BusinessMagazin

Tag: hotelieri

  • De ce sunt românii nefericiţi în concediu? Vezi ce spun Hotelierii despre turişti:

     
    -Dacă ar fi şi preţurile mai mici, mult mai relaxaţi am fi.
    -Aici e o problemă?
    -Cea mai mare!
     
    Bărbatul care se plânge de preţuri a venit la relaxare alături de prieteni. Tarifele de pe litoral nu-l lasă să-şi încarce complet bateriile.
     
    Alt domn, altă nemulţumire:
    -Aşa mizerie şi dezorganizare ca acum nu am prins niciodată!
     
    Motive diferite, ocazii pentru turistul român să se plângă.
     
    „Asta pentru că atunci când mergem în concediu, practic mergem cu aceleaşi obiceiuri, cu acelaşi tip de gândire, cu acelaşi comportament şi cu aceeaşi atitudine pe care am avut-o şi când eram la serviciu sau acasă”, spune Cristina Dincu, psiholog.
     
    Nervii luaţi în vacanţă de turişti sunt vărsaţi direct în bagajul angajaţilor de pe litoral.
     
    „Sunt şi turişti care vin şi sunt foarte irascibili, sunt foarte nervoşi, foarte stresaţi, probabil de la locurile de muncă. E bine că sunt şi încercăm să mulţumim pe toată lumea, deşi e foarte greu!”, spune Răzvan Zgarcea, administrator plajă.
     
    Hotelierii şi patronii de restaurante se apără şi spun că ei fac toate eforturile posibile pentru a-şi mulţumi turiştii.
     
    „Sunt oameni nervoşi, supăraţi, oameni care vin la mare să se relaxeze, îşi doresc foarte mult să facă asta, dar se întâmplă să intervină tot timpul ceva. O nemulţumire! Asta e marea problemă”, spune Tiberiu Ţuhaşu, anteprenor.
     
    Iar la prânz, când merg de la plajă la restaurant, alte şi alte motive de nervi.
     
    „O altă problemă a turiştilor este traficul. După ce parcurg distanţe lungi ca să ajungă la mare, ei dau de blocaje. Spre exemplu, în Mamaia, staţiunea se traversează în zilele aglomerate chiar şi într-o oră”, relatează Paul Greavu, reporter Digi24.

  • 2017, cel mai bun an pentru hotelierii români

    45,6% dintre hotelierii români au o viziune pozitivă cu privire la evoluţia numărului de turişti care vor alege ca destinaţie România, faţă de anul trecut, potrivit unui studiu realizat de portalul de rezervări online HotelGuru.ro în rândul hotelierilor parteneri.

    Principalele servicii pe care cei mai mulţi dintre deţinătorii de hoteluri le-ar îmbunătăţi în anul 2017 sunt confortul camerelor (78,9%) şi dezvoltarea zonei SPA din cadrul unităţilor de cazare. Unul dintre motive pentru optimismul hotelierilor români este dat şi de introducerea voucherelor turistice pentru persoanele care lucrează în instituţii de stat, vouchere ce vor fi introduse de la 1 iulie 2017 şi a căror contravaloare este de 1450 lei. 

    De asemenea, o altă resursă de creştere sunt şi investiţiile pe care hotelierii intenţionează să le facă în facilităţile lor. Cei mai mulţi dintre respondenţi au declarat că plănuiesc să îşi dezvolte serviciile în anul 2017. Majoritatea intenţionează să îmbunătăţească nivelul de confort din camere, în timp ce peste 20% dintre hotelieri şi-ar dori să ofere oaspeţilor condiţii mai bune în zonele de relaxare şi SPA. În topul serviciilor pe care hotelierii intenţionează să le dezvolte se regăsesc şi cele legate de restaurant.

    Când au fost întrebaţi cum ar califica anul 2016 din punct de vedere al rezervărilor, numeroase răspunsuri au indicat faptul că majoritatea hotelierilor aveau aşteptări mai mari (50,9%). Un procent de 42,1% dintre respondenţi au răspuns că a fost un an foarte bun, în timp ce doar 7% au afirmat că în 2016 au avut mai puţini turişti faţă de anii trecuţi.

    Aproximativ jumătate dintre respondenţi îşi propun că în acest an să dezvolte campanii de promovare şi să-şi crească numărul personalului calificat din cadrul unităţilor de cazare.

    Bugetul mediu alocat de turişti pentru petrecerea unui sejur în ţară se încadrează între 300 şi 500 lei de cuplu. Conform hotelierilor, majoritatea celor care se cazează preferă să stea între două şi trei nopţi. 73% dintre hotelierii din România primesc cele mai multe solicitări pentru perioada weekend-urilor. În acelaşi timp, clienţii a 26% dintre unităţile de cazare aleg să facă rezervări pentru o întreagă săptămâna. De asemenea, cea mai populară perioadă din an rămâne sezonul estival, când gradul de ocupare a pensiunilor şi hotelurilor se apropie de 100%.

    Studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de unităţi de cazare din România şi a avut ca scop centralizarea estimărilor hotelierilor din România pentru anul 2017 din punct de vedere a evoluţiei turistice faţă de anul 2016.

    HotelGuru.ro este un portal de rezervări online care are listate 1.800 de unităţi de cazare din România, din totalul celor 145.000 de unităţi de cazare din întreaga Europa, afişate pe site.

  • Nu aveţi planuri pentru revelion? Care sunt destinaţiile last minute unde puteţi zbura cu 140 euro

    Românii care nu au reuşit să îşi cumpere din timp vacanţele pentru revelion s-au orientat către bilete de avion şi hotel separat, întrucât majoritatea pachetelor s-au epuizat la finele lui noiembrie, potrivit agenţiei de turism online Paravion. Astfel, turiştii au plătit circa 140 de euro pe biletul de avion dus-întors, respectiv 40 de euro pentru o noapte de cazare la un hotel de trei stele într-o capitală europeană.

    Chiar dacă unii români nu au reuşit să îşi rezerve din timp pachete de vacanţă, destinaţiile europene accesibile şi ofertele făcute de către hotelieri i-au determinat să opteze pentru o mini vacanţă de revelion pe ultima sută de metri.

    „Turiştii români care s-au hotărât în ultimul moment să petreacă noaptea dintre ani în afara ţării au optat pentru bilete de avion şi hotel separat în destinaţii precum Roma, Praga, Istanbul, Varşovia sau Chişinău, datorită tarifelor atractive. Vacanţele acestora de Revelion se rezumă la maximum cinci nopţi, cu mic dejun inclus”, a declarat Remus Vişan, Director General al Paravion.

    Potrivit acestuia, pentru cei care au ales Istanbul ca destinaţie de Revelion, preţul unui bilet de avion dus-întors s-a ridicat la 110 de euro de persoană, iar cazarea pentru 2 nopţi la un hotel de 4*, cu mic dejun inclus, la 35 de euro de persoană.  Şi aceia care şi-au cumpărat din timp biletele de avion către destinaţii din Italia, precum Milano sau Roma, însă nu s-au grăbit cu cazarea, au putut profita de ofertele last minute puse la dispoziţie de către hotelieri. Astfel, pentru 3 nopţi de cazare într-un hotel de 3* din Roma, cu mic dejun inclus, aceştia plătesc 70 de euro de persoană, iar pentru 5 nopţi de cazare într-un hotel de 3* din Milano, cu mic dejun inclus, preţul este de 190 de euro de persoană.

    Turiştii care vor să petreacă noaptea dintre ani în Praga plătesc 75 de euro de persoană pentru 3 nopţi de cazare la hoteluri de 4*, cu mic dejun inclus. Preţul unui bilet de avion tur-retur pe ruta Bucureşti-Praga în perioada Revelionului, achiziţionat în decembrie, a fost în medie de 150 de euro de persoană.

    Cei care s-au hotărât să petreacă Revelionul în Munchen au plătit pentru un bilet de avion tur-retur 220 de euro, de persoană. În ceea ce priveşte cazarea, aceştia au achitat 240 de euro de persoană pentru 5 nopţi de cazare la hoteluri de 4*, cu mic dejun inclus.

    Majoritatea plecărilor se realizează din Bucureşti, în perioada 27-31 decembrie. În ceea ce priveşte datele de retur, cei mai mulţi dintre românii care aleg să petreacă Revelionul în afara ţării se întorc în intervalul 1 – 7 ianuarie.

    Paravion este cea mai mare agenţie de turism online din România, care operează pe mai multe pieţe din Europa de Est şi în Turcia, oferind servicii precum rezervări de bilete de avion, vacanţe, închirieri auto şi hotel. Website-ul beneficiază de un call center disponibil 24 de ore din 24, precum şi de soluţii de securitate dezvoltate de Zitec si PayU.

  • Cu cât au redus tarifele în septembrie hotelierii din Mamaia?

    Turiştii care aleg să meargă la mare în al doilea weekend din septembrie vor scoate din buzunar  între 190 de lei pentru două nopţi de cazare la un hotel de trei stele şi 1.900 de lei pentru cazare la cinci stele, la hotel Vega, potrivit datelor de pe site-ul de rezervări booking.com. Circa 64% din camerele hotelurilor din Mamaia sunt rezervate deja în weekend-ul 9-11 septembrie, mai arată booking.com. În vârf de sezon, cel mai mic tarif pe care îl găseau turiştii era de 400 de lei pe noapte pe  camera dublă de  hotel, Mamaia ajungând să concureze la preţuri cu hotelurile de pe Coasta de Azur.

    Cea mai mare cerere pentru sejururile pe litoralul românesc se înregistrează în perioada iulie-august, când hotelierii ridică semnificativ tarifele. Deşi preţurile au explodat, cele mai multe unităţi de cazare au avut toate camerele ocupate în sezonul de vară. Enache Nancu, proprietarul hotelului Scapino (33 de camere) din centrul staţiunii Mamaia, construit de la zero în 2013 în urma unei investiţii de 2,2 milioane de euro, spunea în august că dacă mai avea un hotel îl umplea cu turişti.

    Şi în staţiunile Eforie Nord sau Venus hotelierii au avut aproape toate camerele pline.  Jucătorii au redus tarifele încă de la finalul lunii august la cazare. Turiştii ce vor ajunge în acest weekend în Venus vor scoate din buzunar între 320 de lei pentru cazare la trei stele  şi 814 de lei la hotelul de cinci stele Inter, arată datele de pe booking.com.

    În Eforie Nord, preţurile la cazare variază între 169 de lei pe două nopţi de cazare în weekend, la un hotel de trei stele, şi 590 de lei, potrivit datelor centralizate de ZF.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Un weekend într-un hotel din Mamaia costă cât unul într-o staţiune de pe Coasta de Azur. Bulgarii practică tarife chiar şi de trei ori mai mici

    Hotelierii bulgari de la Nisipurile de Aur practică tarife şi de trei ori mai mici.

    Un cuplu care vrea să petreacă un weekend în staţiunea Mamaia, cea mai populară de pe litoralul românesc, trebuie să scoată din buzunar peste 750 de lei pentru două nopţi de cazare într-un hotel de trei stele, preţ similar cu cel practicat şi de hotelierii din  staţiunea franceză Nisa de pe Coasta de Azur, una dintre cele mai populare destinaţii de vacanţă din Europa, potrivit unei analize a ZF. Analiza a luat în calcul perioada de cazare 29-31 iulie şi oferta de hoteluri prezentată de site-ul internaţional de rezervări booking.com.

    Pe de altă parte, în staţiunea Nisipurile de Aur, de pe litoralul bulgăresc, se găsesc camere în hoteluri de trei stele la tarife de la 250 de lei pentru două nopţi de cazare, arată acelaşi site de rezervări.

    „Este vorba de raportul cerere-ofertă care determină tarifele hotelierilor. În Mamaia, cererea este mult mai mare faţă de ofertă, infrastructura de cazare este limitată, sunt puţine hoteluri ce oferă servicii de calitate, de aici şi preţurile mari la cazare”, spune Sorin Ionescu, consultant în turism.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Unde preferă românii să-şi petreacă concediile de vară. Care este cea mai căutată destinaţie turistică

    Agenţiile de turism culeg roadele serviciilor oferite prin de early booking sau se bucură de nehotărâţii ce aleg last minute-uri. Activitatea lor este însă în toi; sezonul estival a început de două luni, iar majoritatea românilor şi-au făcut rezervări din timp pentru a putea profita de reduceri, mari diferenţe nu mai pot apărea în topul celor mai căutate destinaţii de vacanţă. O privire atentă asupra numărului total al celor mai vândute vacanţe, Grecia învinge şi anul acesta. Vine din urmă Turcia, însă evenimentele recente au dus la scăderea atractivităţii acestei destinaţii din motive de siguranţă. Bulgaria a urcat mult, miza căzând în principal pe preţurile mici, şi, în cele din urmă, litoralul românesc, cu clienţii săi fideli.

    După spusele tour operatorilor, destinaţiile străine rămân în topul preferinţelor datorită raportului calitate/preţ, distanţei relativ mică faţă de România, serviciilor bune oferite de hotelieri şi, mai ales, numeroaselor atracţii turistice. Spre exemplu, „Zakynthos are Laganas, staţiunea distracţiei, cu cea mai lungă plajă din insulă, dar şi multe plaje sălbatice, la care turiştii pot ajunge cu maşina sau scuterul sau atv-ul, precum şi alte staţiuni unde turiştii sunt introduşi în atmosfera grecească“, spune Maria Goicea, director de marketing al Cocktail Holidays. O altă destinaţie aflată la mare căutare este Corfu, „o insulă plină de verdeaţă, cu peisaje spectaculoase. Corfu Town atrage prin Cetatea Veche, o fortificaţie veneţiană, străduţele pavate şi înguste şi Canal d’Amour – canalul format într-o stâncă nisipoasă despre care legenda spune că îndrăgostiţii care îl trec înot rămân împreună totdeauna“, adaugă reprezentantul Cocktail Holidays. Pentru o vacanţă în Zakynthos sau Corfu, un turist plăteşte în medie 530 de euro, pachet ce include transpot charter, şapte nopţi de cazare, cu toate taxele incluse, spune Maria Goicea. „Turcia, Grecia, Spania, Bulgaria sunt destinaţii tradiţionale în alegerea vacanţei“, spune Daniela Toncu, director de vânzări la Happy Tour, iar bugetul mediu pentru pe care îl alocă românii pentru o vacanţă în străinătate este de aproximativ 500 de euro de persoană şi cuprinde transport şi pachete all inclusive la hotel de trei-cinci stele pentru şapte nopţi. Potrivit mai multor agenţii de turism, majoritatea românilor care au cumpărat excursii în străinătate vor sta la plajă vara aceasta în insulele greceşti, în staţiuni deja consacrate pentru concediile de vară, cum ar fi Creta, Rhodos, Zakynthos sau Corfu.

    O oarecare surprindere au avut unii reprezentanţi din turism observând o creştere bruscă a vânzărilor de pachete pentru litoralul românesc. „România este vedeta sezonului, cu creşteri de peste 50% faţă de anul 2015“, spune Lucia Morariu, director general al Eximtur, iar printre motivele enumerate de ea sunt: securitatea destinaţiei, creşterea unităţilor cu dotări superioare şi centre spa, numărul tot mai mare de centre spa şi agrement, ştranduri şi baze de tratament moderne construite în staţiuni specifice; în plus, 2016 este an electoral, iar românii călătoresc mai puţin pe destinaţii externe în astfel de ani. Pe lângă litoral, românii au mai ales de la Eximtur destinaţii locale precum Băile Felix, Sovata, Herculane, Călimăneşti-Căciulata, Vatra Dornei sau Sinaia. Pentru un concediu la Marea Neagră pe litoralul românesc, turiştii plătesc în medie 167 de euro, spune Lucia Morariu. România a fost una dintre cele mai bine vândute destinaţii şi de Accent Travel & Events, cu preţuri medii pe pachete de 600-800 de euro, în funcţie de sezonalitate, explică Mădălin Măncilă, marketing & development director al companiei. „Profilul turistului român este în mare parte unul conservator, astfel că sunt puţine destinaţii noi care să atragă atenţia“, motivează el alegerile clienţilor. „Noi încercăm să dezvoltăm şi să recomandăm destinaţii pe care turiştii să le privească ca opţiuni reale la cele clasice, însă pentru asta este nevoie de timp şi marketing“, spune Mădălin Măncilă; litoralul românesc păstrează primele locuri în vânzările de vacanţe pentru Accent Travel & Events. „România a cunoscut o creştere în alegerea turiştilor români cu 30% şi datorită voucherelor de vacanţă“, explică şi Daniela Toncu, director de vânzări al Happy Tour.

    În vara acestui an, Bulgaria se menţine în cărţi pentru concediile multor români în vara acestui an: „creşte datorită preţurilor bune“, spune Lucia Morariu. În cazul Eximtur, în rândul celor mai căutate ţări pentru concediile din 2016 se află Spania şi Italia, despre care reprezentanta companiei spune că înregistrează cereri mai multe graţie calităţii ofertei, dar, comparativ cu destinaţiile „conservatoare“, au preţuri mai piperate. În plus, „Italia duce lipsă de pachete charter pe timpul verii“, adaugă Morariu. O locaţie solicitată mult în Spania este, de câţiva ani, Tenerife – numită şi „Insula primăverii veşnice“ – una dintre puţinele destinaţii europene unde se poate face plajă tot timpul anului.

    Bugetele clienţilor sunt variate şi, după cum spune Mădălin Măncilă, marketing & development director la Accent Travel & Events, nu există o destinaţie anume ieftină sau scumpă, ci „diferenţa de tarif este dată de serviciile pentru care optează turistul. Indiferent de destinaţie, un pachet poate costa de la câteva sute de euro la câteva mii pentru şapte nopţi“. Aşadar, agenţiile se pliază pe bugetul alocat de turist şi încearcă să împace şi capra, şi varza – în funcţie de preferinţa clientului pentru destinaţie, să îi ofere variante direct proporţionale cu bugetul. Majoritatea concediilor în străinătate includ în ofertă transport cu avion cursă charter, transfer aeroport-hotel şi retur, cu toate taxele incluse, şi diverse tipuri de mese (mic dejun, demipensiune sau all-inclusive). Unele agenţii adaugă la pachetul de vacanţă şi asigurare medicală şi storno. Cu titlu de exemplu, cea mai scumpă destinaţie Happy Tour din vara aceasta este un sejur de 14 nopţi în Turcia, la un resort de cinci stele, pentru care turiştii, doi adulţi şi doi copii, au cheltuit aproximativ 80.000 de euro, spune Daniela Toncu, director de vânzări la Happy Tour. Cea mai ieftină vacanţă, la aceeaşi agenţie, a costat aproximativ 99 de lei, pentru un adult, care a dorit o noapte de cazare în România, cu toate mesele incluse şi bilet la concertul trupei Vunk, adaugă ea. Fenomenul early booking capătă proporţii tot mai însemnate de la an la an, spun reprezentanţii agenţiilor de turism, care au început să vândă oferte pentru vara acesta încă din toamna lui 2015.  Lucru care „ne arată foarte limpede faptul că turiştii români sunt din ce în ce mai atenţi la optimizarea bugetului de călătorie“, spune Mădălin Măncilă.

    Cât despre anul viitor, preferinţele sunt predictibile, consideră reprezentanţii agenţiilor, care se bazează pe acelaşi conservatorism al consumatorului. Se simte şi o doză de optimism vizavi de creşterea interesului pentru alegerile mai exotice. „Rămâne de văzut ce destinaţii noi vor apărea pe harta industriei de turism. Cu siguranţă însă ne vom baza pe cele clasice“, spune Mădălin Măncilă. Şi Maria Goicea consideră că „în trend rămân Grecia, Spania şi Turcia, dar suntem optimişti, credem că va creşte cererea pentru Portugalia şi Croaţia“. Cu o notă şi mai optimistă încheie Lucia Morariu, CEO al Eximtur, care afirmă: „Vor creşte mai mult solicitările pentru destinaţii externe, îndeosebi pentru croaziere, destinaţii exotice, circuite“. Rămâne de văzut dacă românii vor deveni mai puţin conservatori până la anul; acum, deciziile lor sunt deja luate.

  • Povestea omului care era drept cunoscut ca ”hotelierul regilor şi regele hotelierilor„

    Cézar Ritz a fost un hotelier de origine elveţiană, cunoscut în domeniu şi drept ”hotelierul regilor şi regele hotelierilor„. El a pus bazele reţelei Ritz Carlton, care reuneşte azi 87 de hoteluri şi resorturi de lux în 29 de ţări şi teritorii, având peste 45.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri anuală de peste 3 miliarde de dolari. Compania, aşa cum funcţionează în prezent, a fost înfiinţată în 1983, când proprietarii anteriori au vândut brandul Ritz Carlton.

    Cézar Ritz, născut în 1850 într-un sat elveţian, a fost al 13-lea copil al unei familii sărace de fermieri. La 13 ani a fost trimis la un colegiu iezuit unde vreme de doi ani nu a făcut dovada înclinaţiilor sale artistice, astfel încât a fost îndrumat spre un hotel, pentru a învăţa cât mai multe lucruri despre vinuri şi a deveni somelier. A fost însă concediat, astfel încât a hotărât să plece, în speranţa că va face avere la Paris; vreme de cinci ani a lucrat în domeniul hotelăriei, dobândind deopotrivă experienţă şi încredere în sine.

    Cariera sa a evoluat rapid, fiind angajat al celor mai luxoase hoteluri din capitala franceză, în 1873 a preluat conducerea Grand Hotel din Nisa, iar ulterior a fost desemnat manager al hotelurilor din aceeaşi reţea din Lucerna şi Monaco. S-a remarcat prin atenţia deosebită pe care o acorda clienţilor importanţi, fiind un pionier al hotelăriei de lux, iar de numele lui este legată şi apariţia expresiei „Clientul nu greşeşte niciodată“. A instaurat un set de reguli, sumarizate prin: „observaţi totul fără să urmăriţi cu privirea; auziţi fără să ascultaţi, fiţi atenţi fără a fi servili, anticipaţi fără a face presupuneri. Dacă la o cină există plângeri legate de mâncare sau vin, îndepărtaţi imediat şi înlocuiţi acel lucru, fără a adresa nicio întrebare“.

    În 1887, elveţianul a cumpărat Hotel de Provence din Cannes şi, în Baden-Baden, Restaurant de la Conversation şi hotelul Minerva. În parteneriat cu Auguste Escoffier a inaugurat un restaurant în Baden-Baden, în 1888, iar apoi celor doi li s-a propus să lucreze la hotelul Savoy din Londra; pentru această funcţie, Ritz a alcătuit ceea ce el însuşi numea „o mică armată de hotelieri pentru a cuceri Londra“. Sub conducerea sa, Savoy a cunoscut un succes imediat, iar hotelierul elveţian a cunoscut membri ai mai multor curţi regale europene, între care şi prinţul de Wales. În 1898, Ritz a fost concediat, fiind acuzat de fraudă; ulterior, mare parte din personalul angajat de el a plecat. Urmare a plecării elveţianului de la Savoy, o mare parte a clientelei a refuzat să mai aleagă acest hotel, declarând că îl vor urma pe eveţian.

    Acesta a deschis, în 1899, un hotel în Newmarket; la acea vreme era un antreprenor extrem de ocupat, fiind responsabil de hoteluri din Roma, Frankfurt, Palermo, Monte Carlo, Cairo sau Johannesburg. Soţia sa spunea că „valiza lui nu e niciodată complet despachetată, el este mereu pe punct de plecare sau abia venit dintr-una din călătoriile sale“. În 1896 s-a asociat cu milionarul sud-african Alfred Beit, despre care se spunea la acea vreme că este cel mai bogat om din lume, iar cei doi au deschis la Paris ceea ce avea să devină celebrul Hotel Ritz din Piaţa Vendome, la inaugurarea căruia au participat figuri celebre ca Marcel Proust dar şi reprezentanţi ai nobilimii. Au urmat apoi alte inaugurări, de pildă la Londra (1906) sau Madrid (1910).

    În 1907, Cézar Ritz a fost nevoit să se retragă din activitate, din pricina sănătăţii şubrede; în anii următori şi-a vândut participaţiile deţinute în mai multe hoteluri, iar în 1918 a murit la un sanatoriu.
     

  • Hotelierii de pe litoral se tem că unităţile lor ar putea fi închise de inspectorii antifraudă

    Reprezentanţi ai hotelierilor şi ai Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (IMM) de pe litoral au participat, vineri, la o întrunire, la Constanţa, pentru a vedea ce măsuri pot fi luate împotriva OUG 91/2014, potrivit căreia punctele de lucru ale comercianţilor care nu utilizează casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate să fie închise de inspectorii antifraudă.

    La eveniment a fost prezent şi deputatul PNL de Constanţa Mihai Tararache, el spunând că sprijină demersul oamenilor de afaceri şi solicitând Guvernului, în numele acestora, suspendarea OUG 91, iar în cazul în care acest lucru nu se va întâmpla ordonanţa să fie contestată la Curtea Constituţională.

    El a mai spus că doreşte un dialog între mediul de afaceri şi Guvern, precizând că mediul economic vrea controale corecte, nu stoparea acestora.

    Unul dintre participanţii la discuţii, Sorin Mocianu, investitor în turism şi în alimentaţie publică, dar şi consilier judeţean din partea PNL, a propus ca formă de protest închiderea unităţilor de cazare în timpul minivacanţei de 1 Mai.

    “Propun ca de 1 Mai toate unităţile de alimentaţie publică să facă o grevă şi să se închidă. În afară de hotelurile care au contracte şi care pot caza turiştii, să le dea eventual micul dejun şi apoi să închidă tot. Oricum dacă vine Antifrauda se închide tot, 40-50 la sută din unităţi ne aşteptăm să fie închise de 1 Mai”, a afirmat Sorin Mocianu.

    La rândul său, reprezentantul Federaţiei Patronatelor din Turism, Virgil Stancu, a exclus această variantă, spunând că sunt deja turişti români şi străini care au contracte cu hoteluri de pe litoral.

    “Nu vrem să credem că este rea-voinţă, credem că este o lipsă de dialog şi poate de necunoaştere a celor care au scris această ordonanţă. Dacă se aplică măsura închiderii este ca şi cum din start l-ai omorât pe acel agent economic. Ceea ce se propunea vizavi de 1 Mai cu închiderea unităţilor este imposibil. Sunt turişti care au contracte, avem un an cu premise bune, asta ne-ar mai lipsi, pentru că atunci chiar am vorbi de turism în Bulgaria, Grecia, Turcia şi am exclude în totalitate litoralul românesc”, a spus Virgil Stancu.

    La rândul său, preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia, Nicolae Bucovală, solicită ca în OUG 91 să se precizeze în ce condiţii se închid unităţile, adăugând că verificările trebuie făcute într-un cadru civilizat.

    “Lucrăm cu personal sezonier. El poate să încaseze o notă de plată şi să plece cu ea şi îmi creează gol în gestiune, mie îmi închide unitatea? Sigur că oamenii sunt un pic înspăimântaţi de ceea ce au văzut la televizor. Nouă trebuie să ni se specifice clar prin OUG 91 în condiţii îţi închide unitatea, indiferent că este restaurant, terasă, beach-bar, hotel, magazin alimentar. Trebuie specificate foarte clar. Nu refuzăm controlale, sunt binevenite, dar trebuie făcute într-un cadru civilizat şi nu trebuie să speriem agentul economic”, a declarat Nicolae Bucovală.

    El a susţinut că turiştii ar putea fi speriaţi de închiderea hotelurilor sau restauranturilor şi nu ar mai reveni pe litoralul românesc.

    “Gândiţi-vă ce înseamnă, dau un exemplu absurd, în Mamaia la vară să găsiţi 20 de hoteluri sigiliate, închise de către Antifraudă, iar noi avem zece curse charter pe Aeroportul Kogălniceanu. Îi speriem pe toţi ăştia care vin şi noi facem eforturi să aducem turişti străini pe litoralului românesc. Este aberant, nici eu nu m-aş mai duce în anul următor să caut Mamaia”, a menţionat preşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia.

    De la 1 martie, punctele de lucru ale comercianţilor prinşi că nu utilizează casele de marcat sau nu emit bonuri fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate sunt închise de inspectorii Direcţiei Antifraudă.

    Fiscul va dispune suspendarea activităţii operatorului economic în punctul de lucru pentru o perioadă cuprinsă între o lună şi trei luni, dacă constată încălcarea uneia dintre obligaţiile de dotare cu aparate de marcat electronice fiscale, achiziţionate doar de la distribuitori autorizaţi sau unităţi acreditate, utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, emiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, respectiv emiterea de bonuri cu o valoare care corespunde realităţii, precum şi întocmirea de documente justificative pentru sumele de bani introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat.

    Pentru încălcarea obligaţiilor menţionate, inspectorii vor aplica amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 15.000 de lei, însă dacă la punctele de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor există sume deţinute fără a putea fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul special sau prin chitanţe, banii se confiscă, caz în care amenzile se situează între 2.000 lei şi 4.000 lei.

  • Aplicaţie pentru hotelieri dezvoltată de un tânăr din Constanţa

    Stoica-Marcu a explicat că prin intermediul aplicaţiei turiştii îşi pot rezerva un loc la spa, restaurant, plajă, pot stabili detaliile unei rezervări (dată, oră, număr de persoane), pot vizualiza meniul online (preţurile/ gramaj/ingredientele), pot comanda produse de la serviciul de catering. De asemenea, utilizatorii pot vizualiza în cadrul aplicaţiei informaţii despre serviciile hotelului şi pot trimite sugestii sau reclamaţii.

    În prezent, aplicaţia se află încă în stadiul de dezvoltare, urmând să fie lansată pentru platformele iOS, Android, Windows Phone, cât şi în varianta web, cel mai probabil peste o lună. “În acest moment, întrevedem un parteneriat cu o companie de software din România pentru finalizarea aplicaţiei în maximum o lună”, a menţionat Stoica-Marcu.

  • Românii îşi mută firmele în Bulgaria. Cei din domeniul hotelier caută taxe mai mici peste Dunăre

    Hotelierii de pe Litoral au început să-şi deschidă firme de management în Bulgaria, pe care mută angajaţii şi cu care operează unităţile turistice, pentru că în ţara vecină taxele şi impozitele sunt mult mai mici.

    “Procedeul este următorul: eu, ca patron român de hotel, îmi deschid o firmă de management hotelier în Bulgaria şi acolo angajez personalul, tot români. În România taxele pe angajat sunt de 86%, iar în Bulgaria de doar 43%. În plus, TVA şi impozitul pe profit sunt mai mici în Bulgaria. Cu firma de management astfel înfiinţată îmi operez hotelul cu costuri la jumătate”, a explicat pentru Mediafax Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

    El a spus că anul trecut au încercat experimentul câţiva hotelieri de pe litoral, iar în acest an s-au mai înscris în Bulgaria câteva zeci de firme de acest fel.

    Răducan estimează că fenomenul va lua amploare în următoarea perioadă.

    “Tot mai mulţi patroni de hoteluri de la mare se gândesc în felul acesta să evite povara fiscală din România. Dacă acolo experimentul va da rezultate, se va extinde probabil şi pentru hotelurile din alte zone din România”, a adăugat oficialul FPTR.

    Bulgaria este cunoscută pentru măsurile adoptate în ultimii ani pentru atragerea a cât mai multe investiţii străine. Rezultatul a fost că foarte mulţi români au decis fie să îşi mute afacerea la sud de Dunăre, fie să închidă companiile de la noi şi să deschidă altele acolo. Costul pentru o societate este destul de mic, în jur de 250 de lei, însă companiile de consultanţă percep tarife cuprinse între 400 şi 750 de euro pentru întreaga procedură.

    „Procedura de înfiinţare a unei firme în Bulgaria este asemănătoare cu cea din România, există însă ceva diferenţe. Capitalul social minim în România este de 200 de lei, iar în Bulgaria 2 leva, în jur de 1 euro. În Bulgaria se deosebesc firmele care au asociat unic de cele cu mai mulţi asociaţi”, remarcă Lucian Gherghiţă, directorul firmei de consultanţă Ghal Activ Business. „Ca şi în România, în Bulgaria procedura de înfiinţare respectă un număr de etape, iar tariful se ridică undeva pe la 500 de euro.

    Taxele şi impozitele sunt mai mici în Bulgaria; impozitul pe profit este de 10% iar cel pe dividente 5%, faţă de România unde este de 16%. Mai mult, impozitul în Bulgaria se plăteşte anual şi nu trimestrial ca la noi.” Aceşti factori, este de părere Gherghiţă, a convins numeroşi români în ultimii ani să-şi mute afacerea în Bulgaria.

    Cât despre taxe, cota de impozitare pe venit este unică şi cea pe profit este de 10%. Impozitul pe dividende este de 5%, iar TVA-ul este de 20%