Tag: Herastrau

  • Cum au transformat două surori un business de retail într-un butic cu afaceri de 2 milioane de euro

    Surorile Cristina Căpitanu şi Elena Oancea au găsit modalitatea prin care să transforme un business de retail de mici decoraţiuni interioare şi mobilier cu stocuri de marfă şi numeroşi angajaţi într-un butic de amenajări interioare profitabil. Au păstrat doar numele afacerii iniţiale şi l-au transformat într-un sinonim al căminului ideal pentru oamenii fără timp de investit în amenajarea casei. Veniturile anuale ale afacerii se apropie de 2 milioane de euro.

    Un spaţiu amplu, cu ferestre înalte, o masă lungă, din lemn masiv, aşezată lângă o bibliotecă ce umple peretele, o altă masă, din piele, sticle de şampanie, obiecte de iluminat cu decoraţiuni atipice – sunt câteva dintre micile detalii reprezentative pentru biroul Lemon Interior Design, în care s-au mutat recent surorile-antreprenoare Cristina Căpitanu şi Elena Oancea.

    Biroul se află la baza unuia dintre proiectele de amenajare pe care s-au concentrat în ultimul an şi jumătate – complexul rezidenţial One Herăstrău Park din Bucureşti; unul dintre criteriile alegerii acestuia a fost proximitatea de clienţii aflaţi în clădire. ”Vedeam genul acesta de birouri plimbându-mă pe străzi, în marile oraşe. Se vedea că este un spaţiu pentru arhitecţi, designeri – mi-am spus că dacă vreodată ne luăm un spaţiu mai mare, genul acesta de loc trebuie să fie, în care să îţi doreşti să vii să munceşti, iar clientul să se simtă bine“, descrie Cristina Căpitanu locul în care ne aflăm.

    Acesta este reprezentativ pentru afacerea condusă de cele două surori: Lemon Interior Design este un butic de amenajări interioare destinat mai ales persoanelor fizice; au lucrat însă la cerere şi pentru amenajarea unor spitale, spaţii de birouri şi restaurante. În prezent, alături de ele lucrează alţi doi angajaţi, iar veniturile firmei se îndreaptă anul acesta spre 2 milioane de euro. Modelul lor de business presupune că designul este un serviciu pe care nu îl taxează; clienţii plătesc doar mobilierul, selectat prin intermediul celor aproximativ 30 de furnizori cu care lucrează buticul de design. Printre proiectele la care au lucrat se află circa 60-70% din cele aflate în complexul rezidenţial One Herăstrău Park, unde există aproximativ 100 de apartamente. 

    Pentru această clădire, s-au ocupat şi de alegerea finisajelor, de realizarea băilor personalizate ale tuturor clienţilor, precum şi de designul pentru spaţiile comune din cadrul clădirii. În prezent, au în lucru şi proiectele One Charles de Gaulle şi One Herăstrău Plaza, ale aceluiaşi dezvoltator (One United Properties). în afara acestor proiecte, a unor case în ţară, precum şi a unor apartamente timp penthouse în Bucureşti, în ultimele două luni nu au mai preluat alte proiecte, fiindcă, spune Cristina Căpitanu, nu au capacitatea să se ocupa de ele.

    Cristina Căpitanu descrie intrarea în afacerea designului de interior drept o întâmplare pentru ea şi asociata sa, Elena Oancea, care este, de altfel şi sora ei. Niciuna dintre cele două surori nu şi-a propus de la început să se axeze pe acest domeniu: Căpitanu a absolvit Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii, iar sora ei, Dreptul. ”Noi suntem complementare, cred că de aceea a şi funcţionat să lucrăm astfel; fiind de mici împreună, ne cunoaştem şi ne completăm. înainte să terminăm sau să facem un concept, analizăm amândouă proiectul respectiv.“

    În timpul facultăţii şi după facultate, Căpitanu a lucrat în cadrul a două companii ca manager de import-export, iar apoi ca account manager în cadrul magazinelor TCM; dar şi-a dorit o schimbare. în căutarea a ceva care să le placă, au intrat în businessul decoraţiunilor şi mobilierului de interior, dar în retail, prin achiziţia unui lanţ de magazine în care se comercializau astfel de produse (Lemon Interior Design). Când au preluat afacerea, aceasta era formată din trei magazine, iar ulterior au mai deschis două. Cristina Căpitanu povesteşte însă că la momentul preluării acestea aveau stocuri foarte mari, foarte mulţi angajaţi, depozit, preluarea nefiind divizată.

    Au funcţionat aşa, în retail, până în 2013 – deschizând şi închizând magazine, până când au început să se reorienteze spre produsele de design, ca urmare a solicitărilor primite de la clienţii care le cereau sfaturi. Au înţeles astfel că de fapt, în loc să aibă cinci magazine cu stocuri şi angajaţi, le place mai mult să meargă la târguri, să vadă colecţiile şi apoi să facă vânzare, astfel a venit ideea afacerii de amenajare. ”Este foarte greu să faci retail, mai ales pe nişa obiectelor mici – există pierderi foarte mari, existau produse care se puteau sparge, fura. în timp, ne-am dat seama că ne regăsim mai mult pe partea amenajărilor interioare; a venit ideea, dar şi necesitatea ne-a dus în direcţia aceasta, a unui butic de design.“

    Până în 2013, magazinele s-au aflat în mai multe centre comerciale din Bucureşti, precum şi în Piaţa Victoriei, cel mai recent închis fiind în centrul comercial Băneasa. Şi-au propus să continue cu vânzarea produselor de mobilier, dar nu printr-un showroom, la fel ca al unor branduri mari de pe piaţă, prin care să vândă din stocuri şi să se ocupe de toate aspectele pe care le presupun această activitate. Buticul de design oferă un concept de design şi o amenajare completă, iar clienţii cărora li se adresează sunt cei care nu au timp pe care să-l dedice amenajării unei locuinţe. ”Sunt oameni ocupaţi, care călătoresc, care câştigă prin muncă aceşti bani, înţeleg valoarea banilor şi vin la noi în căutarea unui sprijin pentru realizarea unui spaţiu în care să se simtă bine, în care să se relaxeze după o zi de muncă“, descrie antreprenoarea profilul clienţilor.

    Ea spune că sunt deopotrivă persoane cu bugete mici, cât şi unii cu foarte bugete mari – ”poţi să ai un apartament superb mobilat cu un buget foarte mic – şi pot să îl ai urât realizat, cu un buget foarte mare. Nu ţine de buget, ci de ce îşi doreşte omul respectiv să aibă la el în casă“. Oferă ca exemplu de la clienţii care, cu 15.000 de euro, şi-au amenajat un apartament, format dintr-un dormitor şi un living, până la cei care au dedicat câteva sute de mii de euro amenajării unei case. ”Contează foarte mult momentul în care ei vin să îşi facă locuinţa. Una este când vin să îşi facă prima casă şi altfel când sunt la a treia; contează foarte mult momentul în care sunt ei şi ce îşi doresc, poate nu ştiu exact ce piesă vor într-un anumit loc“, descrie Căpitanu filosofia pe care se axează în amenajare, care nu încurajează trendurile noi, ci preferinţele clienţilor.

    Iar un stil care va rămâne atemporal este, potrivit ei, cel modern elegant. Din rândul preferinţelor mai puţin obişnuite, oferă exemplul unui client care şi-a dorit să-şi amenajeze casa cu verde şi oranj şi povesteşte că au reuşit să ducă proiectul la capăt, în pofida combinaţiei atipice de culori. Durata amenajării unei locuinţe poate varia, pentru apartamentele mai mici, care nu presupun şi pereţi şi finisaje băi, de la minimum 4-5 săptămâni şi până la opt luni – în cazul proiectelor mari, unde realizează totul.

    În ceea ce priveşte provocările pe piaţa pe care activează, Cristina Căpitanu menţionează munca cu echipele care realizează proiectele: ”Noi cerem un anumit nivel de finisaje, de montaj, suntem foarte atente la detalii şi este foarte greu să explici acest lucru oamenilor care fac operaţiuni simple, să monteze un tapet, de exemplu, fiind atenţi la detalii de fineţe. Ştiu că este mai uşor să faci o amenajare standard, dar ştiu că se poate şi altfel fiindcă alţii, în afară, au făcut. Dacă alţii au putut şi se poate, trebuie să putem şi noi.“

  • Parcul Herăstrău se va numi Parcul Regele Mihai. De unde a venit denumirea de Parcul Herăstrău

    Proiectul de hotărâre a fost aprobat, marţi, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) cu 39 de voturi pentru şi 12 abţineri.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI
     

  • Adio, Parcul Herăstrău! Firea a rezolvat încă o problemă arzătoare a Bucureştiului

    Proiectul de hotărâre a fost aprobat, marţi, de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) cu 39 de voturi pentru şi 12 abţineri.

    “Eu cred că ne grăbim. Ar fi fost mai normal să întrebăm şi Casa Regală, pentru că este posibil să ne trezim că membrii Casei nu vor fi de acord”, a declarat Lucian Iliescu, consilier din partea PMP.

    Un proiect de hotărâre asemănător, de data aceasta al consilierilor liberali, a fost de asemenea aprobat de Consiliul General al Capitalei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • One United Properties se extinde pe divizia de birouri

    Ionuţ Dumitrescu este fondatorul companiei Eurisko Real Estate Consulting (1997), vândută în  anul 2007 către liderul mondial de profil, CB Richard Ellis. În 2003 a fondat Building Support Services, cea mai mare companie de administrare a imobilelor din România, ale cărei acţiuni le-a  vândut mai apoi unui consorţiu de investitori internaţionali în 2006. În 2008, Ionuţ Dumitrescu a înfiinţat Element Development, o companie de investiţii şi dezvoltare imobiliară axată pe oportunităţile imobiliare rezidenţiale şi comerciale din România şi tot el şi-a pus semnătura şi pe complexul de birouri „The Bridge”, cel mai mare business park din zona Grozăveşti-Orhideea.

    De curând, Ionuţ Dumitrescu s-a asociat cu One United Properties pentru a dezvolta divizia One Office destinată construcţiei de clădiri de birouri.

    „Mă bucur foarte mult să intru ca acţionar în One Office, divizia de dezvoltare de birouri a One United Properties, nu numai pentru faptul că aici există o echipă extrem de valoroasă, căreia sunt încântat să mă alătur, ci şi pentru faptul că voi putea să-mi aduc aportul într-o zonă în care sunt specializat”, spune Ionuţ Dumitrescu care se va ocupa de dezvoltarea de birouri în cadrul grupului, dar şi de achiziţia de terenuri şi închiriere a proiectelor.

    Ionuţ Dumitrescu va fi partener pe divizia One Office şi este deja membru în consiliul de administraţie al One United Properties..

    „Parteneriatul cu Ionuţ Dumitrescu reprezintă o decizie strategică  de extindere a companiei noastre pe zona de dezvoltare de proiecte de birouri, care credem că va creşte profitabilitatea companiei şi va acoperi în acelaşi timp şi o necesitate a pieţei. Suntem bucuroşi să dezvoltăm acest proiect nou în parteneriat cu un profesionist în domeniul clădirilor de birouri precum este Ionuţ”, spune Victor Căpitanu, fondatorul One United Properties.

    One United Properties este un dezvoltator imobiliar specializat pe proprietăţi rezidenţiale exclusiviste din Bucureşti, România. One United are mai multe proiecte rezidenţiale finalizate (188 de apartamente), în construcţie (340 de apartamente) şi care urmează să fie începute în urmatorii ani (484 de apartamente) – dezvoltari precum One Floreasca Lake, One Herastrau Park şi One Charles de Gaulle şi urmează să se extindă ţi cu dezvoltarea de clădiri de birouri.

    One United Properties este o companie inovatoare, dedicată accelerării adoptării practicilor de construcţie care au ca rezultat clădiri rezidenţiale eficiente din punct de vedere energetic, sănătoase şi durabile din punct de vedere al mediului. One United Properties deţine primul complex rezidenţial din Bucureşti certificat ”Green Homes”, nivelul Excelent – One Herăstrău Park – proiect premiat în cadrul Forbes Green Awards 2017 pentru sustenabilitate în domeniul imobiliar.   

     

     

  • De ce ouăle Gabrielei Firea erau ultima problemă a Bucureştiului

    Alteori îmi aduc aminte enervat de orele petrecute în trafic sau de faptul că a fost nevoie de un eveniment francofon ca să apară semafoarele în Piaţa Victoriei. La anul, nu am dubii, o să-mi amintesc tot cu nervi şi de ouăle de Paşte agăţate la Universitate.

    M-am născut şi am trăit toată viaţa în Bucureşti, sperând în fiecare an că ceva, oricât de mic, se va schimba în bine. M-am uitat cum s-au perindat diverşi primari la cârma oraşului, doar ca să-mi dau seama, la sfârşitul fiecărui mandat, că nu au înţeles care sunt problemele reale.

    În afară de câteva improvizaţii, aşa cum au fost pasajele de la Băneasa sau Podul Basarab, principalele minusuri ale Capitalei rămân neatinse. Ar fi nevoie de mai multe locuri de parcare. Ar fi nevoie de mai puţine gropi. Aş putea să o ţin aşa încă trei pagini, dar sunt convins că ştiţi neajunsurile la fel de bine ca şi mine.

    Bucureşti nu avea nevoie de Pasărea Măiastră; chiar crede cineva că festivalul „va avea şansa de a deveni un brand al României, comparabil cu cel al Festivalului Internaţional George Enescu”, după cum a motivat Gabriela Firea propunerea? Bucureşti avea nevoie, mai curând, să finanţeze cu spor reabilitarea blocurilor rămase pe listă.

    Bucureşti nu avea nevoie de decoraţiuni de Paşti. De fapt, cine ar avea nevoie de aşa ceva? Dacă era vorba de organizarea unui târg într-un parc sau într-o piaţă, nimeni nu s-ar fi agitat să combată ideea. Sigur, poate n-ar strica ceva mai puţin roz. Dar nu de asta are acum nevoie Bucureşti‑ul. Avem nevoie, mai curând, de investiţii în şcoli şi spitale.

    Poate doamna primar ar trebui să-şi aducă aminte că doar doi primari au câştigat un al doilea mandat în ultimii 27 de ani. Pe votanţii din Bucureşti – unii dintre ei, cel puţin – nu-i încălzesc prea tare muzica tradiţională sau ouăle agăţate de copaci.

    Problemele Bucureştiului sunt multe şi n-are rost să le detaliem, dar la kitsch şi prost gust încă stăm bine, deci nu aş începe să investesc acolo.

    Dacă o ţinem tot aşa, în curând glumele prietenilor de prin vestul ţării n-or să mă mai facă să râd, ci să plâng. O ştiţi pe-aia, doamna Firea: dacă Banatu-i fruncea, atunci Bucureştiul ce-i?

  • Tanti Firea, ia-ţi ouăle înapoi!

    Alteori îmi aduc aminte enervat de orele petrecute în trafic sau de faptul că a fost nevoie de un eveniment francofon ca să apară semafoarele în Piaţa Victoriei. La anul, nu am dubii, o să-mi amintesc tot cu nervi şi de ouăle de Paşte agăţate la Universitate.

    M-am născut şi am trăit toată viaţa în Bucureşti, sperând în fiecare an că ceva, oricât de mic, se va schimba în bine. M-am uitat cum s-au perindat diverşi primari la cârma oraşului, doar ca să-mi dau seama, la sfârşitul fiecărui mandat, că nu au înţeles care sunt problemele reale.

    În afară de câteva improvizaţii, aşa cum au fost pasajele de la Băneasa sau Podul Basarab, principalele minusuri ale Capitalei rămân neatinse. Ar fi nevoie de mai multe locuri de parcare. Ar fi nevoie de mai puţine gropi. Aş putea să o ţin aşa încă trei pagini, dar sunt convins că ştiţi neajunsurile la fel de bine ca şi mine.

    Bucureşti nu avea nevoie de Pasărea Măiastră; chiar crede cineva că festivalul „va avea şansa de a deveni un brand al României, comparabil cu cel al Festivalului Internaţional George Enescu”, după cum a motivat Gabriela Firea propunerea? Bucureşti avea nevoie, mai curând, să finanţeze cu spor reabilitarea blocurilor rămase pe listă.

    Bucureşti nu avea nevoie de decoraţiuni de Paşti. De fapt, cine ar avea nevoie de aşa ceva? Dacă era vorba de organizarea unui târg într-un parc sau într-o piaţă, nimeni nu s-ar fi agitat să combată ideea. Sigur, poate n-ar strica ceva mai puţin roz. Dar nu de asta are acum nevoie Bucureşti‑ul. Avem nevoie, mai curând, de investiţii în şcoli şi spitale.

    Poate doamna primar ar trebui să-şi aducă aminte că doar doi primari au câştigat un al doilea mandat în ultimii 27 de ani. Pe votanţii din Bucureşti – unii dintre ei, cel puţin – nu-i încălzesc prea tare muzica tradiţională sau ouăle agăţate de copaci.

    Problemele Bucureştiului sunt multe şi n-are rost să le detaliem, dar la kitsch şi prost gust încă stăm bine, deci nu aş începe să investesc acolo.

    Dacă o ţinem tot aşa, în curând glumele prietenilor de prin vestul ţării n-or să mă mai facă să râd, ci să plâng. O ştiţi pe-aia, doamna Firea: dacă Banatu-i fruncea, atunci Bucureştiul ce-i?

  • Gabriela Firea, audiată la Parchet într-o cercetare privind emiterea unei autorizaţii pentru un imobil din zona Herăstrău

    “Am fost invitată în calitate de parte vătămată, reprezentând Primăria Municipiului Bucureşti, de către domnul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, în legătură o autorizaţie de construire emisă la începutul anului, pe mandatul fostului primar general, care ar fi fost acordată după ce acelaşi document a fost refuzat a fi eliberat de către Direcţia de Urbanism a Primăriei. Suspiciunea ar fi fost de abuz în serviciu în legătură cu reprezentanţi ai Direcţiei Juridice, Direcţia Urbanism. Am solicitat domnului procuror să mă informez în legătură cu această speţă, i-am spus că nu cunosc subiectul, că este o autorizaţie de construire emisă când eu nu eram primar general, i-am cerut răgazul să consult dosarul. Din partea mea va fi un domn avocat, luni, pentru a face şi fotocopii”, a spus Gabriela Firea la ieşirea din sediul parchetului.

    Primarul Capitalei susţine că va declanşa şi o anchetă la nivelul instituţiei, pentru a vedea cum au stat lucrurile.

    “Am anunţat că voi dispune o anchetă internă, o cercetare pentru a vedea despre ce este vorba. Din cele afirmate de către domn procuror, ar fi vorba despre un imobil din centrul Capitalei, dintr-o zonă protejată, am înţeles că din Herăstrău, la care s-au început lucrările, în interiorul imobilului şi la acoperiş, fără a exista autorizaţie de construire. Aceasta refuzându-se a se acorda iniţial, dar ulterior acesta document a fost eliberat deşi exista o sesizare de contravenţie din partea Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti că se realizau lucrări fără autorizaţie.(…) S-a specificat că certificat de urbanism exista, doar autorizaţie nu exista. (…) A rămas că pe 6 ianuarie vom veni cu un punct de vedere din partea Primăriei Generale, dacă considerăm că am fost prejudiciaţi sau nu. Am înţeles de la domnul procur că ar urma să înceapă urmărirea penală”, a mai spus primarul Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt locuinţele preferate ale bogaţilor Capitalei

    În primul trimestru al anului, Băneasa şi Pipera au atras mai mulţi chiriaşi pe segmentul premium decât Şoseaua Nordului, Dorobanţi, Floreasca, Aviatorilor sau Primăverii, bugetul fiind factorul determinant de selecţii, potrivit unor informaţii trimise de reprezentanţii grupului de firme imobiliare Nordis.

    Cele mai multe tranzacţii s-au încheiat la bugete medii de 1.500 euro/lună în zonele de centru-nord şi nord ale Capitalei; cel mai mare buget de închiriere a unui apartament a fost de 2.400 euro/lună iar cel mai mic de 700 de euro/lună. Proprietăţile cu 2-3 dormitoare, în cazul apartamentelor şi cu 4-5 dormitoare în cazul vilelor au fost cele mai tranzacţionate, iar bugetele medii au fost în jur de 1.500 euro/lună. Factorii determinanţi pentru un chiriaş în alegerea locuinţei au fost, în această ordine, preţul, zona, tipul de proprietate (apartament sau vilă) finisajele şi mobilierul, dar şi facilităţile oferite de proprietate sau complex.

    „Pentru majoritatea chiriaşilor preţul este cel mai important criteriu de decizie. Chiar dacă solicită să viziteze şi proprietăţi a căror chirie este peste bugetul lor declarat, decizia finală va ţine cont în primul rând de preţ şi abia apoi de calitatea amenajărilor sau facilităţile oferite de complex sau proprietate. Există însă, mult mai rar, acei clienţi pentru care bugetul este doar un parametru relativ. Pentru acest tip de chiriaşi contează suprafaţa utilă a spaţiului, finisajele, mobilierul, dimensiunea teraselor şi priveliştea şi nu vor închiria proprietăţi care nu se ridică la standardele lor”, afirmă Emanuel Poştoacă, director general al Nordis.

    În primele trei luni din 2016, a crescut uşor numărul de apartamente premium aflate la închiriere, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Majorarea s-a datorat livrării de imobile rezidenţiale noi în 2015, care au fost achiziţionate în scop investiţional. Chiriile apartamentelor în zona Pipera sunt mai scăzute faţă de zona Herăstrău, fiind vorba de altă locaţie dar şi de concurenţa directă cu vilele şi încep de la 1.000 euro/lună.

    Spre exemplu, la un buget de 1.000 – 1.300 euro/lună, în zona Herăstrău se poate închiria un apartament de cca 90-100 mp utili, mobilat şi utilat. La acelaşi buget, în zona Pipera se poate închiria o vilă cu 3 camere, cu suprafaţa utilă de 120-140 mp, finisaje medii, situată în complex rezidenţial (deci curte proprie de 50 – 70 mp) şi de obicei nemobilată. Daca discutăm de bugete mai mari, peste 2.500 euro/lună, în Herăstrău putem închiria apartamente cu 3-4 camere cu peste 120 mp utili şi frumos mobilate, chiar pe Şoseaua Nordului, lângă parc. În Pipera, la acelaşi buget sunt disponibile vile de peste 180 mp utili, care au curte de 200-300 mp, mobilate şi chiar cu piscină.

    Apartamentu nou care s-a închiriat în scop rezidenţial la cel mai mare buget prin intermediul Nordis are trei camere şi este situat în zona Kiseleff – Aviatorilor, noul locatar urmând a plăti o chirie lunară de 2.400 euro/lună.

    Apartamentul se află într-un imobil construit în 2010 şi a fost achiziţionat de la început in scop investiţional. Cea mai accesibilă locuinţă premium închiriată de Nordis, în primul trimestru din acest an, în zona de nord a Bucureştiului a fost un apartament tot cu trei camere în complexul rezidenţial Park Residences 5 din Băneasa, finalizat în anul 2015. Apartamentul a fost închiriat pentru suma de 700 euro/luna şi este la prima utilizare, fiind vorba de o investiţie imobiliară.

    Grupul de firme imobiliare Nordis a fost înfiinţat în 2008, de către Emanuel Poştoacă, consultant imobiliar cu experienţă in investiţii rezidenţiale în zona de nord şi astăzi reuneşte trei firme specializate: Nordis, de intermediere imobiliară, Nordis ­ Administrare, de administrare de imobile şi Nordis Investments, de investiţii si dezvoltare imobiliară. Nordis are în portofoliu , la vânzare, închiriere sau în administrare  peste 2.500 de proprietăţi premium din zonele de nord ale Bucureştiului din Piaţa Victoriei şi până în Iancu Nicolae: Kiseleff, Aviatorilor, Primăverii, Herăstrău – Şoseaua Nordului, Băneasa şi Pipera.

     

  • În ultimul an, cererea expaţilor de proprietăţi premium a crescut cu 5-7%

    În 2015, partea de nord a Capitalei -cu zonele Floreasca, Dorobanti, Kiseleff-Aviatorilor, Primăverii, Şoseaua Nordului – Herăstrău, Băneasa, Pipera – este foarte dorită de expaţi şi diplomaţi, cererea de proprietăţi la închiriere crescând cu 7% pe segmentul de apartamente şi circa 5% pe segmentul de vile, potrivit unui studiu Nordis.

    Expaţii vin în Romania, în proporţie de peste 70%, însotiţi de familii, ceea ce îi determină să aleagă  cu precădere zona de nord, deoarece aici se află cele mai bune grădiniţe cu predare bilingvă, şcoli internaţionale, o arie foarte mare de parcuri şi spaţii verzi dar şi imobile noi, ci suprafeţe mari şi finisaje premium.â

    În ceea ce priveşte cererea de locuinţe individuale de închiriat, zona Pipera este în mod special preferată de familiile de expaţi, aici şi oferta de vile noi, bine utilate şi echipate fiind şi cea mai mare. Într-un buget de 2.000 de euro, expaţii pot inchiria vilă cu grădină şi pot beneficia chiar şi de piscină.

    Cartierele Şoseaua Nordului – Herăstrău, Primăverii, Dorobanţi şi Aviatorilor sunt de asemenea în topul preferinţelor expaţilor. Aici numărul expaţilor mai tineri, persoane singure este mai mare, deoarece zona este mai aproape de cele mai căutate restaurante, cafenele sau cluburi.

    Faţă de anul trecut, procentul de cumpărători străini a crescut uşor spre 20%, mare parte fiind investitori. Cu toate acestea, profilul dominant al cumpărătorilor de apartamente din zona Herăstrău – Şoseaua Nordului: români care folosesc apartamentele de lux pentru uz propriu.

    Ponderea celor care cumpără apartamente pentru a le închiria ulterior, pentru a le rentabiliza, a ajuns la 35% din totalul celor care cumpără apartamente în zonă (în condiţiile în care anul trecut era de circa 20%), aceasta datorită dobânzilor foarte scăzute pentru depozitele bancare, a revenirii creditării, dar şi a oportunităţilor imobiliare aflate în piaţă.

  • Bucureştiul va avea cea mai mare roată din România. Unde va fi inaugurată

    Conceptul Miramagica a fost creat şi implementat de o echipă de designeri internaţionali, care şi-au pus amprenta asupra unor parcuri de divertisment din Marea Britanie, Spania şi Italia, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, în noul parc de distracţii, aflat în incinta parcului Herăstrău din Capitală, copiii şi cei mari se vor putea bucura de atracţii de divertisment inovatoare, în aer liber.

    În topul acestora se va afla Roata Bucureştiului, cu diametrul de 25 de metri, cea mai înaltă din România, potrivit organizatorilor, fiind completată de alte şapte jocuri şi elemente de atracţie pentru întreaga familie, printre care turnul Spark, caruselul Tornado, maşinuţe tamponabile, bărcuţe şi trenuleţ.

    De la sfârşitul lunii august şi până la sosirea iernii, copiii se vor putea bucura de atracţii în fiecare zi a săptămânii, iar, în weekenduri, vor avea parte de evenimente tematice şi alte surprize.

    Miramagica este situat la intrarea în parcul Herăstrău, dinspre Şoseaua Nordului (numărul 7-9).

    Dezvoltatorul acestui parc de distracţii este Britta Trading, o companie cu capital 100% românesc, cunoscută în domeniul de entertainment indoor pentru copii.