Tag: Hidroelectrica

  • Ce alte declaraţii „şocante” a mai făcut Remus Borza, consilierul la care Viorica Dăncilă vrea să renunţe

    El a fost recent numit  consilier onorific al premierului  pe probleme economice, reformă şi fiscalitate, în conformitate cu o decizie publicată în Monitorul Oficial. Surse citate de Mediafax au declarat însă că Viorica Dăncilă a luat decizia demiterii ca urmare a ieşirilor publice ale consilierului său economic. Printre declaraţiile sale se numără şi reducerea numărului de bugetari şi o scădere a numărului de ministere.

    Declaraţiile surprinzătoare nu au lipsit din parcursul profesional al avocatului Remus Borza. Invitat în cadrul unui eveniment Meet the CEO organizat de Business MAGAZIN din 2015, în perioada în care era administrator judiciar al Hidroelectrica şi după ce a reuşit să scoată compania din insolvenţă, el şi-a povestit evoluţia profesională, într-un limbaj cât se poate de colorat. De altfel, el a fost unul dintre cei mai spumoşi invitaţi de la evenimentul „Meet the CEO“, cu o atitudine dezinvoltă şi cu un discurs plin şi fluent. Nu s-a sfiit să povestească amănunte din viaţa sa care i-au făcut pe unii dintre cei prezenţi să se foiască, politicoşi, pe scaune, dar a făcut-o cu spirit, folosind din când în când expresii tipic ardeleneşti, rostite cu accent inimitabil. Iar din amestecul de ardelenisme, cifre exacte, expresii avocăţeşti şi personaje s-a conturat o istorie aparte, după cum sesiza Business MAGAZIN atunci.

    Spunea despre sine că este „un băiat de la ţară plecat cu 100 de lei în buzunar să facă istorie“ şi care a terminat dreptul în generaţia ’95, „ultima promoţie serioasă pe care a dat-o Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti“. A aspirat dintotdeauna la lucruri mari şi are o credinţă: „cu cât îţi propui lucruri mai mari de făcut, cu atât izbuteşti să faci cât mai multe dintre acestea“. Mai crede că, dincolo de familie sau de copii, indiscutabil cele mai importante realizări, un om trebuie să lase o dâră a trecerii prin timp şi viaţă şi în plan profesional.

    Remus Borza a erupt în media în vara anului 2012, momentul în care Euro Insol, compania sa specializată în insolvenţe, a preluat administrarea Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie locali. De atunci atitudinea sa bătăioasă, duelurile cu „băieţii deştepţi“, cu angajaţii companiei energetice sau chiar cu politicieni l-au menţinut în prim-plan; ba administrarea producătorului de energie i-a adus chiar şi un dosar penal.

    Borza s-a născut în Maramureş, în Ţara Lăpuşului, o zonă cu oameni molcomi, liniştiţi, cu port în alb şi negru, de unde vine şi Grigore Leşe, care i-a fost profesor în primele clase şi cu care venea la Cântarea României, cu corul. S-a născut iarna, pe ger, în sania ce o ducea pe mama sa spre dispensarul unde venise pe lume, cu ceva vreme înainte, actorul Emil Hossu. De atunci a rămas cu intoleranţă la frig, la iarnă, şi din ’93 pleacă, de revelion, spre ţări mai calde. A crescut la lampa cu petrol, pentru că satul a fost electrificat abia în 1979, când pleca la şcoală. Spune că evoluţia în carieră i-a fost influenţată decisiv de o „comisie“ din sat – învăţătorul, medicul şi popa – care i-a refuzat accesul la şcoala locală. Drept urmare a ajuns să înveţe într-o comună apropiată, unde l-a avut profesor pe Grigore  Leşe, apoi la Baia Mare, la liceu; mutatul la Baia Mare a presupus şi intervenţii la Partid, pentru că era prin 1987, iar o schimbare de domiciliu era o întreprindere mult mai complicată decât am putea bănui astăzi.

    Ştiţi teoria aceea cu lanţul de şapte oameni care se cunosc şi care leagă oamenii între ei? Ei bine, am ajuns la concluzia că Remus Borza face parte, cu un mare grad de probabilitate, din lanţurile de cunoştinţe ale tuturor românilor – a venit în contact cu o mulţime de oameni şi este legat, într-un fel sau altul, de o mulţime de oameni: s-a născut în dispensarul acela care îl conecta cu Emil Hossu, a învăţat cu rapsodul Leşe, a avut-o stagiară pe Elena Udrea, face parte din generaţia de absolvenţi de drept care îi include şi pe premierul Victor Ponta, pe Marius Tudose, noul preşedinte al CSM, pe avocaţii Dragoş Vilău sau Gabriel Zbârcea sau pe procurorul general al României, Tiberiu Niţu, l-a avut angajat pe ziaristul Ion Cristoiu, a colaborat cu o mulţime de artişti, cântăreţi sau oameni din modă şi a venit în contact cu sumedenie de avocaţi, interlopi, politicieni sau guvernanţi.

    Se simţea atras de medicină, dar o dragoste de tinereţe l-a făcut să se îndrepte spre Bucureşti, spre drept. A fost anul cu cea mai mare concurenţă, 22 pe un loc. „Pe 240 de locuri eram vreo 4.800 de candidaţi. Am ajuns la drept urmărind o himeră, o iubire neconsumată, neîmpărtăşită, neîmplinită.“ A muncit în perioada studenţiei, iar începutul a fost în presă. „Am lucrat mulţi ani în presă, am fost primul angajator al lui Ion Cristoiu. În 1989, în decembrie, am fondat împreună cu alţii un ziar, Ziarul Maramureşului, care apare şi azi. În 1990 am fondat revista Buturuga Mică, la Baia Mare, care a produs o revoluţie, o emulaţie.“ Buturuga Mică a fost remarcată, în timpul unui interviu la TVR, în vara anului 1990, de actorul George Mihăiţă, iar rezultatul a fost apariţia uneia dintre primele reviste postrevoluţionare pentru adolescenţi, Salut. „Acolo erau trei patroni: George Mihăiţă, Remus Borza şi Ioan Hidecut (primul preşedinte al trustului Domus), iar redactor-şef Ion Cristoiu, care în toamnă, în 1991, a plecat de la noi şi a înfiinţat Evenimentul Zilei.“ După revista Salut a urmat alta, Show Moda, de modă, în 1994, la care a colaborat cu Zina Dumitrescu, Cătălin Botezatu sau Dana Săvuică.

    O extensie interesantă a carierei sale a fost cea de impresar. „Am fost primul impresar din România cu atestat de la Ministerul Culturii. Am făcut filme cu Laura Stoica, cu George Mihăiţă, Daminescu, Cotabiţă, Mădălina Manole, o întreagă pleiadă de artişti.“ Anii de presă s-au constituit însă într-o perioadă foarte dificilă. „Cei care mai sunt şi acum în presă îşi aduc aminte că atunci era o nebunie. De la lună la lună se majora preţul hârtiei. Eu am fost primul importator de hârtie din Finlanda, într-o perioadă când toată lumea stătea la coadă la hârtie la Letea… Am fost primul care a tipărit pe o rotativă, primul client al celor de la Infopres, de la Odorheiul Secuiesc. Şi impresar, şi artistic, şi editor de presă şi comersant. Având conexiuni aşa bune cu mediul artistic am făcut două firme.“ Firmele respective au fost de distribuţie a produselor electrocasnice. „Produsele electrocasnice erau produse de monopol, abia prin 1992 – 1993 au început să vină importurile. Am făcut avere atunci în comerţul cu electrocasnice, atunci am făcut primul milion de lei, dar era inflaţie de nici nu mai ştiu… Dar primii bani mulţi i-am făcut din comerţ.“

    Remus Borza spune că a fost şi unul dintre iniţiatorii decretului-lege 150/90, prin care s-au înfiinţat fundaţiile pentru tineret care au preluat patrimoniul UTC, la vremea aceea în valoare de aproape un miliard de lei. „În baza legii toate organizaţiile de tineret nou înfiinţate, sub forma unor fundaţii sau asociaţii, sub forma unor cooperative meşteşugăreşti, agricole, întreprinderi socialiste, unităţi de învăţământ liceal-universitar puteau să revendice întregul patrimoniu: case de cultură, hoteluri la munte, la mare. A fost prima prăduială de după ’90, pentru că toate acestea s-au evaporat apoi, şi banii, şi activele. A fost un fel de privatizare pe model rusesc.“

  • ​Călin Popescu Tăriceanu, liderul ALDE, vrea să privatizeze 10-15% din Hidroelectrica

    Pe de altă parte, listarea Hidroelectrica este aşteptată de ani buni. Spre exemplu, Tudor Ciurezu, preşedinte executiv al SIF Oltenia, a declarat că pentru investiţiile următoare SIF5 urmăreşte să vadă ce se întâmplă cu listarea companiei.

    “Dacă se va lista, ne-am dori să avem în portofoliu această oportunitate de investiţii“, spune Tudor Ciurezu.

    De asemenea, Călin Popescu Tăriceanu a mai declarat că îi va solicita premierului Viorica Dăncilă redeschiderea discuţiilor privind Ordonanţa 114 anunţată la finalul anului 2018.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Hidroelectrica a atins recordul de producţie al anului 2019

    ”Hidroelectrica a acoperit cca. 51% din necesarul de electricitate al României, pe fondul aportului redus al energiei eoliene în sistem şi al retragerii temporare din exploatare a unui grup nuclear. În continuare, societatea noastră produce aproximativ 45% din energia electrică la nivel naţional. Este o perioadă favorabilă pentru producţia hidro, iar planificarea atentă a mentenanţei anuale a agregatelor ne permite să extragem fiecare MW disponibil acum”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele Directoratului Hidroelectrica.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie de stat din România, iese la ”vânătoare” de şefi. Se caută 5 directori cu ”expunere politică şi sindicală”

    ”Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale Hidroelectrica S.A. alături de expertul său în recrutarea resurselor umane Pluri Consultants România S.R.L. anunţă declanşarea procedurii de recrutare şi selecţie de candidaţi pentru nominalizarea în vederea numirii membrilor Directoratului său. Procesul de recrutare şi selecţie are ca scop identificarea, recrutarea şi selectarea celor mai potriviţi candidaţi pentru ocuparea a 5 (cinci) posturi de membri ai Directoratului S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A”, se arată în anunţul de recrutare publicat pe site-ul Hidroelectrica.
     
    Procesul de recrutare se realizează în baza OUG 109/ 2011, celebra ordonanţă de introducere a managementului privat la stat, prin care factorul politic a tot schimbat în ultimii ani conducerea executivă a companiilor de stat.
     
  • Ministerul Energiei propune, din nou, fuziunea CEO Oltenia cu Hidroelectrica. FP nu ştie

    „Cea mai bună combinaţie pe care o văd este cărbunele cu Hidroelectrica, o companie nouă, al cărui acţionar este statul, care să răscumpere acţiunile de la Fondul Proprietatea. Aceasta consider că este calea legală şi de parcurs. Este la minister (o propunere – n.red.) şi mai departe promovată de minister în cele două comisii”, a afirmat Doru Vişan, marţi, în cadrul ZF Power Summit.

    Acesta şi-a argumentat poziţia, reamintind de faptul că, în anii trecuţi, a mai existat această propunere, dar a fost respinsă de industrie.

    „Este o variantă de lucru. Fiţi sigură că suntem conştienţi de dificultăţile care există. Ştiţi că această soluţie ajunsese într-un stadiu foarte avansat în anii trecuţi şi a fost blocată. Dacă nu, cu certitudine spun, începând cu luna aprilie, pentru cărbune, va tebui să promovăm schema de sprijin cu acceptul Comisiei Europene, de patru ani, cu o prognoză de restructurare”, a detaliat Vişan.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Energiei vrea o fuziune între Hidroelectrica şi CE Oltenia şi vrea să răscumpere acţiunile de la Fondul Proprietatea. Propunerea e pe masă

    „Statul e acţionar şi la Hidroelectrica şi la CE Oltenia. Cea mai bună combinaţie pe care o văd este cărbune cu Hidroelectrica. Să se formeze o companie nouă, pentru că statul poate răscumpăra acţiunile de la Fondul Proprietatea. Această propunere este acum la minister şi mai departe este promovată de minister în cele două comisii şi urmează să o dezbatem”, spune Doru Vişan.
     
    Cu toate acestea, fuziunea dintre cele două entităţi nu este la prima încercare.
     
  • Compania Hidroelectrica, ANCHETATĂ pentru posibil abuz de poziţie dominantă pe piaţa de energie

    „Consiliul Concurenţei are suspiciunea că Hidroelectrica SA, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă – în principal pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) – în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare (PE)”, anunţă autoritatea de Concurenţă în comunicat.

    „Piaţa de echilibrare satisface în principal nevoia participanţilor la piaţă de a-şi ajusta cantitatea de energie contractată în funcţie de cerere şi are o puternică componentă tehnică. Pe piaţa de echilibrare Operatorul de Transport şi Sistem cumpără şi/sau vinde energie electrică de la/către participanţii la piaţă deţinători de unităţi şi/sau consumuri dispecerizabile. De asemenea, preţul pe piaţa de echilibrare este în general mai mare faţă de preţul de închidere al pieţei înregistrat pe PZU”, adaugă Consiuliul Concurenţei.

    Autoritatea anunţă că analiza „comportamentului producătorului de energie electrică Hidroelectrica” este realizează în colaborare cu ANRE, iar punctul de pornire de la care s-a plecat au fost „variaţiile semnificative de preţ”

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Concurenţa investighează un posibil abuz de poziţie dominantă al Hidroelectrica pe piaţa de energie

    „Consiliul Concurenţei are suspiciunea că Hidroelectrica SA, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă – în principal pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) – în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare (PE)”, anunţă autoritatea de Concurenţă în comunicat.

    „Piaţa de echilibrare satisface în principal nevoia participanţilor la piaţă de a-şi ajusta cantitatea de energie contractată în funcţie de cerere şi are o puternică componentă tehnică. Pe piaţa de echilibrare Operatorul de Transport şi Sistem cumpără şi/sau vinde energie electrică de la/către participanţii la piaţă deţinători de unităţi şi/sau consumuri dispecerizabile. De asemenea, preţul pe piaţa de echilibrare este în general mai mare faţă de preţul de închidere al pieţei înregistrat pe PZU”, adaugă Consiuliul Concurenţei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Catedrala Neamului se face băiat deştept: Hidroelectrica semnează un contract cu Patriarhia Română pentru mai multe locuri, inclusiv Catedrala

    Hidroelectrica, cel mai ieftin producător de energie din România, a încheiat un contract de furnizare energie electrică cu Patriarhia Română – Administraţia Patriarhală, ce urmează să se deruleze pe o perioadă de un an începând cu data de 01.09.2018, incluzând mai multe locuri de consum, printre care şi Catedrala Mântuirii Neamului.
     

    ”Această colaborare vorbeşte într-o perioadă simbol – anul centenar, despre capacitatea poporului nostru de a se mobiliza pentru unitate în toate formele acesteia: credinţă, cultură şi, de ce nu, afaceri”, a declarat preşedintele directoratului Hidroelectrica, Bogdan Badea.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cine vrea o carieră în domeniul energetic: Hidroelectrica va acorda 50 de burse elevilor şi studenţilor care sunt înscrişi la facultăţile şi liceele de profil. Câţi bani oferă

    „Hidroelectrica acordă pentru anul şcolar/universitar 2018-2019, unui număr de 50 de burse celor care aleg să urmeze o carieră în domeniul energetic, concomitent cu şansa de a lucra în companie, după finalizarea studiilor. Programul se adresează studenţilor înscrişi la facultăţi cu profil energetic, hidroenergetic, electrotehnic şi electromecanic, precum şi de contrucţii hidrotehnice, economic, juridic şi IT. De asemenea, pot beneficia de bursele Hidroelectrica şi elevii înscrişi in instituţiile de învăţămâant preuniversitar profesional şi tehnic cu profil energetic şi electromecanic”, anunţă compania energetică.

    Compania va acorda 30 de burse pentru studenţi şi 20 pentru elevii de liceu, care pentru a intra în program trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
    – să fie studenţi înscrişi la cursurile la zi la una din specialităţile menţionate şi îndeplinesc condiţiile de înscriere în anul al III-lea de studiu;
    – să fie elevi ai unui liceu/colegiu tehnologic, înscrişi la cursurile de zi la una din specialităţile amintite şi îndeplinesc condiţiile de înscriere în clasa a XI-a;
    – pot face dovada promovării tuturor examenelor din anii de studiu;
    – media de absolvire este de minim 8,00 şi media la purtare, pentru elevi, este 10;
    – nu primesc o altă bursă din partea unei societăţi, organizaţii sau instituţii de stat, alta decât instituţia de învăţământ superior la care a fost admis sau de la Ministerul Educaţiei, cu excepţia burselor cu caracter social.

    „Creşterea vârstei medii a angajatilor şi lipsa unor noi specialişti în domeniu devine o problemă stringentă pentru toate societăţile din sistemul energetic, fapt semnalat tot mai frecvent în ultimii ani. Nu putem asista pasivi la deteriorarea bazei de selecţie a personalului, dacă dorim că în viitor să avem salariaţi bine pregătiţi şi specialişti cu expertiză. Noi ne-am propus să ne implicăm. Decizia pe care o ia Hidroelectrica este aceea de a susţine tinerii, astfel încât aceştia să fie încurajaţi să aleagă o carieră în domeniul energetic. Pe cei mai buni dintre aceştia ni-i dorim în rândul angajaţilor noştri”, a declarat Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro