Tag: hoti

  • Să râdem cu jandarmii din Sălaj: Au blurat, într-o imagine cu hoţi de lemne, faţa unui CÂINE – FOTO

    Pe lângă explicaţia plină de umor, pe site-ul Jandarmeriei Sălaj a fost publicată o fotografie cu autorii unui furt de lemne care a stârnit o serie de reacţii pe internet.

    Oamenii legii au acoperit atât feţele suspecţilor, cât şi capul câinelui.

    “Nişte cetăţeni cu fler / Înarmaţi cu cai de fier / Au arat arbori de cer/ În ogor forestier. Catrenul a fost desluşit pe deplin abia după intervenţia jandarmilor: 9,7 metri cubi masă lemnoasă tăiată fără drept! Legenda spune că celelalte strofe au fost băgate în dubă…”, au scris jandarmii.

    Marius Mesaroş, purtătorul de cuvânt al IJJ Sălaj, a declarat pentru MEDIAFAX că anonimizarea câinelui s-a făcut în glumă, ”în ton cu linia umoristică adoptată pentru această postare”.

    ”Am văzut că unele persoane înţeleg altceva, deşi dacă toată postarea a mers pe o linie, era de înţeles că şi celelalte aspecte vor urma aşa. Faptele sunt reale, doar că uneori, ocazional, încercăm să ne prezentăm activitatea şi într-un mod mai inedit, lăsând la o parte limbajul instituţional”, a spus Marius Mesaroş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adăpostul unei lumi încă necunoscute: Peştera Hoţilor din Banat

    La capătul scărilor, te aşteaptă intrarea principală care te invită într-o experienţă labirintică. Imediat ce pătrunzi în întuneric, gândul îţi fuge la omul din peşteră. După descifrarea semnelor de pe pereţii săi, descoperi o altă despicătură în munte. Dincolo de ea, măreţia verdelui şi a sălbăticiei.

    Te întorci înapoi să mai cauţi. Te afli în locul în care cândva, hoţii din perioada romană îşi ascundeau aici comorile. E clar, mulţi  i-au trecut „pragul” dacă a fost locuită încă din Paleoliticul mijlociu.

    Ce mistere mai ascunde oare acest adăpost în stâncă?

    Ştiai că:

    Grota Haiducilor a fost descoperită în timpul imperiului austro-ungar şi a fost explorată de marele speolog Emil Racoviţă.

    această peşteră are o lungime de 143 metri şi este foarte des vizitată de turişti.
    în timp, a colecţionat foarte multe semnături, astfel încât cea mai veche iscălitură de pe pereţii datează din anul 1820?

    Fauna din această peşteră este unică în Europa şi se mai găseşte doar în America latină.
    în acest loc s-au făcut numeroase cercetări arheologice, mai ales în perioada comunismului?Printre comorile găsite amintim de vasele şi monedele romane care au o mare valoare istorică.

    Unde o găseşti ?
    În apropierea Hotelului Roman din oraşul Băile Herculane, judeţul Caraş-Severin, pe  drumul DJ608D;

    Cititi mai multe pe www.zigzagprinromania.com/

  • Hoţii de lemn „s-au servit” din pădurile statului cu lemn în valoare de 1,5 mil. euro în primele şase luni din 2018. Lemnul furat ar fi putut încălzi 3.000 de locuinţe

    Cei peste 15.600 de metri cubi de lemn tăiaţi ilegal în primele şase luni din 2018 ar fi putut încălzi circa 2.500-3.000 de gospodării pe parcursul unui an, potrivit calculelor ZF, care au luat în considerare un consum mediu de 5-6 metri cubi de lemn de foc pe an, per gospodărie.
     
     „În total, în primele şase luni, au fost constatate 813 infracţiuni silvice, din acestea fiind soluţionate până în prezent 15. Totodată, au fost constatate 6.118 de contravenţii silvice, valoarea totală a amenzilor fiind de 12,9 mil. lei (2,7 mil. euro), fiind confiscaţi şi 8.166 de metri cubi de lemn”, spun reprezentanţii Romsilva.
     
    Valoarea totală a pagubelor provenite din tăieri ilegale şi păşunat abuziv se ridică la aproape 7 mil. lei (1,5 mil. euro), potrivit Romsilva.
     
    În primele şase luni ale anului, 20 de angajaţi ai Romsilva au fost agresaţi de hoţii de lemne, 8 având nevoie de îngrijiri medicale, potrivit sursei citate.
     
    „Îngrijorător este faptul că pentru prima oară s-au înregistrat cazuri în care grupuri infracţionale au acţionat premeditat împotriva personalului silvic, în judeţul Caraş – Severin trei angajaţi ai Romsilva fiind agresaţi şi apoi ameninţaţi de un grup specializat în furturi de material lemnos din zona Anina. În judeţul Suceava o proprietate a unui pădurar a fost incendiată de presupuşi infractori, ambele cazurile fiind cercetate în prezent de organele de cercetare penală”, spun reprezentanţii instituţiei.
     
  • Daniel Dragomir, declaraţie dură despre fostul ofiţer SRI Dumitru Dumbravă: Un hoţ între hoţi. Mitică va ajunge la puşcărie

    „Cer în mod public Directorului Serviciului Român de Informaţii investigarea de urgenţă a generalului Dumbravă şi demiterea sa. Domnule Director, foşti colegi, nu va mai lăsăţi şantajaţi de Dumbravă şi de echipa lui Coldea. A venit vremea să puneţi rânduiala în serviciu, iar infractorii că Dumbravă vor trebui să răspundă”, se arată în scrisoarea publică a lui Daniel Dragomir, publicată pe blogul romania30.ro.

    Fostul ofiţer SRI îl numeşte „hoţ” şi „traficant de influenţă” pe generalul Dumitru Dumbravă.

    „Un hoţ între hoţi. Un plagiator în fruntea SRI. Un traficant de influenţă în dosare cu miza. Un combinator de jurnalişti cu grade. Un incompetent profesional care a băgat la puşcărie sute, poate chiar mii de oameni nevinovaţi. Un coordonator de judecători pe bileţele. Orice vreme-şi are vremea. Oricât l-ar proteja conducerea serviciului, Mitică va ajunge la puşcărie pentru faptele sale”, mai scrie Daniel Dragomir.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Unul dintre puţinele sate fără hoţi din lume se află în România. Aici localnicii lasă pungile cu bani în gard

    În sat există o secţie de poliţie, însă nu este considerată necesară. Conform Oddity Central, locuitorii satului din Mehedinţi sunt respectuoşi unii cu ceilalţi, iar rata criminalităţii este considerabil mai scăzută decât cea medie naţională. Hoţii, de exemplu, sunt practic inexistenţi, iar localnicii îşi permit să lase banii pe stradă pentru persoanele ce livrează pâine în zonă. 

     
    Bărbatul ia banii, pune în pungă numărul de pâini comandate şi apoi lasă şi restul în punga pe care o agaţă în gardul oamenilor. În peste 20 de ani niciun localnic nu a afirmat că i-ar fi fost furate pâinile sau banii. Reputaţia satului, ca fiind lipsit de hoţi, datează din 1996, pe când localnicii au început să agaţe pungi cu bani în gard pentru oamenii ce le livrau pâinea. Singurul magazin din zonă s-a închis după căderea regimului comunist, iar de atunci oamenii au fost nevoiţi  să apeleze la camionul ce livra pâine într-un alt sat aflat la 20 de kilometri. 
     
    Însă într-o zi, un localnic a venit cu ideea să lase o pungă cu bani şi un bilet în gard pentru cei ce livrau pâine. În timp, localnicii au realizat că nu vor fura unii de la alţi, iar cei ce veaneau din afară cu intenţii rele ar fi consumat mai mulţi bani pe combustibil decât banii de pâine pe care i-ar fi furat. 
     
  • Tudor Chirilă, mesaj INCENDIAR pentru PSD: „De astăzi, este oficial, suntem republica infractorilor!

    ”De astăzi, este oficial, suntem republica infractorilor! De astăzi suntem la mâna unei clici care face legi doar pentru ei şi pentru a scăpa de puşcărie. De astăzi ne vom lovi de nişte legi făcute cu dedicaţie pentru o clică şi o mafie care vrea să ţină România acolo unde îi convine, adică în întuneric, şi de astăzi trebuie să ne gândim că modificările codului de procedură penală pun în lumină şi în centru infractorul. Infractorul este favorizat, să ne intre bine în cap! (…)

    Suntem conduşi de o mână de inculţi şi de hoţi şi de incompetenţi”, a declarat Tudor Chirilă.

     

  • CEI MAI PROŞTI hoţi din lume: au încercat de 22 DE ORI să fure 7 milioane de lei din contul unei firme. Poliţiştii, ŞOCAŢI când au aflat unde doreau să trimită banii

    Şase tineri cu vârste între 20 şi 28 de ani sunt cercetaţi de poliţiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timiş şi procurorii DIICOT pentru infracţiuni informatice.

    “Din investigaţii a reieşit că, în perioada 30 ianuarie – 1 februarie 2017, cei în cauză ar fi efectuat mai multe tranzacţii creditoare la două terminale POS, amplasate în incinta unei societăţi comerciale din Timişoara, prin folosirea funcţiei REFUND a aparatului POS, urmând ca în conturile bănuiţilor să fie viraţi 7.200.000 de lei.

    În cauză, a fost întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de acces ilegal la un sistem informatic în formă continuată şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos în formă continuată, în care sunt cercetate şase persoane, cu vârste cuprinse între 20 şi 28 de ani”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş,.

    În cadrul dosarului penal, cei şase tineri au fost audiaţi, iar unul dintre aceştia, de 24 de ani, a fost reţinut pentru 24 de ore.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Cum au devenit hackerii din Coreea de Nord cei mai mari jefuitori din lume

    Reconnaissance General Bureau (biroul general de recunoaştere) RGB, al Coreei de Nord, echivalentul CIA, a antrenat o echipă de hackeri transformaţi în jefuitori de bănci care în ultimii ani au furat din peste 100 de bănci şi exchange-uri de criptomonede de peste tot din lume, pagubele fiind evaluate la peste 650 de milioane de dolari, potrivit GlobalPost Investigations.

    Hackerii coreeni au lovit chiar şi Banca Federală de Rezerve din New York. La aproape 25 de metri sub străzile din Manhattan, banca deţine cel mai mare depozit de aur din lume, iar multe dintre lingourile de aur sunt ale altor guverne, dar le-au trimis americanilor pentru că simţeau că sunt mai în siguranţă acolo decât altundeva. De asemenea, tot aici se ţin şi banii altor guverne, dar nu în sensul tradiţional de bancnote, ci bani electronici formaţi din 1 şi 0.

    Hoţii nord-coreeni au vrut să fure în februarie 2016 aproape 1 miliard de dolari. Contul ţintit aparţinea Bangladesh-ului. Odată ce au avut acces în serverele băncii centrale din Bangladesh, hackerii au aşteptat până vineri, zi liberă pentru mulţi musulmani, pentru a acţiona. Hackerii au trimis o serie de cereri de transfer la Banca Federală de Rezerve, transferuri totalizând aproape 1 miliard de dolari, care duceau banii în Filipine. Mulţi bani au fost transformaţi în cash sau spălaţi prin cazinouri.

    Hackerii nu au reuşit să fure toată suma deoarece multe transferuri au fost oprite fiind socotite drept suspicioase. Totuşi, au izbutit să scape cu 81 de milioane de dolari. Cei care au realizat acest furt sunt agenţi ai RGB, agenţie caracterizată ca fiind o combinaţie de CIA, KGB şi Yakuza.

    De zeci de ani, Coreea de Nord a fost sancţionată de ţările occidentale; în plus, intrarea acesteia în pieţele globale a fost interzisă. Asta a făcut ca regimul să caute noi metode de a aduce venituri la stat. Printre încercările agenţiei s-au numărat producţia de heroină, printarea de bancnote de 100 de dolari şi contrafacerea ţigărilor de marcă. Totuşi, toate aceste încercări de a face bani au fost eclipsate de hacking. Agenţia a antrenat unii dintre cei mai buni criminali cibernetici din prezent. Ce îi diferenţiază pe aceşti hackeri de alţii este faptul că sunt siguri că nu vor fi acuzaţi şi nici arestaţi niciodată de autorităţi.
    În ultimii ani, Coreea de Nord ar fi lansat peste 100 de atacuri cibernetice asupra băncilor şi birourilor de exchange de criptomonede din 30 de ţări. În urma acestor acţiuni s-ar fi furat 650 de milioane de dolari, din ceea ce se ştie.

    Suma de 650 de milioane de dolari a fost înaintată de Simon Choi, consultant al Serviciilor Secrete ale Coreei de Sud şi al diviziei de securitate cibernetică a armatei sud-coreene.

    „Cred că am reuşit să descoperim doar 30% din ceea ce s-a furat, doar o parte a activităţii lor. Abilităţile lor s-au îmbunătăţit considerabil. Sunt cei mai buni din lume”, este de părere Choi. Asta nu s-a întâmplat dintr-odată. Sub regimul lui Kim Jong-un, RGB s-a restructurat şi a pus accentul pe hacking, iar acum, conform estimărilor, numărul hackerilor este între 3.000 şi 6.000.
    Agenţia a fost creată în 2009, în ultimii ani ai domniei lui Kim Jong-il. Agenţia era compusă din mai multe unităţi dedicate spionajului, asasinatelor, războiului psihologic şi războiului cibernetic. Odată ce Jong-un a venit la putere, accentul s-a pus pe divizia de hacking.

    Două unităţi ale diviziei de hackeri sunt renumite în lume: unitatea 121, cunoscută ca „Lazarus” sau „Hidden Cobra”, responsabilă pentru hackul asupra Sony şi a Băncii Federale, şi unitatea 110, care, potrivit lui Choi, a început ca o unitate dedicată atacurilor asupra armatelor ţărilor rivale, dar şi-a schimbat ţinta în sisteme de carduri, reţele de ATM-uri, dar şi exchange-uri de criptomonede.

    După ce Kim Jong-un şi Donald Trump s-au ameninţat reciproc cu distrugerea, pe Twitter sau la televizor, acum cei doi lideri au căzut de acord să se întâlnească pe 12 iunie în Singapore. Nu se ştie exact care va fi topica discuţiilor, dar sigur se va vorbi şi despre bomba cu hidrogen şi despre modul în care una dintre cele mai sărace naţiuni din lume a ajuns să deţină o astfel de armă.

    Jafurile din bănci sunt legate de arsenalul nuclear al Coreei de Nord deoarece testele cu rachete provoacă sancţiuni, iar sancţiunile golesc bugetul ţării. Pyongyang caută soluţii pentru a-şi umple cuferele, iar o metodă eficientă este prin atacuri cibernetice. Hackingul a devenit extrem de profitabil pentru statul nord-coreean şi o veritabilă ameninţare asupra sistemului financiar al SUA. Pentru a înţelege mai bine ce se întâmpla, Patrick Winn, reporter la Global Post Investigation, a vorbit cu Kim Heung-Kwang, un specialist în computere care este familiarizat cu ceea ce se întâmplă în regimul de la Pyongyang deoarece el a fost un astfel de hacker.

    Kim Heung-Kwang a fugit în 2003 şi a mituit un paznic nord-coreean de la graniţa cu China. A traversat râul Tumen, dar a fost împuşcat, înainte să iasă din apă, de un al doilea paznic, pe care a neglijat să-l plătească. A supravieţuit; din China a ajuns în Coreea de Sud, iar azi conduce o alianţă a dezertorilor regimului nord-coreean. În organizaţia pe care o conduce se numără avocaţi, doctori, ingineri, programatori nord-coreeni care au scăpat de regimul opresiv.

    „Hackerii sunt geniile Coreei de Nord. Atunci când întrebi oamenii care ţară are cei mai talentaţi hackeri, probabil auzi de America, Rusia, China şi aşa mai departe. Dar are cineva operaţiuni mai de succes decât Coreea de Nord?”, punctează  Kim Heung-Kwang.

    În 2014, agenţii nord-coreeni s-au infiltrat în infrastructura Sony care se pregătea să lanseze comedia The Interview, un film despre asasinarea lui Kim Jong-un. Agenţii au şters date din sistemul companiei japoneze şi au dezvăluit publicului e-mailuri private ale angajaţilor Sony. Compania a decis să nu mai lanseze filmul în cinematografe.

    În 2017, hackerii nord-coreeni au lansat un „vierme” cunoscut ca WannaCry care a blocat peste 200.000 de calculatoare din 150 de ţări. Cei care au avut calculatoarele blocate trebuia să plătească o răscumpărare în bitcoin.

    În ultimii trei ani, hackerii nord-coreeni au atacat bănci şi exchange-uri de criptomonede din Coreea de Sud, Thailanda, India, Filipine, Polonia, Peru, Vietnam, Nigeria, Australia, Mexic, Japonia, Singapore, SUA. „Doar din ceea ce se vede la ştiri ar trebui să te gândeşti dacă nu cumva hackerii nord-coreeni sunt cei mai buni din lume”, spune Heung-Kwang. Întrebarea este: cum poate o ţară săracă să lanseze asemenea atacuri când se confruntă cu întreruperi de curent şi are o infrastructură digitală primitivă?

    Răspunsul poate fi surprinzător: formează celule de hackeri în alte ţări. Multe dintre aceste celule ar fi în China, unde viteza de internet este mult mai mare. Acolo, mulţi agenţi lucrează drept traderi sau importatori şi hackeri pe timpul nopţii. Alte urme lăsate de hackeri indică faptul că aceştia ar putea fi în India, Malaysia, Nepal, Indonezia, dar şi Mozambic.

    Potrivit Recorded Future, firmă ce monitorizează ameninţări cibernetice la nivel mondial, hackerii nord-coreeni se uită pe Amazon, Baidu, echivalentul Google în China, la filme pornografice şi la conturile AOL. De asemenea, ei folosec iPaduri şi iPhone-uri.

    Kim Heung-Kwang spune că atunci când hackerii atacă o bancă, ei ştiu că acţiunea lor este ilegală, dar vor să-şi mulţumească liderul. „Să nu vă imaginaţi că se simt vinovaţi sau că-şi încalcă vreun cod moral. Ei nu au acelaşi cod moral ca noi”, explică Jang Seyul, fiul unui căpitan de armată, care a fost acceptat la universitatea Mirim din Coreea de Nord. El spune că instituţia este cunoscută în rândul soldaţilor drept Universitatea de Automatizare a Comandamentului Poporului Coreean. Revista Wired a numit-o Şcoala de Hacking a Coreei de Nord.

    Jang Seyul nu a ajuns hacker, ci a devenit un expert în strategie militară; a lucrat alături de hackeri atât în timpul facultăţii, cât şi la agenţie şi este de părere că aceia care sunt deştepţi urcă repede în rang. „În Coreea de Nord foarte mulţi tineri îşi doresc să devină ingineri şi specialişti în IT, deoarece, dacă ajungi expert în securitate cibernetică, atunci poţi ajunge unul dintre conducătorii din partidul comunist. Băieţii visează să urmeze această cale”, spune Seyul.

    Cei mai talentaţi programatori sunt lăsaţi să-şi mute familiile din provincie în Capitală, un privilegiu pe care nu toţi îl au. Astfel, familiile acestora se pot bucura de apă caldă, electricitate, alimente rare precum bananele. Chiar şi aşa, familiile acestora sunt într-un fel nişte ostateci: dacă un hacker cumva schimbă tabăra, atunci familia lui este în pericol. Totuşi, cei mai buni hackeri sunt mutaţi în străinătate.

    Accesul la informaţie ar putea face ca un hacker să-şi schimbe părerea despre ceea ce face, dar Andrei Lankov, profesor la Universitatea din Seul şi expert în economia nord-coreeană, este de părere că hackerul coreean tipic nu vrea să fugă din ţară. „Sistemul este creat în aşa fel încât este foarte dificil să evadezi şi este la fel de greu să pornească o mişcare antisistem. Este o metodă dureroasă de a te sinucide.”

    Kim Heung-Kwang este norocos că a scăpat, dar şi aşa a primit telefoane şi e-mailuri de ameninţare. „Sunt pe lista neagră. Există un ordin pentru a mă omorî. Ai observat omul care stă lângă mine?”, spune el arătând către un bărbat îmbrăcat în negru. „Este un agent sud-coreean. Este aici să mă protejze.”

    Se spune că banii furaţi de hackeri sunt utilizaţi pentru a alimenta programul nuclear al ţării, dar potrivit lui Lankov, banii pot fi folosit şi pentru bunuri şi servicii precum genţi Chanel pentru amantele liderilor nord-coreeni, pentru orez de slabă calitate pentru a hrăni populaţia înfometată, dar şi pentru achiziţia de componente pentru sistemul de rachete capabil să trimită o rachetă tocmai pe continentul american.

    „Ei se văd ca nişte victime. Văd legea internaţională ca fiind fără sens, ipocrită şi folosită de marile puteri ca să-şi utilizeze în propriul folos poziţiile privlegiate”, este de părere Lankov. Aceeaşi viziune asupra lumii a determinat autorităţile să exporte heroină în anii ‘70 sau să falsifice ţigări şi bani. „Şi-au pus speranţa în droguri, dar banii nu erau foarte mulţi şi reputaţia le era afectată. Aşa că au renunţat. Acum au aflat că hackingul este o metodă foarte bună de a face bani.”

    Totuşi, când vine vorba de venitul ţării, hackingul încă nu ajunge la nivelul banilor aduşi de vânzarea de cărbuni către China sau al banilor aduşi prin trimiterea de muncitori în străinătate (sunt trimişi să taie copaci în Siberia sau să lucreze în fabrici din Orientul Mijlociu). În acest moment, totuşi, aceste două surse de venit sunt sugrumate de sancţiuni, iar asta face ca hackingul să devină din ce în ce mai dorit.

    În trecut, o persoană inteligentă era condamnată să lucreze în ferme, dar acum are şansa să se alăture unei echipe care să dea jafuri online de milioane de dolari. Aceste sume de bani aduse de hacking nu sunt cu adevărat mari pentru ţări ca SUA sau China, dar pentru Coreea de Nord, unde economia naţională este estimată la 28 de miliarde de dolari, este o sursă de venit importantă.

    Ce se va întâmpla pe viitor? Nici Kim Heung-Kwang nu ştie şi sugerează că lucrurile s-ar putea schimba după întâlnirea dintre Kim Jong-un şi Donald Trump. Poate dictatorul va decide să-şi ţină în frâu armata de hackeri în schimbul ridicării sancţiunilor. Poate Jong-un va pleca de la discuţii furios, ameninţând SUA. „Poate cei doi vor avea o relaţie bună. Sau poate va fi un film de acţiune. Oricum ar fi, dacă aceşti doi lideri se vor întâlni, va fi o întrevedere a unor oameni foarte ciudaţi”, încheie Kim Heung-Kwang.

  • Şoferii care opresc în această localitate riscă să fie bătuţi şi jefuiţi. Experienţa unui bărbat s-a viralizat rapid. „Am sunat la Poliţie. Ştiau!”

    Povestea lui s-a viralizat rapid pe Facebook, fiind distribuită şi de poliţistul Marian Godină.
     
    Mihai Răzvan Moraru se deplasa pe E83, de la Buzău spre Bucureşti, pe data de 1 mai 2018, când a oprit într-o parcare din vecinătatea Sineştiului. Au urmat clipe tensionate pentru bărbat, aşa cum a povestit pe Facebook şi mai mulţi şoferi s-au plâns de aceleaşi probleme.
     
  • Cel mai mare jaf din istoria Marii Britanii. Cu ce sumă uriaşă au plecat hoţii din casa unui miliardar

    Miliardarul britanic James Stunt, în vârstă de 36 de ani, a fost victima celui mai mare jaf din istoria Marii Britanii: 90 de milioane de lire sterline în cash, aur şi diamante au fost furate din locuinţa sa. Fostul soţ al modelului Petra Ecclestone a anunţat poliţia după ce a văzut că hoţii au jefuit noua sa locuinţă din districtul londonez Belgravia, în timp ce el dormea.

    Potrivit MailOnline, miliardarul nu avea încă instalate camere de luat vederi în locuinţa sa de lux, în care se mutase recent, în urma divorţului din luna octombrie. Din fericire pentru el, acesta are asigurare.

    Poliţia Metropolitană a declarat că pe 14 decembrie 2017, în jurul orei 19:45, un bărbat a sunat să raporteze jaful dat într-o casă din Westminster. Ulterior, un tânăr în vârstă de 20 de ani a fost arestat, dar în lipsa probelor a fost eliberat. Acesta se află în continuare sub supravegherea poliţiei.

    În pofida celor întâmplate, Stunt a mers în noaptea următoare în Mayfair, în apropierea casei sale, unde a petrecut păzit de bodyguarzii săi. Acesta a fost văzut când părăsea restaurantul C London în compania unor tinere, înconjurat de gărzile de corp şi putând în continuare verigheta, chiar dacă divorţul de Petra Ecclestone s-a pronunţat anul trecut, în luna octombrie.

    În urma partajului, cei Stunt şi Ecclestone au împărţit suma de 5,5 miliarde de lire sterline şi un conac situat în Los Angeles, în valoare de 158 de milioane de lire sterline.

    Cuplul s-a căsătorit în 2011, iar ceremonia, care s-a ţinut într-un castel italian, a costat 12 milioane de lire sterline.

    Potrivit site-ului Stunt & Co, miliardarul a fost implicat în „speculaţii de mare succes în industria de jocuri de noroc, artă, în industria navală şi în minerit”.