BusinessMagazin

Tag: guvern

  • Moţiunea de cenzură a fost adoptată de către Parlament. Guvernul Dăncilă a căzut

    Moţiunea de cenzură la adresa Guvernului Dăncilă a fost adoptată, joi, în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului. Au fost 238 de voturi pentru.

    Au fost cinci voturi împotrivă.

    Moţiunea de cenzură a fost dezbătută în plenul reunit al Parlamentului, joi. Votul a fost unul secret cu bile.

    Prin urmare, dacă moţiunea de cenzură a fost adoptată de către Legislativ, atunci este retras votul de încredere al Parlamentului pentru Guvern.

    Potrivit Legii 90/2001 privind funcţionarea Guvernului şi a ministerelor, principala consecinţă este aceea că Executivul nu mai poate emite ordonanţe de urgenţă sau propuneri legislative către Parlament, dacă este retras votul de încredere în Parlament prin moţiune de cenzură.

    „În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continua să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege. În situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul poate iniţia proiecte de lege pentru ratificarea unor tratate internaţionale, proiectele de lege privind bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi proiectul de lege privind responsabilitatea fiscală”, conform legii menţionate.

    Şi articolul 110, alineatul 2, din Constituţie spune că „Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile”.

    În astfel de situaţie sunt aplicabile prevederile articolului 103, în care şeful statului „desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament”.

    „Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului”, mai arată acelaşi articol din Legea fundamentală.

    Totodată, „programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor”, conform articolului 103 din Constituţie.

    „Guvernul al cărui mandat a încetat (…) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, mai prevede Legea fundamentală.

  • BREAKING NEWS: Moţiunea de cenzură împotriva guvernului Dăncilă a fost adoptată de Parlament

    Deputaţii şi senatorii au adoptat moţiunea de cenzură denumită „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis urgent”, iniţiată de Opoziţie. Votul a fost secret, cu bile. Pentru ca moţiunea să fie adoptată, era nevoie de cel puţin 233 de voturi.

    În cazul în care o moţiune de cenzură primeşte votul în Parlament, atunci este retrage votul de încredere al Legislativului pentru Guvern.

    – în curs de actualizare –

  • Toni Greblă, secretarul general al Guvernului, şi-a “instalat” fiul ca preşedinte al companiei de stat IAR Braşov, una dintre cele mai performante acţiuni de la bursă

    Octavian Alin Greblă, fiul lui Toni Grebă, secretar general al Guvernului şi achitat în vara anului 2019, în dosarul în care era cercetat pentru fapte de corupţie, a fost numit preşedinte al consiliului de administraţie al IAR Braşov, companie care se ocupă cu fabricarea echipamentelor aeronautice.

    Decizia de a-l numi pe Octavian Alin Greblă a fost publicată miercuri la bursă după ce a fost luată de acţionarii IAR Braşov, companie de 274 mil. lei, respectiv Ministerul Economiei, cu un pachet de 64,89%, dar şi alţi investitori care au 35,1%. Însă la adunarea acţionarilor a fost prezent doar reprezentantul Ministerul Economiei, în contextual în care la bursă se arată că au participat acţionari care deţin 64,89% din numărul de acţiuni.

    Din noul consiliu de administraţie, cu mandate provizorii mai fac parte Anghel Ruxandra-Rodica (director direcţia industria de apărare de la Ministerul Economiei), Alin Guţu (consilier în cabinetul Ministerului Economiei) şi Mariuca-Oana Pistol (consilier superior în Ministerul Economiei) şi administratorul independent Emil Niţă, fost deputat.

  • Guvernele lumii jubilează: Multinaţionalele cu afaceri de peste 750 milioane euro vor fi taxate mai mult în pieţele externe în care fac business pe fondul propunerilor OCDE-ului pentru noua legislaţie fiscală

    Avansul înregistrat de marile companii de internet precum Google şi Facebook au întins la maximum limitele legale în care se puteau încadra, astfel încât ajung să înregistreze active şi diverse patente în ţări cu taxe reduse precum Irlanda – indiferent unde se află clienţii.
     
    La începutul acestui an peste 130 de ţări şi teritorii au încheiat un acord pentru a scrie o nouă legislaţie fiscală – în contextul în care cea actuală a fost scrisă în urmă cu circa 100 de ani – iar OCDE-ul este instituţia care trebuie să vină cu propunerile.
     
    Problematica taxării transfrontaliere pentru firmele multinaţionale a devenit din ce în ce mai urgentă în contextul în care mai multe ţări au adoptat deja propriile planuri locale pentru taxarea companiilor digitale, în absenţa unui acord global.
     
    „Sistemul actual se află sub multă presiune şi nu va supravieţui dacă nu eliminăm tensiunile”, spune Pascal Saint-Amans, şeful politicilor fiscale din cadrul OCDE.
     
    El spune că schimbarea legislativă va avea un impact de câteva puncte procentuale adăugate la impozitul aplicat businessurilor, iar singurii pierzători ar fi marile huburi internaţionale de investiţii.
     
    În timp ce asta înseamnă că mai multe ţări precum Irlanda sau alte paradisuri fiscale ar avea de suferit, pieţele cu mulţi consumatori precum SUA sau Franţa ar beneficia de pe urma modificărilor.
     
    Propunerile OCDE vor stabili încadrarea fiscală a companiilor care vor intra sub incidenţa noilor reguli, vor defini cât business taxabil poate face o companie în altă ţară şi cât de mult poate fi taxat profitul obţinut acolo.
     
    Ţinta este de a oferi guvernului ţării în care se află un client sau în care este vândut produsul unei companii dreptul de a taxa o porţiune mai mare din profitul câştigat de companie în ţara respectivă.

  • Povestea familiei care controlează una dintre cele mai mari tări din lume. Au puterea de a instaura şi distruge guverne după propriul plac

    Dinastia Packer a acaparat lumea de business din Australia pentru mai mult de un secol, producându-şi propriile ziare, televiziuni şi extinzându-şi afacerile cu cazinouri şi având puterea de a instaura şi distruge guverne după propriul plac, potrivit Bloomberg.

    Nimeni nu credea că dinastia lor ar putea lua sfârşit.

    Acum, totuşi, există o posibilitate după ce James Packer, actualul proprietar, a anunţat că negociază vândarea operatorului de cazinouri Crown Resorts către compania din Las Vegas Wynn Resorts, pentru suma de 7,16 miliarde doalri.

    Chiar dacă discuţiile au eşuat în câteva ore, miliardarul a transmis un semnal clar: este dispus să vândă participaţia de 46% pe care o deţine în Crown Resorts, dezmembrând astfel un imperiu de familie construit de-a lungul a patru generaţii.

    Vânzarea participaţiei vine într-un moment în care s-au acumulat multe presiuni asupra lui James Packer, şi-anume o perioadă tumultoasă pe piaţa din China, o despărţire urâtă cu fosta logodnică Mariah Carey şi o luptă pentru sănătatea mentală care s-a finalizat cu excluderea lui Packer din board-ul Crown în martie 2018.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL 

  • Cîţu: Guvernul mai dă un tun de un miliard lei, împrumut cu dobânzi mari de la UE pentru CEC Bank

    Senatorul PNL Florin Cîţu a afirmat că Guvernul PSD vrea să mai dea un tun pentru a-şi păstra finanţările la partid. Liberalul susţine că CE s-ar putea să fie de acord cu subvenţia de un miliard de lei pentru CEC Bank. El a adăugat că Teodorovici se va împrumuta cu dobânzi mari de la UE.

    „Guvernul mai vrea să dea un tun de un miliard de lei, pe ultima sută de metri. Viorica şi bichonul continuă să-şi bată joc de români. Să-i sfideze. Să-i umilească. Totul pentru a-şi păstra finanţările la partid. O mare parte din aceste finanţări vin şi din sinecuri. Dintr-odată aflăm că s-ar putea ca cei de la CE să fie de acord cu subvenţia de aproape 1 miliard de lei pentru CEC Bank. Nu ştiu exact ce a spus guvernul socialist de la Bucureşti şi dacă cei de la CE au crezut. Dar ştim că Dăncilă şi gaşca ei de infractori nu au aceşti bani ”, a declarat senatorul PNL, duminică, printr-o postare pe Facebook.

    Senatorul liberal susţine că dacă PSD avea bani nu tăia de la ministere prin rectificare bugetară.

    „Dacă aveau banii nu ar fi tăiat la rectificare 3 miliarde de lei de la Ministerul Transporturilor, 2 miliarde de lei de la şi 400 de milioane de lei de la Ministerul Sănatăţii. De exemplu. Şi pentru că nu are banii, bichonul îi va împrumuta la cele mai mari dobânzi din UE”, a subliniat Cîţu.

    Sursa: mediafax.ro.

     

  • Iohannis: Îmi doresc mult ca moţiunea să treacă şi acest guvern eşuat să pice. Dar greul vine acum

    Klaus Iohannis a afirmat, sâmbătă, la Iaşi, că îşi doreşte mult să treacă moţiunea de cenzură, însă greul vine abia după demiterea actualului Guvern, deoarece va veni în locul lui un Guvern de tranziţie, care va trebui să organizeze alegerile prezidenţiale şi să construiască bugetul pentru 2020.

    „Urmează moţiunea de cenzură. Noi aici în sală toţi suntem de acord că trebuie să treacă. După care, însă, cineva trebuie să îşi asume guvernarea României. Nu va fi un mandat lung, va fi un Guvern cu un mandat scurt, de tranziţie. Avem nevoie de un guvern care să se ocupe de organizarea perfectă a alegerilor prezidenţiale care va construi şi promova bugetul pentru anul viitor, foarte dificil. deja ministrul de Finanţe în funcţie a recunoscut că a gafat. Trebuie porganizate alegeri locale, parlamentare. Ca să ne fie tuturor foarte clar, eu aştept implicare maximală, totală, eficientă, de bună credinţă din partea PNL pentur a trece această perioadă de tranziţie. Refacerea României, modenrizarea sau drumul spre România nomală se face pornind de la votul românilor de la alegerile parlamentare. Atunci va începe normalizarea României”, a spus Klaus Iohannis, la Iaşi.

    Şeful statului a adăugat că îşi doreşte mult ca moţiunea de cenzură să treacă.

    „Moţiunea de cenzură este în procedură şi vă spun cu toată seriozitatea pregătiţi-vă pentru guvernare. Eu îmi doresc foarte mult şi o spun public pentru ca tot românul să înţeleagă. Eu îmi doresc foarte mult ca această moţiune de cenzură să treacă şi acest guvern eşuiat să pice. Am spus-o de multe ori, s-a spus, se ştie. Am început această perioadă electorală în forţă. Europarlamentarele au fost câştigate surprinzător pentru mulţi, aşteptat de mine ş de unii dintre voi, de PNL. Dragii mei, un pic cred că a contat şi referendumul pe care l-am convocat. Un referendum care a luat România din poziţia asta şi a readus-o în poziţia verticală. Felicitări, până aici este un început foarte bun. (…) Acum începe greul, fiidcă noi trebuie să reconstruim împreună România şi sunt dispus să conduc această muncă”, a adăugat Iohannis.

    Moţiunea de cenzură va fi dezbătută şi votată în plenul Parlamentului joi.

  • Guvernul anunţă despăgubiri de peste 5.6 milioane pentru imobilele expropriate în construcţia Autostradei Bucureşti-Braşov

    Guvernul acordă despăgubiri de peste 5.6 milioane lei pentru 642 de imobile aflate pe amplasamentul autostrăzii Bucureşti-Braşov, a anunţat purtătorul de cuvânt al instituţiei, Nelu Barbu. Totodată, Guvernul a suplimentat suma acordată imobilelor expropriate din zona pasajului Bucureşti-Domneşti.

    „Astăzi, la iniţiativa ministerului Transporturilor, guvernul a aprobat două hotărâri de guvern referitoare la exproprieri de imobile pentru două obiective de investiţii de utilitate publică, de interes naţional. Aşadar pentru 642 de imobile aflate pe amplasamentul autostrăzii Bucureşti-Braşov se vor acorda despăgubiri de peste 5.6 milioane lei”, a anunţat Nelu Barbu, la finalul şedinţei de Guvern.

    O altă hotărâre aprobată miercuri vizează suplimentarea sumei acordate imobilelor expropriate de pe amplasamentul Pasajul Bucureşti-Domneşti, cu suma de 80 de mii de lei.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • „Le grand frère”: Fiscul francez vrea să colecteze date din Facebook şi Instagram pentru a detecta fraudele

    Preşedintele francez Emmanuel Macron vrea să ofere Fiscului francez autoritatea de a colecta date de la Facebook, Instagram şi alte reţele sociale pentru a ajuta la detectarea fraudelor, potrivit Bloomberg.

    Guvernul vrea ca parlamentul să includă un articol în Legea bugetului pe 2020 care să garanteze aceste puteri extinse pentru autorităţile de taxe şi pentru administraţiile vamale.

    Statul va urmări online pieţe precum Ebay, Vinted sau Le Bon Coin, ca parte a programului pilot ce ar trebui să se desfăşoare pe o perioadă de trei ani.

    „Această decizie nu este despre urmărirea datelor personale. Aceasta este despre unii oameni care vor să evite taxele”, spune Gerald Darmanin, ministrul de Buget al Franţei.

    El spune că guvernul s-a pregătit pentru ca acest articol să fie amendat de parlamentari, dar speră ca ideea de bază să fie păstrată.

    Administraţia Macron merge înainte cu acest plan în ciuda obiecţiilor formulate de autoritatea naţională pentru privacy. Organizaţia din Paris a anunţat în data de 30 septembrie că acest plan schimbă total modul în care guvernul se foloseşte de datele personale.

    „Acest mecanism prezintă provocări ridicate în ceea ce priveşte libertăţile oamenilor, ţinând cont de impactul mecanismului asupra privacy-ului şi posibilele efecte asupra libertăţii de exprimare în online”, spune Darmanin.

    Franţa nu este prima ţară care vrea să supravegheze internetul pentru a diminua fenomenul fraudei fiscale, încât şi autorităţile din Marea Britanie au început să strângă date în 2018 din acelaşi motiv.

     

  • Tăriceanu: Nu vom intra la guvernare. Probabil că PNL va trebui să facă guvern minoritar

    “În ceea ce priveşte paşii de după moţiunea de cenzură am vorbit foarte clar despre faptul că nu vom intra la guvernare. Probabil că PNL-ul va trebui să facă un guvern minoritar şi sigur că vor trebui să aibă loc discuţii cu privire la ceea ce se angajează în continuare acest Guvern, care va trebui să primească votul în Parlament. Şi acest lucru a fost unul din subiectele pe care astăzi l-am discutat cu colegii mei. I-am rugat să reflecteze la modul foarte serios cu privire la condiţiile pe care noi le vom solicită de la viitorul Guvern care va veni în Parlament să obţină votul de încredere”, a declarat, marţi în Parlament, Călin Popescu Tăriceanu, după şedinţa Biroului Politic Executiv al ALDE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro