multă iarbă, iar în cazul puilor de găină această mutare are o frecvenţă zilnică.
Portofoliul businessului cuprinde, la momentul actual, 41 de produse din cele trei categorii de carne: pui, curcan şi porc, atât carcasă, piese (pulpe, aripi, ceafă de porc etc.), cât şi preparate din carne: ruladă de pui – despre care spun că este favorita copiilor –, cârnaţi de porc, crenvurşti de pui şi altele. „Per total, avem o gamă destul de variată: 11 produse din pui, de la pui cu creştere lentă la pui fraged, la ruladă coaptă de pui, opt produse din curcan şi 22 de produse de porc, categorie unde vindem atât carne, specialităţi, (lebărvurst, cârnaţi, printre altele, cât şi marele produs sezonier: porcul de Crăciun”, spune Vlad Miriţă. Potrivit lui, sacrificarea se face la abatoare autorizate, situate la maximum o oră de fermă, iar prelucrarea produselor, în fabrici de procesare profesionale, care nu folosesc niciun fel de aditivi, E-uri sau alte chimicale. „Ca preţuri, ne situăm la nivelul produselor fermelor naturale, sub preţul celor bio, deşi calitatea noastră este superioară. Adică, de exemplu, preţul pe kilogramul de carne de pui este 40 lei, faţă de carnea de pui bio, care urcă la 50-60 lei pe kilogram – totul din import, însă.”
Pe lângă categoriile tradiţionale, Cîrstea spune că au şi o categorie destinată în special copiilor. „Printre clienţi se găsesc multe familii cu copii. Gama include piept de pui de exemplu, pe care îl porţionăm în bucăţi de dimensiuni reduse, special pentru cei mici. Pentru copiii mai mari, clienţii noştri cumpără pui cu creştere lentă, curcan, ficăţei de pui şi de curcan, crenvurşti.”
Pe termen lung, antreprenorii vor să aducă la Moşia Chindia şi ierbivore (vite, oi, capre), care se încadrează bine în sistemul de creştere prin păşunare. „Cererea este relativ redusă în România, pentru carnea lor.” Intenţionează, de asemenea, să intre şi în marile lanţuri de retail, dar spun că cel mai probabil nu se va întâmpla în 2021. „Vrem să facem lucrurile cum trebuie, treptat, iar restaurantele şi retailul bio sunt în prezent prioritare pentru noi. După ce vom mai creşte, vor urma şi marii retaileri, probabil cu listări regionale, la început.” Un obiectiv pe termen mediu este şi deschiderea propriilor magazine de desfacere, însă momentan au început cu vânzările la poarta fermei, lângă Târgovişte, şi prin comenzi plasate pe Facebook sau WhatsApp, până la deschiderea site-ului, care va fi gata cel mai probabil la jumătatea lunii august.
Carte de vizită Vlad Miriţă, 40 de ani
♦ A urmat şcoala de arte „Octav Enigărescu” din Târgovişte şi este, de asemenea, absolvent de ASE, secţia Comerţ;
♦ De profesie este solist vocal de operă şi muzică pop şi a performat timp de şase ani pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, începând din 2006, iar în 2008 a reprezentat România la Eurovision, alături de artista Nicoleta Matei (Nico);
♦ În 2010, a început să îşi cultive pasiunea pentru animale, înfiinţând o fermă de animale alături de tatăl său. Pe această bază a fondat, alături de Dan Cîrstea, Moşia Chindia, prima fermă de animale multispecie cu creştere prin păşunare din România;
♦ Printre hobbyurile sale se numără gastronomia, echitaţia şi animalele.
Despre clienţii targetaţi, fondatorii businessului spun că îşi doresc să ajungă, în timp, la cât mai mulţi oameni preocupaţi ca ei şi familiile lor să mânânce sănătos. „Totuşi, publicul nostru ţintă este format din două categorii principale: familii cu copii, în special copii mici, şi persoane cu venituri medii şi mari. Costurile noastre de producţie, care includ ciclul lung de creştere a animalelor, hrana acestora şi toate condiţiile pe care le oferim, influenţează în mod firesc şi preţul de vânzare. Acest lucru nu înseamnă că familiile cu venituri mai mici nu se pot atinge de produsele noastre. Avem suficientă varietate, dar depinde foarte mult ce loc ocupă calitatea hranei în lista de priorităţi a fiecăruia.”
Legat de extinderea sistemului de păşunare în piaţa locală, antreprenorii spun că potenţialul este foarte mare. „România are păşuni bune şi foarte multe islazuri sunt libere în multe zone din ţară. Pe de altă parte, avem tradiţie foarte bună în creşterea animalelor. Creşterea prin păşunare, în primii 3 ani nu presupune costuri excesive cum sunt cele pentru creşterea bio, iar pe de altă parte nu este complicat, ca sistem de creştere. Important este să existe această înţelegere că oamenii au nevoie de carne curată şi sănătoasă şi că o fermă cu creştere prin păşunare rezolvă toate problemele de creştere zootehnică, cu impact pozitiv, şi accentuez pozitiv, asupra pământului. Noi creştem puii şi în livadă, iar după câţiva ani am observat că merele noastre sunt mult mai dulci decât erau, iar perele au devenit excepţionale, deşi soiul de păr pe care îl avem nu este deosebit.”
Vorbind de competiţie, cei doi spun că îşi doresc să aibă competitori, dar că, în realitate, îşi privesc competitorii ca pe nişte potenţiali parteneri. „Potrivit cercetărilor noastre, în prezent suntem singura fermă locală multispecie, unde toate animalele sunt crescute prin păşunare. Mai există o singură fermă de pui crescuţi prin păşunare, lângă Braşov. Îi salutăm şi îi felicităm pentru efortul şi munca lor! Mai sunt câteva ferme care cresc tradiţional porci şi păsări. Din păcate, în România nu există ferme bio de animale pentru carne. (…) Pe creşterea tradiţională stăm mai bine, doar că şi acolo, în gospodării, oamenii folosesc tot felul de procedee de furajare şi veterinare care fac ca, în final, carnea animalelor să nu mai aibă calitatea adevărată, pe care o aşteptăm cu toţii.”
În ceea ce priveşte echilibrul dintre noua sa ocupaţie şi cariera de artist, Vlad Miriţă susţine că cele două se împletesc armonios. „Pentru mine este o combinaţie foarte avantajoasă. Pe de-o parte, latura artistică îmi stimulează creativitatea, mă hrăneşte spiritual, iar întâlnirile cu publicul mă încarcă de energie, iar pe de altă parte, experienţa antreprenoriatului mă disciplinează, mă ajută să mă organizez mai bine şi mă ţine cu picioarele pe pământ.” Potrivit lui, de când a intrat mai serios în antreprenoriat, şi-a dat seama că antreprenorul este cu adevărat special şi că merită respect şi admiraţie. „Nu cred că exagerez spunând că antreprenorul este un erou al societăţii moderne.”
Fiind deja antreprenor cu vechime, pe Dan Cîrstea l-am întrebat ce lecţie a deprins din noua criză sanitară. „Am învăţat că nici pandemia nu e atât de neagră! Oportunităţi de afaceri pot să apără în orice perioadă, oricât de dificilă ar fi. Observ acest lucru atât în domeniul marketingului şi relaţiilor publice, în care sunt de peste 20 de ani, dar şi în domeniul agriculturii, unde am intrat chiar în pandemie.”
Motivaţie: „La Mars considerăm că lumea pe care ne-o dorim pentru mâine începe cu modul în care facem afaceri astăzi, astfel că, pentru fiecare dintre categoriile de produse pe care le punem pe piaţă – ciocolată, gumă, hrană pentru animale sau orez şi sosuri – ne uităm la lucrurile care contează şi acţionăm astfel încât să generăm o schimbare. Când ne referim la animalele de companie, ştim că fiecare dintre noi poate contribui la crearea unei lumi mai bune pentru ele, acesta fiind şi scopul nostru”, susţin reprezentanţii companiei. Proiectul „World Animal Day” are, aşadar, două componente sociale. Prima se referă la educarea consumatorului, prin care compania îşi propune să ofere informaţii relevante deţinătorilor de animale despre o îngrijire şi nutriţie corecte şi adaptate în funcţie de vârstă, rasă, stilul de viaţă. A doua este cea de ajutor pentru adăposturile pentru animale, prin donarea de porţii de hrană specializată.
Rezultate: „Din ultimele studii pe care le avem observăm o creştere a consumului hranei specializate, o creştere (timidă) a numărului de adopţii în România şi a educaţiei deţinătorilor de animale (de exemplu, tot mai mulţi oameni caută informaţii specializate atunci când doresc să adopte un animal, numărul animalelor sterilizate s-a dublat în intervalul 2015-2019 ajungând la aproape 35%). Efectul net este unul pozitiv şi se datorează tuturor acţiunilor de educaţie desfăşurate la nivel de categorie”, spun reprezentanţii Mars România.
Fermierii români, în ultimii cinci ani, au menţinut prima poziţie la producţia de floarea-soarelui din UE. Totodată, la porumb s-au luptat cot la cot cu francezii pentru prima poziţie, pe care au obţinut-o în 2018 şi în 2019, dar au pierdut-o anul trecut din cauza secetei pedologice. Însă, cu toate că România cultivă cea mai mare suprafaţă cu porumb boabe din Uniunea Europeană, cu peste 50% mai mult decât Franţa an de an, francezii au avantajul tehnologiei performante şi al accesului la apă, infrastructura de irigaţii din România fiind precară, chiar dacă s-au făcut paşi mici pentru îmbunătăţirea sa. La grâu, rapiţă, soia şi cartofi, România s-a menţinut în primele 10 poziţii în ultimii cinci ani în UE. Astfel a devenit un jucător important în piaţa Mării Negre, alături de Rusia şi Ucraina, şi un exportator de top al UE. Totuşi, Franţa îşi menţine prima poziţie la producţia de rapiţă de câţiva ani şi este înaintea României la producţiile de soia şi cartofi.
Florin Florea, antreprenorul care a pus pe picioare acum aproape două decenii businessul Albatros Gold, producător de ouă din judeţul Alba, spune că, la rândul său, a investit pentru a creşte, mai ales că producea hrană, necesară pentru oameni şi animale.
Insectele ar putea veni ca alternativă sustenabilă de hrană, în contextul în care au un aport proteic ridicat, iar populaţia planetei este într-o continuă creştere. Estimările Naţiunilor Unite atrag atenţia de mai mulţi ani că până în 2050 omenirea trebuie să găsească o modalitate prin care să hrănească 9 miliarde de oameni.