BusinessMagazin

Tag: hibrid

  • De la „Bring Your Own Device”, la spaţii adaptate tehnic nevoilor angajaţilor, noua normă în materie de birouri

    „Ca să atragi talente, trebuie să le oferi un anumit spaţiu de lucru – modern. Acesta este un spaţiu în care ai tehnologie, unde angajatul poate să lucreze de oriunde. Modul de lucru este evident că s-a schimbat exponenţial – unii dintre noi lucrăm remote, toţi specialiştii spun că nu ne vom întoarce la modul de lucru de dinainte. În prezent, dacă nu eşti tehnologizat, nu exişti. Unul dintre factorii de retenţie a angajaţilor este tehnologia care îi este pusă la dispoziţie ”, a observat Doru Ristea, Country General Manager al Lenovo România, în cadrul conferinţei de lansare a ThinkSmart One, prima consolă de videoconferinţă din lume All-in-One bazată pe Windows, concepută pentru săli de conferinţă de dimensiuni mici şi mijlocii sau spaţii dedicate home office. 

    Orice angajat din corporaţie (şi nu numai), s-a confruntat cu frustrările pandemice în materie de conectivitate – iar aceasta nu surprinde, având în vedere că 90% dintre utilizatorii echipamentelor „de acasă” nu sunt tehnici, potrivit datelor oferite de reprezentanţii Lenovo România, care au mai spus şi că majoritatea companiilor au funcţionat pe principiul „Bring Your Own Device” (adu-ţi propriul dispozitiv n.red), atunci când a venit vorba de munca în regim hibrid. 

    În acest context, reprezentanţii Lenovo România se aşteaptă la o creştere de până la şase ori a echipamentelor vândute dedicate zonei de conferinţe. „21% dintre angajaţi sunt stresaţi când trebuie să participe la întâlnirile online, fiindcă au sentimentul că nu sunt auziţi sau consideraţi ca parte a grupului de către cei din sală.”

    Potrivit reprezentanţilor Lenovo, colaborarea în modul hibrid trebuie să funcţioneze pentru oricine, prin caracteristici ale echipamentelor tehnologice precum:

    • adopţie rapidă prin operare intuititvă:
    • calitate înaltă audio-video;
    • includerea de camere şi sisteme audio ajutate de AI;
    • funcţii şi operare interactivă;
    • depăşirea aşteptărilor angajaţilor.

    Reprezentanţii companiilor din tehnologie şi-au propus să rezolve aceste frustrări – iar soluţiile lor reprezintă o piaţă cu potenţial substanţial de creştere în anii ce urmează. 

    „Colaborarea în modul de lucru hibrid este alimentată de soluţii adaptabile ce sunt omniprezente, echitabile, disponibile. Încercarea producătorilor de tehnologie este să replice o întâlnire din viaţa reală – ei încearcă să producă echipamente extrem de robuste, cu multă tehnologie în spate, care încearcă să nu facă tehnologia obstructivă”, a spus şi Tudor Bercan, BDM Smart Collaboration CSEE, Lenovo, în cadrul evenimentul. 

    Potrivit studiului Frost & Sullivan post-pandemie citat de el şi axat pe modul de lucru de la birou, 80% dintre firme se aşteaptă să rămână în modul de lucru hibrid, astfel că va exista o creştere de cinci ori a sălilor de conferinţă până în 2025; cu alte cuvinte, 37% dintre firme vor crea mai multe săli/spaţii de întâlniri. „Se trece într-un mod în care spaţiile se recompartimentează pentru a permite echipelor mici şi medii să interacţioneze cu oamenii de acasă sau de la distanţă. Sălile de întâlniri trebuie echipate cu tehnologie audio şi video. 10% dintre săli sunt dotate cu echipamente de tehnologie audio şi video, astfel potenţialul este mare.”

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Luca de Meo: Dacia este pepita de aur a Grupului Renault. Marja sa va creşte de la 10% la 15%. Dacia va mai lansa două modele compacte după Bigster

    ♦ Grupul Renault creează cinci divizii separate ♦ Uzina Renault Mécanique Roumanie, care produce motoare şi transmisii va face parte din „Horse“ şi va fi împărţită între Renault şi chinezii de la Geely ♦ Miza este de a dubla volumele şi vânzările.

    Uzina Renault Roumanie de la Mioveni, care produce motoare şi cutii de viteze, va face parte din noua enti­tate „Horse“ care va fi deţinută 50% de Grupul Renault şi 50% de Geely. Aceasta este prima intrare puternică a grupului chinez în România şi practic ma­şinile Dacia vor fi echipate cu motoare fur­nizate de o companie pe jumătate chineză.

    „Horse va putea fi furnizor nu doar pentru Grupul Renault, ci va putea livra şi către alte companii. Horse va avea opt cli­enţi la nivel mondial printre care Re­nault, Geely, Dacia, Nissan sau Proton. Astfel vom dubla volumele livrate“, a spus Luca de Meo, CEO-ul Grupului Renault.

    Anul trecut Renault Mécanique Rou­manie a produs peste 285.000 de cutii de viteze şi aproape 380.000 de motoare.

    Pe de altă parte, conform Auto­motive News Europe, cei de la Nissan sunt îngrijoraţi de a­cordul dintre Renault şi Geely şi japonezii vor să se asigure că teh­no­logiile lor pentru mo­toarele cu ar­de­re in­ternă şi hibride sunt protejate pe viitor. Motoarele de 1,0 litri pro­duse de uzina Re­nault Mécanique Rou­ma­nie de la Mioveni sunt motoare dezvol­tate de Nissan alături de Renault.

    Renault Mécanique Roumanie a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 136 mil. euro, similar cu valoarea din 2020 dar un profit net de 1,3 mil. euro, în creştere cu aproape 350%. Numărul mediu al a­nga­jaţilor a fost în 2021 de 632 de salariaţi.

    Renault Group a lansat ieri a treia eta­pă a planului său strategic, „Revolution“, prin crearea a 5 entităţi specializate, cu e­chi­pe dedicate, fiecare dintre acestea fiind construită pe un ansamblu omogen de teh­nologii, cu o guvernanţă proprie şi cu un cont de rezultat dedicat: Ampere – maşini electrice şi software, Alpine – brandul sport, Mobilize – servicii de mobilitate, The Fu­ture is Neutral – economie circulară, reci­cla­rea bateriilor şi Power producţia de autove­hicule din care face parte şi Dacia alături de Renault. Proiectul Horse, pentru motoare termice şi hibride va fi gestionat cu Geely.

    „Datorită unei game noi, Dacia va continua să crească şi mo­toarele cu ardere internă vor con­tinua să se dez­volte în următorii cinci ani. Renault va fi pri­mul brand full-electric în 2030 în Europa dar şi ultimul cu motoare cu ardere internă pe pieţe precum America de Sud sau Africa. Şi în Europa vor continua să crească cu câte două puncte procentuale până în 2030“, a explicat Luca de Meo.

    CEO-ul Renault a subliniat că „Dacia este un model de business unic şi dificil de copiat. Este o combinaţie de trei elemente care inclu design to cost, este munca celor care au făcut maşina de 5.000 de euro – Loganul. Amprenta de cost în ţări ce com­bină costuri mici cu calitate şi un mod de distribuţie pe bază de agenţi, cu un cost la jumătate faţă de alţi constructori auto. Este o pepită de aur pentru grup“.

    Mutarea următoare pentru Dacia este de a intra în segmentul compact şi va avea marje operaţionale duble faţă de cele pe care le are în clasa mică pentru noile mo­dele. „Per total marja Dacia va creşte de la circa 10% la 15% şi pe lângă Bigster, vor exista alte două noi modele compacte“, a declarat Luca de Meo.

    Miza Renault o reprezintă platforma CMF-B care va fi utilizată de 2 milioane de maşini noi anual, produse în patru uzine la nivel mondial.

    „Datorită noii strategii, vom muta centrul greutăţii din A-B spre C. Dacia va fi un client nu doar pentru Horse, ci şi pentru Ampere deoarece va veni cu maşini elec­trice accesibile“, a spus CEO-ul Grupului Renault.

    Geely şi Renault Group au semnat un acord cadru permisiv pentru crearea unui nou lider global în dezvoltarea, producţia şi furnizarea de motoare hibride şi termice de înaltă eficienţă. În cadrul acestui acord, Geely şi Re­nault vor deţine fiecare parti­cipaţii de 50% în noua companie.

    În România, se intenţionează ca enti­ta­tea specializată pe grupuri motopropul­soare să rămână în continuare Renault Mécanique Roumanie (RMR).

    Noua entitate va fi un furnizor global independent de soluţii de sisteme de pro­pulsie, producând următoarea generaţie de motoare hibride şi dezvoltând tehnologii fără emisii de carbon şi cu emisii scăzute, în cinci centre globale de cercetare şi dezvol­tare. La momentul lansării, se aşteaptă ca noua companie să furnizeze soluţii către mai mulţi clienţi industriali, inclusiv Renault, Dacia, Geely Auto, Volvo Cars, Lynk & Co, Proton, dar şi Nissan şi Mitsubishi Motors Company. În viitor, parteneriatul ar putea oferi tehnologii de propulsie şi altor mărci.

    Noua companie va opera în 17 uzine producătoare de motoare pe 3 continente, cu un număr de aproximativ 19.000 de an­ga­jaţi în total. Va avea o capacitate de pro­ducţie anuală combinată de peste 5 milioa­ne de motoare cu ardere internă, hibride, plug-in hibride şi cutii de viteze şi va deveni furnizor pentru 130 de ţări şi teritorii. Por­to­foliul comun al noii companii şi amprenta sa regională va putea oferi soluţii pentru 80% din piaţa globală de motoare termice.

    Anunţul acestui acord coincide cu evenimentul Capital Market Day organizat de Renault Group la Paris cu scopul de a-şi prezenta obiectivele financiare pe termen mediu şi o serie de iniţiative menite să-i accelereze transformarea.

    Vehiculele termice şi hibride vor continua să reprezinte până la 50 % din vânzările mondiale de vehicule de persoane chiar şi în 2040. Dezvoltarea unor tehnologii eficiente în acest domeniu este esenţială pentru viitorul oricărui constructor auto mondial. Din acest motiv, Renault Group urmăreşte dezvoltarea acestei activităţi de bază, prin lansarea unei game complet noi de modele Dacia, Renault ICE & Hybrid (vehicule de persoane), LCV, şi prin crearea unui furnizor mondial lider în domeniul tehnologiilor de motorizare termică şi hibridă.

    Renault Group îşi va reuni tehnologiile în domeniul motoarelor termice şi hibride (proiectul „Horse“) cu cele ale companiei Geely, pentru a crea un furnizor mondial de prim rang.

    Renault Group şi Geely îşi vor reuni activităţile în domeniul motoarelor termice în cadrul unei entităţi în care partenerii vor deţine părţi egale (50 50).

    Această entitate dedicată va concepe, va dezvolta, va produce şi va vinde componente şi sisteme de propulsie termică şi hibridă cu tehnologii de vârf. Încă de la înfiinţare, această entitate va genera o cifră de afaceri de peste 15 miliarde de euro pentru un volum de producţie de 5 milioane de unităţi anual.

    Modelul Dacia este unul unic, construit pe îmbinarea a trei componente principale – un focus pe inginerie, dezvoltat pe strategia de proiectare pe baza costului şi care deja furnizează un avantaj solid. O amprentă industrială unică cu o competitivitate foarte bună şi o distribuţie cu costuri reduse. Ca şi consecinţă, Dacia deja livrează o marjă operaţională de peste 10% şi ţinteşte o creştere la 15% până în 2030, conform datelor Renault.

    Pentru a atinge acest ţel, Dacia se va extinde dincolo de clasa mică în cea compactă cu Jogger anul acesta şi Bigster. De asemenea, Dacia va continua să reducă costurile şi va beneficia de dublarea volumelor globale pentru platforma CMF-B care va ajunge la 2 milioane de unităţi până în 2030.

    Dacia va contribui şi la reinventarea lanţului valoric pentru motoarele cu ardere internă prin colaborarea cu Horse – divizia deţinută de Renault şi Geely, responsabilă de cutii de viteze şi motoare cu ardere internă şi adaptarea de combustibili sintetici. Dacia va avea o tranziţie uşoară către maşini electrice în Europa, mizând pe soluţii accesibile.

     

     

     

     

  • Sondaj: Britanicii merg la birou doar 1,5 zile pe săptămână

    Angajaţii britanici merg la birou în medie doar 1,5 zile pe săptămână, doar 13% dintre ei venind vinerea, potrivit unui sondaj realizat în 43 de birouri din Marea Britanie, reprezentând aproape 50.000 de persoane.

    Firma de consultanţă Advanced Workplace Associates a efectuat un sondaj în 43 de birouri din Marea Britanie, reprezentând aproape 50.000 de persoane, în lunile iunie şi iulie, relatează BBC.

    Acesta sugerează că prezenţa medie a fost de doar 29%, cu un vârf de 39% la mijlocul săptămânii.

    În timpul pandemiei, companiile cu birouri s-au orientat către munca la domiciliu, dar multe dintre ele au continuat de atunci cu un model hibrid.

    Înainte de epidemie, angajaţii din Regatul Unit mergeau la birou în medie 3,8 zile pe săptămână, potrivit studiului, care a acoperit sectoare precum cel bancar, energetic, inginerie, sănătate, asigurări şi tehnologie.

    Cu toate acestea, potrivit Oficiului Naţional de Statistică (ONS), majoritatea oamenilor nu lucrează de acasă.

    Sondajul său din primăvara anului 2022, când nu mai existau în Marea Britanie îndrumări privind munca de acasă, a sugerat că 38% dintre adulţii care lucrează au declarat că au lucrat de acasă la un moment dat în ultimele şapte zile.

    Advanced Workplace Associates, care consiliază organizaţii precum Cabinet Office, NatWest şi Network Rail, a constatat că Marea Britanie era în mare parte în linie cu alte ţări.

    De asemenea, a efectuat un sondaj în 36 de birouri din alte 12 ţări, reprezentând peste 27.000 de persoane.

    Constatările companiei de consultanţă au sugerat că oamenii veneau la birou în medie doar 1,4 zile pe săptămână, faţă de 3,8 zile pe săptămână înainte de pandemie.

    Prezenţa medie a fost de 26%, cu un vârf de 35% la mijlocul săptămânii.

    America de Nord şi America Latină au avut cea mai scăzută prezenţă medie.

    Sectorul bancar a avut cea mai mare prezenţă medie dintre sectoarele analizate, iar sectorul tehnologic a avut cea mai mică prezenţă medie.

    Sondajul a sugerat că organizaţiile cu politici de lucru hibride – în care se specifică faptul că angajaţii ar trebui să fie prezenţi la birou un anumit număr de zile – au avut o prezenţă mai mare decât cele care nu au făcut acest lucru.

    Cu toate acestea, se pare că angajaţii se duc la birou mai puţin decât prevedea politica.

    Dacă un angajator are încredere în echipele sale pentru a-şi stabili propriile politici, prezenţa este de 41%, aproape la fel ca atunci când este impusă o săptămână de trei zile.

    Guvernul britanic le-a cerut pentru prima dată oamenilor să lucreze de acasă, dacă pot, în martie 2020. De atunci, orientările şi restricţiile legale au variat între diferitele părţi ale Regatului Unit, dar în Anglia şi Scoţia sfatul de a lucra de acasă a fost ridicat. Alte părţi ale Regatului Unit au menţinut îndrumările pentru mai mult timp, dar în cele din urmă au renunţat la ele.

     

  • Care este cea mai dorită resursă de companiile din România, care se găseşte din ce în ce mai greu

    Industria locală de servicii de externalizare pentru afaceri este unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei, care cuprinde în prezent 1.080 de companii cu 178.000 de angajaţi. Post-pandemie, reprezentanţii a jumătate dintre companiile din această industrie spun că cele cele mai mari provocări ţin de atracţia, pregătirea, motivarea si retenţia angajaţilor.

    „Concis, conform ultimului studiu ABSL, principalale trei provocări sunt: personalul, personalul şi personalul. Acest studiu, ce are ca temă situaţia post-pandemică, arată că 49% dintre companiile chestionate au afirmat că cele mai mari provocări post-pandemie sunt legate de atracţia, pregătirea, motivarea si retenţia angajaţilor, precum şi de modalităţile de a-i determina să se reîntoarcă la birou”, afirmă Cătălin Iorgulescu, vicepreşedintele Asociaţiei Business Service Leaders în România, într-un răspuns pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie 2022.

    Migraţia forţei de muncă între companii pentru salarii mai bune, precum şi inflaţia, au accentuat problemele din sfera HR-ului din această industrie. „Peste 50% dintre respondenţii la studiu spun că în ultimele patru luni a crescut rata plecărilor din companie. Aceştia încearcă să compenseze prin salarii, dar şi prin pachete complexe de beneficii ce conţin programe de dezvoltare, oportunităţi de carieră care includ mobilitate internă etc. Circa 54% dintre companiile chestionate afirmă că în acest an angajaţii care se potrivesc în totalitate cu descrierea postului sunt mai greu de găsit şi astfel necesită o perioadă suplimentară de pregătire”, detaliază reprezentantul companiilor din industria locală de servicii de externalizare pentru afaceri.

    Cătălin Iorgulescu este de părere că 2022 este un an de reaşezare, de reorganizare a vieţii, atât pentru oameni, cât şi pentru corporaţii. „Cele două crize succesive, pandemia şi războiul din Ucraina, ne-au afectat semnificativ viaţa personală, iar circuitele economice globale şi echilibrul geopolitic au fost şi acestea perturbate. În acest an, chiar şi preferinţele angajaţilor s-au schimbat, migrând de la lucrul preponderent de acasă, către alegerea unor zile în care lucrează de la birou şi socializează cu colegii. În concluzie, nu cred că vom asista la o stabilizare deplină a situaţiei în 2022, dar este un an în care încercăm cu toţii să găsim o nouă «normalitate».”

    Chiar şi în ceea ce priveşte modul de lucru hibrid industria este într-o perioadă de tatonare, una în care angajaţii şi angajatorii încă mai caută soluţiile optime. „Observăm cu toţii că, prin interacţiunea generată de prezenţa în birou, putem avea acces la oameni şi idei noi, care de fapt aduc evoluţie atât în plan profesional, cât şi personal. Un aspect important al viitorului nostru hibrid”, adaugă el. Potrivit lui, în majoritatea cazurilor, ei trebuie să exerseze interacţiunea directă pentru a putea învăţa să pregătească şi să conducă echipe într-un mod competent. „Am observat în timpul pandemiei şi că trainingurile au un rezultat inferior când sunt realizate exclusiv online. Pe de altă parte, suferim cu toţii din cauza timpului petrecut în trafic, de aceea consider că varianta de muncă în sistem hibrid este echilibrată si adecvată pentru perioada următoare”, spune vicepreşedintele ABSL. Numărul angajaţilor din industria de outsourcing care doresc să lucreze doar de la birou este mai mic de 15% în aproximativ 90% dintre companiile industriei. Circa 60% dintre companiile participante la studiul realizat de ABSL spun că între 50% până la aproape 100% dintre angajaţii lor preferă modalitatea de lucru în sistem hibrid. 

    Philippe Gabulon, CEO al Société Générale Global Solution Centre în România, afirmă că, la începutul acestui an, având în vedere toate schimbările prin care am trecut cu toţii în ultima perioadă, companiile au fost nevoite să-şi revizuiască strategia şi modul de lucru. „Este foarte clar că un principal punct de interes rămâne nevoia de flexibilitate sporită pe care noi, ca angajatori, va trebui să o oferim şi trebuie sa găsim soluţiile potrivite atât pentru business şi parteneri, dar mai ales pentru a răspunde nevoilor angajaţilor noştri. Totodată, zona de tehnologie si tendinţe digitale este în continuă dezvoltare, lucru ce ne facilitează modul de interacţionare si colaborare. Însă, pentru a beneficia la maximum de aceste oportunităţi, trebuie să fim deschişi la schimbări şi să le privim într-un mod pozitiv”, a spus el pentru anuarul ZF Cei mai mari jucători din economie. CEO-ul centrului de servicii al Société Générale vorbeşte şi el despre deficitul de talente ca fiind una dintre principalele provocări ale acestei perioade. „O altă provocare pe care o putem observa este deficitul de talente din România. Aşadar, chiar dacă vorbim despre tehnologie şi tendinţe digitale, accentul va rămâne pe oamenii noştri – prin implicare şi motivare, învăţare şi dezvoltare, perfecţionare sau recalificare şi mobilitate internă. Anul 2022 va reprezenta o perioadă de testare, vom vedea astfel care sunt cele mai bune metode şi abordări în ceea ce priveşte acest concept de noul normal şi cum putem răspunde cel mai bine nevoilor curente”, a concluzionat Philippe Gabulon.

    Société Générale Global Solution Centre este al doilea cel mai mare jucător de pe piaţa locală de servicii de outsourcing după cifra de afaceri înregistrată în anul 2021, conform clasamentului din anuarul ZF Cei mai mai jucători din economie. Compania are aproape 2.100 de angajaţi pe piaţa din România. Daniela Micuşan, director general al companiei Majorel România, trece şi ea pe lista celor mai mari provocări din această perioadă lipsa de personal. „Cea mai mare provocare a acestui an este recrutarea. Anul 2021 a fost anul în care am crescut foarte mult, practic ne-am dublat numărul de angajaţi, ajungând la un număr de peste 2.000 de oameni. Anul acesta continuăm să creştem, am adăugat clienţi noi în portofoliul nostru, iar recrutarea oamenilor potriviţi rămâne în continuare concentrarea noastră principal. În acelaşi timp, creşterea aceasta abruptă pune presiune pe departamentele de suport, pe infrastructură, ceea ce necesită un management extrem de flexibil”, a spus ea.

    A doua mare provocare ţine de implementarea unui sistem de muncă hibrid. „Încă de la începutul pandemiei, angajaţii noştri au reuşit să se adapteze rapid crizei. Trecerea la munca online s-a făcut brusc, de pe o zi pe alta, într-un contex de incertitudine şi teamă. Apoi, timp de doi ani, angajaţii noştri au dat randament în condiţii de work from home, dovedind astfel că sunt adaptabili şi pot funcţiona ca echipă chiar şi în aceste condiţii, atâta timp cât sunt sprijiniţi de către management iar nevoile lor actuale sunt ascultate”, a completat reprezentanta Majorel. În plus, ea spune că anul acesta compania sa trebuie să facă faţă unei noi schimbări: adoptarea acestui sistem de muncă hibrid. Chiar dacă majoritatea angajaţilor va continua să lucreze de la distanţă, anumite proiecte, prin specificul lor, necesită munca de la birou sau sunt unii colegi vor să se întoarcă de la birou. „Chiar şi pentru cei care vor continua să lucreze de acasă, ne dorim să creăm ocazii şi evenimente prin care aceştia să se întâlnească, să se cunoască mai bine, pentru că această interacţiune live ne-a lipsit foarte mult în ultimii ani. Deşi ultimii ani au fost ani buni pentru compania noastră, suntem conştienţi că aceştia au fost şi foarte grei pentru oamenii noştri şi încercăm să ne axăm pe păstrarea motivaţiei lor şi să punem accent pe sprijinirea morală a lor. Am analizat foarte atent subiecte sensibile precum: bunăstarea şi sănătatea mintală şi am lansat mai multe programe pentru angajaţii noştri, pe termen scurt sau lung”, a concluzionat Daniela Micuşan. Majorel România, unul dintre marii actori de pe piaţă, a crescut puternic anul trecut, avansând de pe poziţia a noua în clasamentul ZF Cei mai mari jucători din economie, sectorul companiilor din outsourcing, până pe locul patru. Cifra de afaceri a companiei în 2021 a fost mai mult decât dublă decât cea din 2020, crescând cu 118%, de la 146,2 milioane de lei, la 319,1 milioane de lei. În plus, numărul mediu de salariaţi al Majorel din anul 2021 a crescut cu circa 600 de persoane faţă de anul precedent.

    Centrul de servicii al DB Schenker din România, divizia de logistică a gigantului german Deutsche Bahn, subliniază că activitatea într-un centru de servicii de externalizare de tip global business services este întotdeauna plină de provocări, dar şi cu foarte multe împliniri şi rezultate pozitive pentru angajaţi şi companie. „Una dintre marile încercări ale organizaţiei noastre rămâne fluxul de personal, fiind într-o strânsă legătură cu identificarea candidaţilor experimentaţi într-o piaţă competitivă. Odată cu debutul pandemiei, atriţia a scăzut, însă a fost urmată de o creştere, iar în acest moment este în stagnare. Digitalizarea şi identificarea celor mai bune soluţii de automatizare, precum şi investiile în aceasta zona reprezintă, de asemenea, o provocare la nivel de centru. Ne dorim constant să găsim idei inovatoare pentru eficientizarea proceselor noastre, astfel încât să fim în pas cu era vitezei în care trăim”, spune Roxana Radu, Chief People Officer, DB Schenker GBS. Potrivit ei, anul 2022 a început în cadrul organizaţiei cu provocări legate de noul mod de lucru din viitor. „Am început 2022 ferm, cu provocările muncii hibride şi identificarea celor mai bune soluţii care să îmbine telemunca şi munca de la birou. După ce am identificat ce îşi doresc angajaţii, am conceput un sistem hribrid flexibil, care să permită colegilor să îşi desfăşoare munca de la sediul nostru sau să rămână în formatul remote”, încheie Roxana Radu.

    Centrul de servicii al DB Schenker ocupă poziţia a opta în clasamentul celor mai mari jucători din industria sa, cea de externalizare a serviciilor, cu o cifră de afaceri de 132 mil. lei în anul 2021 şi cu o medie de 933 de angajaţi anul trecut, în creştere cu 56 de persoane faţă de anul precedent.

    Pentru Unicredit Services România, a cincea cea mai mare companie din industria locală de outsourcing, conform clasamentului din anuarul ZF „Cei mai mai jucători din economie”, cea mai mare provocare de anul acesta este legată de întoarcerea la muncă în sistem hibrid a angajaţilor.

    „Principala provocarea a acestui an, luând în considerare perioada lungă în care s-a lucrat în sistem exclusiv work from home, o reprezintă întoarcerea graduală la un sistem hibrid (adoptat oricum anterior pandemiei). Contextul schimbării perspectivei de lucru din ultimii ani, dar şi revenirea fizică a studenţilor în sălile de curs fac dificilă acomodarea la noua normalitate pentru salariaţi, ducând uneori la decizia de a renunţa la job, chiar în lipsa unor noi oportunităţi. În acelaşi timp, este necesară dezvoltarea şi consolidarea strategiei de menţinere a rolurilor cheie în cadrul companiei pentru a putea asigura stabilitate, calitatea, dar şi know-how-ul post- achiziţiei de noi activităţi”, afirmă Cristian Cilibiu, Country Manager al UniCredit Services România.

    În plus, evenimentele ce au loc la nivel mondial, aşteptările angajaţilor şi creşterea inflaţiei sunt şi ele provocări cu care compania se confruntă anul acesta.

    „Contextul economic global reprezintă o nouă provocare şi preocupare, precum şi găsirea de soluţii în gestionarea optimă a aşteptărilor angajaţilor coroborate cu o creştere galopantă a inflaţiei”, detaliază reprezentantul UniCredit Services România.

    În ceea ce priveşte cele mai importante proiecte de investiţii pe care compania le are în derulare sau pe care urmează să le implementeze, Cristian Cilibiu vorbeşte despre consolidarea centrelor de business şi extinderea lor, precum şi despre proiectele şi programele de automatizare şi inteligenţă artificială dezvoltate de companie.

    „La fel ca în 2021, ne dorim şi anul acesta consolidarea şi extinderea centrelor de business din cadrul companiei, deja bine poziţionate. În paralel, avem în vedere continuarea proiectelor şi programelor de automatizare şi inteligenţă artificială – respectiv îmbunătăţirea tehnologiei, digitalizării şi a datelor pentru a fi complet integrate în fiecare produs, având ca rezultat optimizarea execuţiei şi creşterea satisfacţiei clientului final”, a explicat el.

    Despre planurile pentru anul 2022, Cristian Cilibiu mai spune că organizaţia sa se va concentra pe recrutarea şi retenţia angajaţilor şi observă şi el în piaţă fenomenul de care vorbesc colegii săi de industrie: lipsa forţei de muncă.

    „Avem ca prim-plan revizuirea strategiei de recrutare şi retenţie, bazându-ne pe experienţa şi expertiza angajaţilor existenţi, dar şi pe valoarea adăugată pe care un nou angajat o aduce în companie. De asemenea, am început anul cu o revizuire a timeline-ului proiectelor în curs, luând în considerare volatilitatea pieţei muncii, dar şi a reducerii forţei de muncă pe care o resimţim în piaţă”, a concluzionat country managerul Unicredit Services România.


    Una dintre marile încercări ale organizaţiei noastre rămâne fluxul de personal, fiind într-o strânsă legătură cu identificarea candidaţilor experimentaţi într-o piaţă competitivă. Odată cu debutul pandemiei, atriţia a scăzut, însă a fost urmată de o creştere, iar în acest moment este în stagnare.

    Roxana Radu, Chief People Officer, DB Schenker GBS

    Principalale trei provocări sunt: personalul, personalul şi personalul. Circa 49% dintre companiile chestionate în un studiu au afirmat că cele mai mari provocări post pandemie sunt legate de atracţia, pregătirea, motivarea si retenţia angajaţilor, precum şi de modalităţile de a-i determina să se reîntoarcă la birou.

    Cătălin Iorgulescu, vicepreşedintele Asociaţiei Business Service Leaders în România

    Este foarte clar că un principal punct de interes rămâne nevoia de flexibilitate sporită pe care noi, ca angajatori, va trebui să o oferim şi trebuie sa găsim soluţiile potrivite atât pentru business şi parteneri, dar mai ales pentru a răspunde nevoilor angajaţilor noştri. O altă provocare pe care o putem observa este deficitul de talente din România.

    Philippe Gabulon, CEO, Société Générale Global Solution Centre România


    Cea mai mare provocare a acestui an este recrutarea. Anul 2021 a fost anul în care am crescut foarte mult, practic ne-am dublat numărul de angajaţi, ajungând la un număr de peste 2.000 de oameni. Anul acesta continuăm să creştem, iar recrutarea oamenilor potriviţi rămâne în continuare concentrarea noastră principală.

    Daniela Micuşan, director general, Majorel România

    Avem ca prim plan revizuirea strategiei de recrutare şi retenţie, bazându-ne pe experienţa şi expertiza angajaţilor existenţi. Am început anul cu o revizuire a timeline-ului proiectelor în curs, luând în considerare volatilitatea pieţei muncii, dar şi a reducerii forţei de muncă pe care o resimţim în piaţă.

    Cristian Cilibiu, country manager, UniCredit Services România

  • Companiile vor să îşi aducă angajaţii înapoi la birou, dar aceştia preferă în continuare flexibilitatea: 7 din 10 angajaţi optează pentru un mod de lucru hibrid, iar 1 din 4 şi-ar da demisia dacă angajatorul le-ar impune întoarcerea integrală la birou

    Ridicarea restricţiilor anti-Covid 19 trasează noi direcţii în legătură cu modul de lucru al angajaţilor, tot mai multe companii optând pentru reîntoarcerea echipelor la birou. Totuşi, dacă în urmă cu aproape un an o treime dintre angajaţi erau nehotărâţi cu privire la întoarcerea la birou, iar 24% preferau să lucreze în continuare remote, acum 67% dintre angajaţi ar prefera un mod de lucru hibrid, care să le ofere posibilitatea de a alege câte zile lucrează de la birou, notează cel mai recent sondaj realizat de platforma de recrutare BestJobs

    În plus, 26% declară că dacă angajatorul le-ar impune întoarcerea integrală la birou, şi-ar da demisia şi ar căuta un loc de muncă mai flexibil.

    „Odată ce restricţiile anti-Covid au fost ridicate, angajatorii pregătesc terenul pentru întoarcerea la birou a angajaţilor, iar unii chiar au reluat complet munca de la birou. Acum, angajaţii vor mai multă flexibilitate şi un sistem de lucru care să le împace cât mai bine nevoile actuale”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs

    În prezent, conform sondajului realizat de BestJobs, 46% dintre angajaţii white collar îşi desfăşoară munca exclusiv de acasă, în timp ce doar 32% îşi împart activitatea între casă şi sediul companiei.

    După ce au descoperit avantajele muncii de la distanţă, angajaţii valorifică altfel timpul. Astfel, 64% dintre participanţii la sondaj spun că unul dintre principalele motive pentru care nu ar dori să revină complet la munca de la birou ar fi timpul alocat deplasării între sediu şi domiciliu. Organizarea lejeră a programului şi timpul petrecut alături de familie sunt principalele beneficii pe care le iau în considerare angajaţii atunci când aleg un mod de lucru flexibil.

    Angajaţii vor să aleagă când şi pentru ce merg să lucreze de la birou, avantaj pe care îl au datorită modului de lucru hibrid. Principalele motive care i-ar aduce una sau mai multe zile pe săptămână la birou sunt proiectele unde este nevoie de alinierea cu toţi membrii din echipă (43%), nevoia de socializare (26%), posibilitatea de a face mai multă mişcare datorită ieşitului din casă (23%) şi separarea mai bună între viaţa personală de cea profesională (28%).

    Revenirea la birou, chiar şi parţială, ar aduce schimbări mari în viaţa angajaţilor obişnuiţi cu munca 100% remote. Pentru o trecere mai uşoară la lucrul de la birou, aceştia spun că ar avea nevoie de o mai mare flexibilitate în timpul zilei de lucru, astfel încât să pot gestiona în paralel şi nevoile familiei (35%), decontarea transportului (12%), mai multe zile libere (11%) şi ajutor în gestionarea volumului de muncă (10%).

    „Munca de la birou vine şi ea cu avantaje, pe care angajaţii au ajuns să le prefere, cum ar fi interacţiunile cu colegii sau predictibilitatea unui program de lucru, însă cei mai mulţi vor să poată alege de unde să lucreze şi favorizează astfel un mod de lucru hibrid”, adaugă Ana Vişian.

    Din tabăra recrutorilor, 65% spun că ar fi de preferat ca angajaţii să revină complet la birou, iar 20% consideră că acest proces are nevoie de o tranziţie lină şi estimează că se va realiza treptat în următoarele 3 luni.

    În plus, mai mult de jumătate sunt de părere că angajaţii ar trebui lăsaţi să aleagă singuri câte zile lucrează de acasă şi câte de la birou.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 02 – 24 martie pe un eşantion de 1.113 utilizatori de internet din România.

     

  • Sondaj Genesis Property: 45% dintre angajaţi s-au întors complet la birou şi peste 70% spun că vor să lucreze de la birou sau în sistem hibrid în 2022

    Aproape 45% dintre angajaţi lucrează în prezent doar de la birou, ca urmare a politicilor companiei privind modul de lucru stabilit pentru acest an, iar alţi aproape 16% trebuie să meargă săptămânal la sediu, fără ca angajatorul să impună o anumită frecvenţă, arată un sondaj realizat de Genesis Property.

    Cei mai mulţi îşi doresc să lucreze alături de echipă, la birou, cel puţin trei zile pe săptămână (39%) şi doar 3 din 10 angajaţi preferă în continuare lucrul de la distanţă.

    „Flexibilitatea modului de lucru din ultimii doi ani a transformat fundamental viaţa profesională a oamenilor şi relaţia lor cu biroul. Lucrul de la distanţă a venit cu soluţii la provocările pentru sănătate, dar în acelaşi timp şi cu nostalgia interacţiunilor la birou de dinainte de pandemie. Oamenii vor înapoi la birou cel puţin în sistem hibrid şi au nevoie de spaţii de lucru mai sigure pentru sănătate, adaptate modului de lucru al viitorului”, spune Ştefan Tudos, vicepreşedinte Genesis Property.

    Potrivit sondajului realizat recent în rândul a 1073 de angajaţi, aproape 60% dintre ei spun că politica de lucru în compania unde lucrează prevede desfăşurarea activităţii doar de la birou sau în sistem hibrid cu prezenţă în principal fizică, în timp ce alţi aproape 30% merg la sediu când au nevoie să interacţioneze cu colegii sau simt nevoia să socializeze. Peste 70% vor să lucreze de la birou în 2022 sau cel puţin în sistem hibrid.

    În acelaşi timp, doar 34% dintre angajaţi consideră că biroul lor este mai sigur pentru sănătate acum decât în urmă cu un an, iar 16% spun că sunt în continuare îngrijoraţi pentru starea lor de sănătate atunci când sunt la birou, în contextul evoluţiei cazurilor la începutul acestui an. Aproximativ 90% apreciază că, la birou, colegii lor respectă cel puţin parţial normele sanitare. În acelaşi timp, peste 26% consideră că drumul până la birou reprezintă un risc la fel de mare pentru sănătatea lor cum este şi lucrul la birou, în contextul în care peste 28% folosesc transportul în comun.

     Sondajul Genesis Property privind percepţia angajaţilor despre sănătatea clădirilor a fost desfăşurat, la nivel naţional, în februarie 2022 prin platforma iVox, pe un eşantion total de 1.073 de utilizatori de internet din România. Circa 57% dintre participanţi sunt femei, peste 60% au vârsta cuprinsă între 20 şi 40 de ani, iar 60% au un venit net mai mare de 3.000 de lei.

    Genesis Property este unul dintre cei mai importanţi dezvoltatori de birouri de clasa A din România şi deţine şi administrează peste 150.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri ocupate de companii precum HP, Accenture, Societe Generale, Citibank, Ericsson, Garanti BBVA, Infineon, Luxoft, Yokogawa, Siemens şi Alpha Bank, unde lucrează peste 20.000 de angajaţi.

  • Ford Puma a fost cel mai bine vândut hibrid din România în 2021 iar utilitarele americanilor au terminat anul tot pe prima poziţie

    Ford România a încheiat anul 2021 ca lider de piaţă în segmentul de vehicule comerciale, în timp de Ford Puma este cel mai bine vândut model hibrid de pe piaţa din Romania, potrivit datelor publicate de Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

    Puma a fost şi al patrulea cel mai bine vândut model de automobil cu 3.141 de unităţi în 2021, în creştere cu aproape 60% faţă de 2020.

    Anul acesta Ford va lansa pe piaţa locală E-Transit – versiunea electrică a utilitarei, Ranger, dar şi Fiesta şi Focus, ambele cu facelift.

    Produs exclusiv în fabrica de la Craiova începând cu a doua jumătate a anului 2019, Ford Puma este cel mai bine vândut model cu propulsie hibridă din 2021 (2.765 unităţi Hybrid). Cota de piaţă în segment a înregistrat o creştere importantă, de la 6,71% în 2020 la 9,41% în 2021. Ford Puma este cel mai bine vândut model Ford din România.

    Totodata, modelul Ford Kuga, produs in Valencia, a întregistrat anul trecut un volum total de vânzări în România de 1.064 unitati, din care 397 de unităţi au fost hibride (MHEV, Full-Hybrid, Plug-in Hybrid). Cota de piaţă pentru toate versiunile vândute a crescut de la 4,53% în 2020 la 7,02% în 2021.

    În 2021, piaţa de vehicule comerciale (fără segmentul vehiculelor comerciale grele) a crescut cu 14% faţă de 2020, o creştere datorată în principal evoluţiei pozitive a segmentelor de două tone şi pick-up. Astfel, Ford îşi păstrează prima poziţie înregistrand o cotă de piaţă de 19,7% şi o creştere a volumelor cu 21% faţă de anul 2020.

    Modelul Ford Transit Custom atinge cea mai bună cotă de segment din ultimii 8 ani, respectiv 30,7% şi o creştere a volumului vândut de 30% faţă de anul 2020. Ford Ranger îsi păstrează poziţia de lider în segment pentru al cincilea an consecutiv, cu o cotă de segment de 37,4% şi o creştere a volumelor de 18% faţă  de 2020. Din totalul vânzărilor Ford Ranger, versiunea Raptor reprezintă o cotă de 32%.

    Modelul Transit este pe un trend pozitiv, cu o creştere de 30% faţă de 2020, astfel încât se plasează  pe locul al doilea în segment, cu o cotă de 18,47%.

    „ Reţeaua autorizată de dealeri Ford – Centru Transit este proiectată pentru a pune la dispoziţia clienţilor noştri întreaga asistenţă şi consiliere de specialitate de care au nevoie pentru a lua decizia de achiziţie în funcţie de specificul activităţii lor economice şi pentru a deveni un partener eficient, de încredere şi construit pentru rezultate”, a declarat  Cristian Prichea, director general al Ford România – compania naţională de vânzări.

    Ford accelerează strategia de electrificare în 2022 şi pregăteşte lansarea de noi modele

    Noul Ford Fiesta este pregătit să ajungă în showroom-urile Ford la mijlocul lunii februarie, fiind urmat de noul Ford Focus la doar o lună mai târziu. Ambele modele vor oferi clienţilor multiple versiuni de sisteme de propulsie electrificate.

    După ce a debutat anul trecut pe piaţa din România, Mustang Mach-E este acum disponibil în versiunea GT, cu 487 CP, tracţiune integrală şi autonomie maximă ce poate ajunge la 500 km.

    În ceea ce priveşte lansările de vehicule comerciale, Ford Romania va miza anul acesta pe modelul complet electric E-Transit – care oferă cea mai mare autonomie din segment (317 km WLPT1), dar şi pe noul Ranger, cel mai avansat şi conectat Ranger construit vreodata de Ford.

    Ford s-a angajat în procesul de electrificarea a produselor din portofoliul, pentru a oferi clienţilor opţiuni multiple şi standarde de performanţă privind emisiile de CO2. Până la mijlocul anului 2026, 100% din gama noastra de autoturisme din Europa va fi capabilă de zero emisii, fiind complet electrică sau Plug-in Hybrid, urmând ca trecerea la o gamă complet electric să se facă până în anul 2030. Gama de vehicule comerciale Ford din Europa va fi, de asemenea, 100% capabilă de zero emisii, complet electrică sau Plug-in Hybrid până în 2024. Două treimi din vânzările de vehicule comerciale vor fi reprezentate de vehicule complet electrice sau Plug-in Hybrid până în 2030.

     

  • Veste uriaşă anunţată de Pfizer. Ştirea a făcut înconjurul lumii

    Pfizer a început dezvoltarea unui vaccin hibrid care combină doza iniţială cu o formulă care protejează împotriva variantei Omicron, a declarat CEO-ul gigantului farma, potrivit Bloomberg.

    În timp ce cercetările continuă, Pfizer va evalua noua formulă hibridă în raport cu o doză specifică Omicron şi va determina care este cea mai potrivită pentru a fi scoasă pe piaţă, a declarat directorul executiv Albert Bourla pe 10 ianuarie la Conferinţa JPMorgan Healthcare.

    Pfizer va fi gata în martie să se adreseze autorităţilor de reglementare din Statele Unite pentru autorizarea vaccinului modificat. Potrivit doctorului Bourla, producţia vaccinului deja a început.

    Pfizer a declarat la sfârşitul lunii noiembrie, la scurt timp după ce noua tulpină a fost detectată pentru prima dată în Africa de Sud, că lucrează la un vaccin specific împotriva Omicron.

    Conducerea Pfizer a declarat că va continua să ofere resurse suplimentare unităţii de vaccinare a companiei şi că urmăreşte, de asemenea, să implementeze tehnologia ARN mesager şi în alte domenii.

    „În mod clar, (ARNm) este o tehnologie foarte ofertantă şi insuficient exploatată”, a declarat dr. Bourla, conform sursei menţionate.

    Luni, Pfizer a anunţat că principalele direcţii de cercetare ale companiei vor fi vaccinurile cu ARNm împotriva Covid-19, bolile rare şi cancerul.

    Pfizer face, de asemenea, progrese în extinderea accesului la tratamentul său oral anti Covid-19, Paxlovid.

    „În câteva săptămâni îl vom avea peste tot, „ a spus dr. Bourla despre accesul SUA la noul tratament.

     

  • Videoconferinţa Deloitte – ZF „Future of work“. Viitorul muncii este flexibil şi hibrid

    Cei doi termeni care ar putea descrie viitorul muncii sunt „flexibil“ şi „hibrid“, iar principala provocare cu care se confruntă angajatorii este competiţia pentru talente, sunt câteva dintre concluziile videoconferinţei „Future of work“, organizată recent de Deloitte România în parteneriat cu Ziarul Financiar.

     

    Flexibilitatea a fost, probabil, cuvântul de ordine în ultimele 20 de luni, când am descoperit cu toţii că putem fi remarcabil de flexibili în modurile şi cu locurile din care lucrăm. De multe ori poate că nu a fost vorba de o flexibilitate, ci de o adaptare la situaţii noi prin mandatarea unui mod de lucru considerat adecvat, respectiv munca de acasă. (…) Viitorul muncii este flexibil şi hibrid în multe privinţe: de la personalizarea experienţelor pentru a răspunde cât mai multor aşteptări diferite ale angajaţilor, la redefinirea organizaţiei ca un ecosistem complex de colaborări în registre multiple“, a declarat Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova.

    Elke Meier, vicepreşedinte executiv financiar şi membru al Comitetului Executiv în cadrul BCR, a subliniat şi ea că viitorul muncii este unul hibrid. „Avem nevoie de diferite tipuri de lideri, unii care să conducă echipele care lucrează în regim hibrid, unii care să conducă echipele care vor să lucreze doar remote şi am realizat un întreg program pentru acest lucru în BCR, program care se numeşte Smart Work. Am acceptat că activăm într-o lume hibrid şi am implementat reguli pentru anumite departamente care să decidă câte zile să lucreze oamenii de la birou“, a explicat ea în cadrul evenimentului.

    John Guziak, partener, human capital în cadrul Deloitte Central Europe este de părere că lupta pentru talente se duce la nivel mondial acum. „Concurenţa pentru angajaţi se duce la nivel mondial acum. Faptul că oamenii sunt plătiţi în bitcoin elimină anumite limite geografice. Organizaţiile precum a noastră, precum Deloitte, lucrează cu guvernele pentru a se asigura că aceste lucruri nu se întâmplă. Cred că unul dintre lucrurile cele mai importante cu care se confruntă directorii financiari în acest moment este atragerea talentelor, în special a celor tineri, cum facem să îi păstrăm şi cum dezvoltăm talentele“, afirmă el.

    Raluca Bontaş, partener global employer services în cadrul Deloitte România a menţionat, printre altele, cât de important este pentru angajatori impactul pe care îl poate avea pierderea angajaţilor în faţa unei competiţii cât mai globalizate. „Am văzut cât de preocupant este impactul pe care îl poate avea pierderea angajaţilor în faţa unei competiţii cât mai globalizate şi am văzut şi că, cu preocuparea potrivită, businessurile convertesc ceea ce s-ar fi putut numi un risc operaţional de sustenabilitate într-o prosperitate de business“, a spus ea.

    Ionuţ Sas, vicepreşedinte fiscalitate în cadrul UiPath spune că situaţia demografică din România nu este cea mai fericită în ultima perioadă şi nu doar România se confruntă cu acest lucru. Mai mult, el crede că fiecare stat ar trebui să atragă şi reţină forţa de muncă, studenţii care termină anumite specializări, cât şi să atragă talente din alte teritorii. „În primul rând, ar trebui ca România ar trebui să fie stabilă din toate punctele de vedere – politic, fiscal şi macroeconomic. Sistemul de educaţie din România, trebuie să se reaşeze având în vedere capabilităţile viitorului. Este evident că curricula din sistemul de învăţământ românesc trebuie să fie modificată, trebuie să fie la fel de flexibilă precum angajatorii pentru că partea de educaţie are o componentă imediată şi asigură sustenabilitatea pe termen mediu şi lung“, a declarat el.

  • Un nou tip de învăţământ în ţara noastră. Primul liceu hibrid din România a început cursurile

    Primul liceu hibrid din România a început cursurile, iar la liceul internaţional hibrid Spark, elevii aleg ce materii vor să studieze.

    La liceul Spark, elevii fac cursurile online în limba engleză cu profesori din 6 ţări.

    Inspirată de pandemie şi cu gândul la viitor, Ruxandra Mercea a deschis la Cluj-Napoca primul liceu internaţional hibrid din România, un liceu care îi scuteşte pe elevi de materiile care nu îi pasionează.

    La Spark, adolescenţii aleg ce vor să înveţe, iar profesori din înreaga lume îi coordonează online, pas cu pas.

    De mic copil, Vald Meşa, un elev în vârstă de 14 ani, din Braşov, a dezvoltat o pasiune pentru robotică. Vrea să studieze doar ştiinţe şi matematică, iar dacă ar fi rămas la o şcoală de stat nu ar fi reuşit să se dezvolte din acest punct de vedere. Crede că liceul Spark îl va pregăti să intre la o universitate de prestigiu din America.

    „Am început cursurile, sunt foarte faine. Profesorii sunt din alte ţări şi ne întâlnim pe zoom. Eu lucrez în timpul săptămânii apoi am un meeting cu fiecare profesor în care discutăm ce am lucrat şi ce urmează să mai lucrez. Sper să ajung la MIT în America şi la un moment dat poate la NASA. Mi-am cumpărat imprimantă 3D şi alte componente şi construiesc roboţi”, a spus Vlad, la Aleph News.

    La liceul hibrid se pune accentul pe educaţia viitorului. Elevii sunt ajutaţi să intre la facultăţile pe care şi le doresc, dar şi să descopere ce carieră vor să aibă.

    „Avem deja primii 10 elevi, avem încă 200 pe lista de aşteptare să îi trecem prin procesul de admitere şi avem profesori atât din România, cât şi din alte şase locuri din lume. Avem în acest moment elevi din Canada care participă, din Africa de Sud şi urmează să avem un grup mare de elevi din Rusia, Turcia, Azerbaijan, Kazahstan”, a spus Ruxandra Mercea, fondatorul Liceul Internaţional Hibrid Spark

    Taxele şcolare la liceul Spark valorează între 1.000 de euro şi 6.000 de euro pe an, în funcţie de regimul în care aleg elevii să studieze: part time sau full time.