Tag: guvernul britanic

  • Marea Britanie vrea să menţină şi după Brexit călătoriile fără vize din UE

    Propunerile oficiului de Interne de la Londra ar însemna că vizitatorii din ţările Uniunii Europene ar avea nevoie doar de permisiunea de a lucra, de a studia sau de a se stabili în Marea Britanie. În prezent, cetăţenii UE beneficiază de astfel de libertăţi, fără restricţii.

    Potrivit analiştilor, una dintre marile provocări ale acestei măsuri ar fi modul în care sistemul urmăreşte dacă vizita unui cetăţean UE se transformă într-o şedere pe termen lung care ar necesita o viză.

    Guvernul britanic susţine că verificările actuale privind imigraţia au fost gestionate prin accesul la locuri de muncă şi la servicii sociale, nu doar prin capacitatea de a controla intrarea pe la o frontieră.

    Miercuri, Marea Britanie a anunţat că vrea să evite reintroducerea controalelor la frontiera dintre regiunea britanică Irlanda de Nord cu Republica Irlanda, stat membru al Uniunii Europene, după Brexit.

  • Marea Britanie va oferi în continuare împrumuturi de studii pentru studenţii din Uniunea Europeană

    Astfel, studenţii şi absolvenţii din cadrul UE vor avea acces la împrumuturi şi granturi pentru finanţarea studiilor de licenţă şi masterat şi în anul universitar 2018-2019, chiar dacă programul la care sunt înscrişi se va încheia după ieşirea Marii Britanii din cadrul uniunii. În acest sens, studenţii europeni vor plăti în continuare aceleaşi taxe de şcolarizare pe care le plătesc şi britanicii, spre deosebire de studenţii din afara spaţiului european.

    Ministrul Universităţilor, Ştiinţelor, Cercetării şi Inovării din Marea Britanie, Joseph Edmund Johnson, a declarat că această decizie este o dovadă a angajamentului ţării sale de a menţine învăţământul britanic superior la standarde internaţionale. Acesta a menţionat că 4,7 miliarde de lire sterline vor fi direcţionate de către Marea Britanie pentru programe de inovare şi cercetare în următorii 5 ani. De asemenea, el a declarat că o parte esenţială a succesului mediului academic britanic îl constituie capacitatea de atragere a tinerilor talentaţi din întreaga lume. 

    Decizia Guvernului Britanic a venit ca răspuns la o scrisoare deschisă a Asociaţiei Universităţilor Britanice publicată imediat după decizia de lansare a demersurilor de ieşire a ţării din cadrul Uniunii Europene. Prin aceasta, universităţile au cerut o soluţie urgentă prin care să fie definit statutul studenţilor din cadrul UE pentru anul academic 2018-2019 şi modalităţile de finanţare a studiilor.

    „Decizia comunicată de autorităţile britanice este de o mare importanţă pentru mulţi dintre actualii şi viitorii studenţi români care aleg să-şi continue studiile în afara ţării, având în vedere că Marea Britanie se află în continuare pe primul loc printre destinaţiile de studii preferate ale tinerilor români. Asta înseamnă că şi cei care vor aplica în acest an şi anul viitor pentru un program de licenţă sau masterat vor putea fi liniştiţi cu privire la statutul pe care-l vor avea în sistemul de învăţământ britanic până la finalizarea studiilor. Astfel, studenţii europeni vor putea să beneficieze în continuare de împrumuturi de până la 9.250 de lire sterline pentru programele de licenţă şi de 10.000 de lire sterline pentru programele de master, de aceste scheme beneficiind în acest moment peste 90 % dintre studenţii români plecaţi acolo”, declară Ana Maria Papp, Manager Departament Universităţi în Străinătate, IntegralEdu.

    Decizia vine după ce la începutul lunii februarie Marea Britanie anunţa că oferă studenţilor din UE posibilitatea de a opta pentru împrumuturi de 10 mii de lire sterline pentru programele de studii postuniversitare, împrumuturi ce pot fi luate concomitent cu împrumuturile ERASMUS.

     

     

  • Marea Britanie va oferi în continuare împrumuturi de studii pentru studenţii din Uniunea Europeană

    „Studenţii şi absolvenţii din cadrul Uniunii Europene vor avea acces la împrumuturi şi granturi pentru finanţarea studiilor de licenţă şi masterat şi în anul universitar 2018-2019, chiar dacă programul la care sunt înscrişi se va încheia după ieşirea Marii Britanii din cadrul uniunii. În acest sens, studenţii europeni vor plăti în continuare aceleaşi taxe de şcolarizare pe care le plătesc şi britanicii, spre deosebire de studenţii din afara spaţiului european”, se arată în comunicatul emis.

    Potrivit ministrul Universităţilor, Ştiinţelor, Cercetării şi Inovării din Marea Britanie, Joseph Edmund Johnson, 4,7 miliarde de lire sterline vor fi direcţionate de către Marea Britanie pentru programe de inovare şi cercetare în următorii cinci ani.

    Decizia Guvernului Britanic a venit ca răspuns la o scrisoare deschisă a Asociaţiei Universităţilor Britanice publicată după decizia de lansare a demersurilor de ieşire a ţării din UE. Prin aceasta, universităţile au cerut o soluţie urgentă prin care să fie definit statutul studenţilor din cadrul UE pentru anul academic 2018-2019 şi modalităţile de finanţare a studiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea matematicianului care a ajutat Marea Britanie să iasă câştigătoare din al doilea război mondial, dar a fost apoi trimis în judecată de guvern

    Lector la Cambridge şi matematician desăvârşit, Welchman a fost selectat pentru a face parte dintr-o echipă de contraspionaj chiar înainte de începerea războiului.

    Welchman a adaptat formula dezvoltată de Alan Turing şi a transformat-o într-o maşină automată de decriptare; ulterior, el a pus bazele echipei cunoscută drept “Hut 6”.

    După încheierea războiului, el a publicat o carte în care descria modul cum britanicii au reuşit să “spargă” codurile naziste. Ca urmare, guvernul britanic l-a trimis în judecată pentru scurgere de informaţii.

    Cu toate acestea, Welchman a continuat, prin munca sa, să influenţeze domenii precum controlul de trafic aerian sau dezvoltarea calculatoarelor. El a predat şi unul dintre primele cursuri de informatică din Marea Britanie.

  • Un parlamentar britanic cere transferul deţinuţilor străini în ţările de origine, inclusiv România

    “Este un mister pentru mine cum de 12% din populaţia penitenciarelor noastre se întâmplă să fie naţionalitate străină. Jumătate din cele 12 procente – peste 4.000 de deţinuţi – sunt din state UE.”

    “Ar trebuie să fie o prioritate pentru Guvern să se asigure că, în cei doi ani disponibili înainte de Brexit, cetăţenii din alte state, precum Polonia şi România, care sunt în fruntea listei în ceea ce priveşte numărul, vor fi transferaţi în ţările lor de origine”, a adăugat parlamentarul, care şi-a motivat cererea pe baza cheltuielilor cauzate de întreţinerea miilor de deţinuţi străini aflaţi în penitenciarele britanice.

    Keith Vaz s-a remarcat drept un susţinător al dreptului la muncă pentru cetăţenii români în Marea Britanie. El le-a transmis românilor că sunt în continuare bineveniţi în Marea Britanie, chiar dacă Regatul va părăsi Uniunea Europeană. Keith Vaz s-a alăturat campaniei „Why don`t you come over?” şi i-a aşteptat pe români la aeroport în prima zi în care piaţa muncii din Marea Britanie s-a deschis pentru ei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul britanic trebuie să ceară votul Parlamentului pentru declanşarea procedurii Brexit

    Guvernul britanic trebuie să solicite votul Parlamentului pentru declanşarea procedurii de scoatere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, a decis marţi Curtea Supremă de Justiţie de la Londra.

    Guvernul Theresa May spera că va putea activa Articolul 50 al Tratatului UE, care prevede părăsirea comunităţii europene, fără votului Parlamentului britanic.

    Însă Curtea Supremă de Justiţie a confirmat marţi decizia luată acum câteva luni de Înalta Curte de Justiţie – Parlamentul britanic trebuie să aprobe procedura de ieşire din UE, dat fiind că referendumul care a decis Brexit nu a avut caracter juridic obligatoriu. Decizia instanţei supreme, anunţată marţi şi care este definitivă, a fost susţinută de opt judecători, în timp ce trei au votat împotrivă, transmite BBC.C

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Brexit: Guvernul britanic pregăteşte „taxa pentru abilităţile imigranţilor”

    Măsura, anunţată de secretarul de stat pentru imigraţie Robert Goodwill în declaraţiile făcute în Camera Lorzilor, a provocat o reacţie explozivă a mediului de afaceri britanic, comparabilă cu anunţarea cererii listelor cu toţi imigranţii care lucrează în cadrul companiilor, măsură care a trebuit să fie eliminată rapid, scrie El Mundo.

    Conform lui Goodwill, aşa-numita „taxă pentru abilităţile imigranţilor” (inmigration skills levy), pentru a penaliza recrutarea lucrătorilor din alte state europene, are un scop triplu: de reducere a numărului de imigranţi din Regatul Unit, pentru a oferi un tratament preferenţial lucrătorilor britanici, şi de finanţare a cursurilor profesionale pentru trei milioane de tineri până în 2020.

    Un purtător de cuvânt al Downing Street a recunoscut că măsura este luată în considerare, dar că, în prezent, este doar una dintre numeroasele opţiuni pe care Guvernul britanic le ia în considerare pentru a reduce migraţia netă sub 100.000 de muncitori pe an. Măsura a fost susţinută public de către mai mulţi deputaţi conservatori şi de laburistul Frank Field, care a declarat că „este oportun ca banii să fie utilizaţi pentru formarea muncitorilor britanici”.

    Camera de Comerţ din Londra a emis un comunicat împotriva măsurii controversate, reamintind că lucrătorii din UE reprezintă în prezent 15% din forţa de muncă din Marea Britanie şi că „impozitul pe imigraţie” ar fi „o penalizare în plus” pentru multe companii care ar putea fi afectate de impactul economic al Brexit-ului.

     

  • Ce vor trebui să aibă tot timpul la ei, după Brexit, românii din Marea Britanie

    Milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie vor fi nevoiţi să aibă asupra lor documente de identitate pentru a demonstra că au dreptul să rămână în Regat şi după Brexit.

    Anunţul a fost făcut luni de către guvernul britanic, prin vocea secretarului de stat Amber Rudd: “Vom urma mai mulţi paşi, asigurându-ne că tehnologia disponibilă va uşura acest proces şi că vom acorda atenţie fiecărui imigrant.”

    Premierul Theresa May a declarat că speră să poată acorda drept de şedere unui număr de 3 milioane de cetăţeni europeni care locuiesc în Marea Britanie. În acelaşi timp, un milion de expaţi britanici ar urma să primească dreptul de a locui în ţările membre UE în care s-au stabilit.

  • Ce vor trebui să aibă tot timpul la ei, după Brexit, românii din Marea Britanie

    Milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie vor fi nevoiţi să aibă asupra lor documente de identitate pentru a demonstra că au dreptul să rămână în Regat şi după Brexit.

    Anunţul a fost făcut luni de către guvernul britanic, prin vocea secretarului de stat Amber Rudd: “Vom urma mai mulţi paşi, asigurându-ne că tehnologia disponibilă va uşura acest proces şi că vom acorda atenţie fiecărui imigrant.”

    Premierul Theresa May a declarat că speră să poată acorda drept de şedere unui număr de 3 milioane de cetăţeni europeni care locuiesc în Marea Britanie. În acelaşi timp, un milion de expaţi britanici ar urma să primească dreptul de a locui în ţările membre UE în care s-au stabilit.

  • Theresa May respinge sistemul de imigrare selectivă bazată pe punctaj

    Theresa May, premierul Marii Britanii, a decis respingerea sistemului de imigrare selectivă bazată pe punctaj, în ciuda promisiunilor susţinătorilor campaniei Brexit din cadrul Guvernului britanic de a implementa astfel de controale în cazul imigranţilor veniţi din UE, informează Reuters online.

    Deşi Theresa May a susţinut rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană, a promis iniţierea negocierilor pentru ieşirea statului britanic din cadrul Blocul comunitar european.

    Aceasta a declarat că un sistem de imigrare selectivă bazată pe punctaj este dificil de administrat şi nu există o “soluţie miraculoasă” la problema imigraţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro