BusinessMagazin

Tag: grup

  • Pentru prima dată într-un document apare care este valoarea grupului Iulius Mall, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari din România deţinut de Iulian Dascălu şi fondul sud-african Atterbury Europe

    Joi, 2 martie 2023, Oil Terminal a anunţat pe Bursa de Valori că începe negocierile cu dezvoltatorul imobiliar Iulius Group pentru dezvoltarea unui proiect de regenerare urbană în Constanţa pe un teren de 38 de hectare deţinut de compania petrolieră.

    În documentul prezentat pe site-ul companiei Oil Terminal se face detalierea proiectului imobiliar şi se prezintă detalii legate de grupul Iulius ca partener şi dezvoltator în acest proiect.

    Pentru prima dată apare public care este valoarea de piaţă a grupului Iulius: 1,2 miliarde de euro.

    Grupul este deţinut în parteneriat de Iulian Dascălu, unul dintre cei mai mari dezvoltatori imobiliari şi care a construit mallurile Iulius din România, şi fondul sud-african Atterbury Europe.

    “Cu o valoare de piaţă de peste 1,2 miliarde de euro, portofoliul companiei include la momentul de faţă peste 300.000 mp de spaţii de retail şi 130.000 mp de spaţii de office, generând o cifră anuală de afaceri de 120 mil. euro”.

    Mai jos captura din scrisoarea de intenţie:​

  • Afacerile distribuitorului de instalaţii şi echipamente electrice Promelek XXI, parte a grupului spaniol Elektra, au crescut cu 33% în 2022, ajungând la 40,5 mil. euro

    Distribuitorul de instalaţii şi echipamente electrice Promelek XXI din Cluj-Napoca, parte a grupului spaniol Elektra, a raportat pentru 2022 o cifră de afaceri de aproximativ 200 mil. lei (40,5 mil. euro), în creştere cu 33% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de circa 150 mil. lei (30,5 mil. euro).

    Creşterea a fost determinată atât de investiţiile realizate de companie în dezvoltarea echipei, cât şi de oportunităţile generate de situaţia geopolitică actuală, respectiv nevoia tot mai mare a clienţilor de a accesa soluţii de eficientizare energetică, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

    ’’2022 a fost un an plin de provocări. Ne-am confruntat cu majorări de preţuri la materiile prime şi sincope în lanţul de aprovizionare din cauza situaţiei geopolitice, cu dificultăţi în menţinerea unui stoc optim de produse şi materiale, dar şi cu instabilitatea şi volatilitatea pieţei. Cu toate acestea, am raportat o majorare importantă a business-ului şi, de asemenea, a profitabilităţii, cu peste 30%’’, a declarat Károly Nagy, director general Promelek XXI.

    Promelek XXI colaborează cu aproximativ 2.000 de parteneri din toate zonele ţării, atât cu vânzători specializaţi, cât şi cu instalatori importanţi, precum şi cu marile lanţuri de magazine. O parte considerabilă a business-ului companiei este realizată pe segmentul de distribuţie – aproximativ 48%, dar şi pe cel de proiecte cu aproximativ 45%, în timp ce zona de producţie (n.red. în atelierul propriu) aduce 7% din cifra de afaceri.

    ’’Business-ul Promelek XXI a înregistrat un ritm de creştere de trei ori mai mare comparativ cu cel al pieţei de profil. Astfel, estimăm că piaţa de echipamente electrice de joasă şi medie tensiune s-a majorat cu circa 10% în 2022, ajungând la aproximativ 400 de milioane de euro’’, a mai spus Károly Nagy.

    Reprezentanţii companiei estimează că piaţa de profil va raporta o nouă creştere în 2023, mai ales în zona de clienţi profesionali. În ceea ce priveşte businessul companiei în 2023, oficialii Promelek XXI mizează pe un avans cu 20% a cifrei de afaceri faţă de anul trecut şi cel puţin menţinerea profitabilităţii.

    Promelek XXI şi-a început activitatea în 1996, în Cluj-Napoca, sub denumirea Promod, oferind soluţii complete pentru instalaţii electrice de joasă şi medie tensiune şi o gamă de servicii tehnico-comerciale şi logistice. Din anul 2011 Promod a devenit parte a grupului Elektra din Spania, unul dintre jucători importanţi pe piaţa internaţională de instalaţii şi echipamente electrice.

    Promelek colaborează cu peste 2.000 de parteneri din toate zonele ţării, printre care vânzători specializaţi de electrice, instalatori şi grupuri de instalatori, precum şi marile lanţuri de magazine DIY, hyper şi supermarketuri din România: Leroy Merlin România, BricoDepot, Hornbach, Carrefour, Cora Hypermarché, Metro Cash&Carry, Selgros, Auchan, Emag, Altex etc.

    Promelek XXI este deţinută în proporţie de 77,6% de grupul Elektra, în timp ce 19,4% este în proprietatea co-fondatorului companiei, Károly Nagy, iar 3% este deţinută de Remus Haţegan, directorul executiv al companiei.

     

     

     


     

     

  • Miliardarii lumii se calcă în picioare pentru a cumăra echipele din Premier League: Miliardarul Jahm Najafi a făcut o ofertă de 3,75 mld. dolari pentru Tottenham Hotspur

    Miliardarul iraniano-american Jahm Najafi pregăteşte o ofertă de 3,75 miliarde de dolari pentru Tottenham Hotspur, celebrul club de fotbal din Premier League, potrivit a două persoane direct implicate în subiect, scrie Financial Times.

    Najafi, care este preşedintele MSP Sports Capital, lucrează cu un consorţiu de investitori pentru a structura oferta, aflându-se la câteva săptămâni distanţă de abordarea oficială a proprietarului Spurs, Joe Lewis, şi a preşedintelui clubului de fotbal, Daniel Levy, au declarat aceste persoane.

    Oferta condusă de Najafi şi MSP ar evalua clubul la aproximativ 3 miliarde de dolari, la care se va adăuga o sumă de datorii în valoare de aproximativ 750 de milioane de dolari. Oferta este structurată astfel încât MSP şi partenerii săi să avanseze 70% din preţul de achiziţie, în timp ce finanţatorii din Golf, în principal din Abu Dhabi, vor contribui cu restul de 30%.

    ENIC, un vehicul legat de miliardarul Lewis şi de preşedintele Levy, cu sediul în Bahamas, a cumpărat Spurs în 2000, achiziţionând o participaţie de 26% de la omul de afaceri Lord Alan Sugar pentru 21,9 milioane de lire sterline.

    Proprietarul clubului a fost lăudat pentru gestionarea financiară isteaţă, construirea unui nou stadion şi calificarea regulată în Liga Campionilor.

    Dar fanii Spurs au fost din ce în ce mai frustraţi de lipsa trofeelor, ceea ce a dus la proteste recente împotriva proprietarilor. Ultimul titlu major al clubului a fost Cupa Ligii în 2008. Manageri precum José Mourinho şi actualul Antonio Conte nu au reuşit înregistreze mari performanţe, în pofida unor jucători foarte bine cotaţi, printre care Harry Kane şi Heung-Min Son.

    Najafi este cel mai recent miliardar american care încearcă să intre în rândul proprietarilor de cluburi din Premier League. Anul trecut, Chelsea a fost achiziţionată pentru 2,5 miliarde de lire sterline de un consorţiu condus de finanţatorul american Todd Boehly şi de grupul de capital privat Clearlake Capital, în timp ce un grup de investitori condus de omul de afaceri Bill Foley a achiziţionat Bournemouth pentru 120 de milioane de lire sterline.

    La fel ca şi Chelsea, Spurs este considerată parte a aşa-numitului „Big Six”, grupul celor şase mari echipe de fotbal din Anglia, printre care se numără Arsenal, Liverpool, Manchester City şi Manchester United, cluburi care concurează în mod regulat în fruntea clasamentului în Liga Campionilor Europeni.

    Spurs a raportat venituri de 444 de milioane de lire sterline în iunie 2022, în creştere de la 361 de milioane de lire sterline în sezonul precedent, deoarece fanii s-au întors pe stadioane după încetarea pandemiei. Clubul a înregistrat o pierdere netă de 50 de milioane de lire sterline.

  • (P) „Apa ar trebui să fie cel mai de succes produs românesc de export” – Adrian Nanulescu, noul CEO al grupului de companii fondate de Nathaniel Geană

    Anul 2023 debutează cu o mişcare interesantă pe piaţa românească de water cooler, care va genera, în perioada următoare, conform strategiei declarate, inclusiv efecte la nivel european. Adrian Nanulescu, consultant de business şi fost CEO La Fântâna România şi Antena Group, fost Director Comercial Orange Romania, este noul CEO al grupului de companii fondat de Nathaniel Geană, care deţine în portofoliu brandul propriu de apă la 19 litri H2On, precum şi brandurile AQUAVIA illy, LavAzza şi Julius Meinl.

    Care sunt planurile dumneavoastră şi ale companiei H2On – NISRE SRL pentru anul 2023, dar şi pe termen lung?

    Adrian Nanulescu: Dorinţa noastră este aceea de a extinde la nivel european business-ul care deja e prezent în toată România şi apreciat deopotrivă de clienţii noştri, fie ei persoane fizice, cât şi persoane juridice. Mai mult, europenii apreciază apa românească îmbuteliată, iar aceasta ar trebui să devină cel mai de succes produs de export al nostru, un adevărat brand de ţară. Iar marca noastră, H2On, apă  microbiologic pură , tocmai ce a fost premiată, al patrulea an la rând, de către prestigiosul „International Taste Institute” din Bruxelles (Belgia), în urma votului a peste 200 de chefi şi somelieri din Belgia, Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Olanda şi Ungaria.

    Cum vedeţi revenirea dumneavoastră în acest domeniu, al distribuţiei apei şi cafelei, având în vedere produsele oferite?

    Adrian Nanulescu: Fiecare nouă oportunitate reprezintă o provocare binevenită pentru mine; mă caracterizează urmărirea cu determinare a obiectivelor pe care mi le-am propus, indiferent dacă sunt în plan personal sau profesional. Noua echipă pe care o am alături este una dedicată şi pricepută, iar împreună putem avea rezultatele de business pe care ni le dorim. Iar domeniul distribuţiei de apă şi cafea e o combinaţie fericită, din punctul meu de vedere, de dinamism şi competitivitate.

    Câtă apă beţi pe zi?

    Adrian Nanulescu: Teoretic, aceasta ar putea fi o întrebare dificilă, însă o să profit de ea ca să punctez faptul că sunt o fire activă şi sportivă – practic triatlon de ceva ani, la nivel naţional şi internaţional, un sport de anduranţă şi rigoare crescută, în a cărui promovare şi dezvoltare în România m-am implicat mereu direct (n.a. Adrian Nanulescu a pus bazele şi a ocupat funcţia de Preşedinte al Federaţiei Române de Triatlon); ating cu uşurinţă pragul recomandat de specialişti, de minimum 2 litri de apă pe zi. Acesta este mesajul pe care doresc să îl transmit clienţilor noştri, tuturor românilor în general: apa este singurul lichid care aduce 100% sănătate şi oferă 100% beneficii pentru organismul uman.

    Anul 2022, unul de mare succes pentru H2On

    Numirea lui Adrian Nanulescu în funcţia de CEO al grupului de companii vine în contextul în care, anul trecut, cel mai de success brand din portofoliu, H2On, a atins prezenţa la nivel naţional, extinzându-şi în acelaşi timp oferta.

    Pe lângă brandul de apă marca proprie, a fost adaugat în portofoliu şi brandul de apă alcalină AQUAVIA, cu un pH de 9.4. Totodată, compania a achiziţionat vara trecută fondul de comerţ al grupului Sam Mills (care opera acest business în ţara noastră sub brandul Smarald, de peste 20 de ani).

    Nathaniel Geană, fondatorul grupului de companii, menţionează si o altă premieră: NISRE este prima companie de livrare de apă la 19 litri prezenta pe platformele Glovo şi Tazz.

    „După ce întreaga Românie a prins gustul apei de la H2On, este timpul ca şi europenii să se bucure de toate beneficiile unei ape  microbiologic pure!”, spune,  plin de încredere, Nathaniel Geană.

  • Liderul pieţei locale de morărit şi panificaţie din România, a fost vândut. De acum vom consuma pâine mexicană

    Fondul american de investiţii Broadhurst / NCH a vândut grupului mexican Bimbo afacera Vel Pitar, cel mai mare producător de morărit si panificaţie din România, au declarat pentru ZF surse de pe piaţă.

    Tranzacţia de vânzare a afacerii Vel Pitar, cel mai mare producător de morărit si panificaţie din România, către grupul mexican Bimbo a fost parafată, au menţionat sursele citate.

    Conform estimărilor, valoarea tranzacţiei se aproprie sau depăşeşte 200 de milioane de euro.

    Grupul Vel Pitar cu 12 fabrici şi care deţine 15% din piaţa de morărit şi 9% din piaţa de panificaţie este la vânzare de mai mulţi ani.

    Vel Pitar a raportat pentru 2021 afaceri de 586 de milioane (120 de milioane de euro) de lei cu un profit net de 68 milioane de lei (13 milioane de euro)

    Grupul Vel Pitar a avut o istorie destul de zbuciumată, el fiind format prin fuziunea mai multor companii din segmentul de morărit şi panificaţie, intenţia grupului Broadhurst / NCH fiind de vânzare a afacerii.

    Grupul Bimbo este cel mai mare producător de morărirt şi panificaţie din lume, prezent în 33 de şări ăncepând din Ameria până îânEuropa, cu vânzări anuale de 15 miliiarde de dolar şi 137.000 de angajaţi.

    Grupul Bimbo care are o istorie de 77 de ani a pornit din Mexico City şi este listat la bursa din Mexic, având o capitalizare de 21 de miliarde de doalri.

    Broadhurst / NCH este unul dintre cele mai vechi fonduri de investiţii  din România cu o istorie care începe în anii ‘90, odată cu procesele de privatizare a întreprinderilor comuniste şi lansarea bursei de la Bucureşti. La un moment dat investiţiile depăşiseră 300 de milioane de dolari în primul deceniu.

    Dea lungul celor de aproape 3 decenii grupul american condus de Siminel Andrei, un inginer de la Dacia care apoi a trecut şi pe la BNR, a cumpărat la privatizare întreprinderile care deţineau spaţii comerciale, de genul Romarta sau celebrele magazine universale din mijlocul oraşelor, plus fabricile comuniste cu terenurile aferente.

    Foto: Siminel Andrei

    După ce o bună parte din fabrici au fost date jos, terenurile au devenit extrem de valoroase după intrarea României în Uniunea Europeană şi mai ales în ultimul deceniu.

    Spre exemplu, magazinul Ikea din Pallady este construit pe terenul unei foste fabrici cumpărate de fondul de investiţii şi date jos.

    Mall-ul AFI din Cotroceni, plus birourile şi partea rezidenţială din spate au dfost făcute pe terenul unei fabrici – UMEB cumpărate de fond şi date jos.

    Broadhurst mai deţine în acest moment, printre alte active, Libra Bank şi Tradeville unul dintre cei mai mari brokeri de pe bursă.

     

  • Una dintre cele mai mari companii din România anunţă un val de concedieri din cauza vânzărilor în scădere

    Anunţul vine la scurtă vreme după ce Electrolux a finalizat o investiţie la Satu Mare. Mai exact, grupul a investit în dezvoltarea producţiei deşi anunţă că nu are comenzi suficiente pentru a-şi păstra tot personalul.

    Grupul suedez Electrolux va disponibiliza o parte din personalul fabricii de aragazuri de la Satu Mare, conform unui anunţ făcut pe pagina proprie de Facebook de către Instituţia Prefectului Satu Mare.

    „SC Electrolux Romania SA a înştiinţat la sfârşitul anului trecut Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Satu Mare despre iniţierea procedurilor de concediere colectivă”, conform aceleiaşi surse.

    Potrivit anunţului, disponibilizările au loc în contextul în care cererea pentru electrocasnice a scăzut odată cu debutul războiului ruso-ucrainean. Mai exact, cele două ţări beligerante reprezentau pieţe importante pentru suedezii de la Electrolux, conform aceluiaşi anunţ.

    „Pentru a compensa aceasta discrepanţă dintre capacitatea de producţie a fabricii si volumul în scădere de comenzi, la iniţiativa angajatorului în perioada mai-decembrie 2022, societatea a solicitat măsuri de sprijin prevăzute de OUG nr.36/2022(somaj tehnic), acordate de către AJOFM Satu Mare. În urma înştiinţării privind disponibilizarea colectivă, AJOFM Satu Mare a contactat societatea şi, de comun acord, s-au organizat întâlniri cu salariaţii afectaţi de disponibilizarea colectivă.”

    Anunţul vine la scurtă vreme după ce Electrolux a finalizat o investiţie la Satu Mare. Grupul suedez, ce deţine o fabrică la Satu Mare, în nordul ţării, a inaugurat în toamna lui 2022 o nouă linite de producţie de plite în România. Astfel, capacitatea de producţie a uzinei locale a ajuns la 1,3 milioane de unităţi. Mai exact, grupul a investit în dezvoltarea producţiei deşi anunţă că nu are comenzi suficiente pentru a-şi păstra tot personalul.

    Unitatea de producţie din nordul ţării, care are o istorie de peste un secol, realiza înainte de a intra în portofoliul suedezilor aragazuri sub brandul Samus, iar după preluare Electrolux a renunţat la brandul local pentru a produce sub mărcile grupului. Mai mult, a „dat” aragazurile pe plite incorporabile.

    În 1997, anul preluării, fabrica număra circa 2.300 de angajaţi, faţă de puţin peste 900 în prezent.

    Numărul de salariaţi include atât producţia, cât şi zona de vânzări şi distribuţie. Cei mai mulţi sunt cei din fabrică. Grupul suedez Electrolux are pe piaţa locală atât operaţiuni de import şi distribuţie, cât şi de producţie, la Satu Mare. În fabrica locală sunt realizate plite ce apoi iau fie drumul exporturilor (în bună parte), fie rămân în România şi ajung în casele consumatorilor locali. Pe piaţa din România, suedezii au însă şi alte bunuri, aduse din celelalte fabrici ale grupului. Tot businessul este operat pe o singură entitate juridică ce a avut afaceri de 1,08 miliarde de lei în 2021, plus 29,5%.

    După cifra de afaceri şi după numărul de salariaţi, Electrolux este unul dintre cei mai importanţi producători de electrocasnice din România, activând într-o industrie în plină dezvoltare, unde sunt activi şi alţi jucători mari precum De’Longhi, Philips, Karcher sau Arcelik (proprietarul Arctic). Mai mult, sectorul continuă să se dezvolte puternic, atât prin investiţiile companiilor deja active aici – cum e şi cazul Electrolux cu noua linie de producţie -, cât şi prin noi nume care decid să dezvolte fabrici în România.

     

     

     

     

  • Grupul irlandez Primark a venit în 2022 în România. Ce branduri de modă importante mai lipsesc astăzi de pe plan local?

    ♦ Piaţa locală de fashion este una dintre cele mai concurenţiale, sute de mărci, mai ales străine, luptându-se pe banii pe care românii îi cheltuie pe haine, pantofi şi accesorii.

    Gigantul irlandez Primark a deschis primul său magazin de modă din România în decembrie 2022, marcând astfel intrarea pe piaţa locală. Primark este unul dintre ultimii retailerii de top care nu îşi pusese România pe harta proprie. Spre comparaţie, Inditex (proprietarul Zara) a venit direct în 2007, H&M a ajuns în 2011, iar C&A în 2009.

    În ultimii cinci ani au mai fost nume noi care au venit – ba chiar unele au şi plecat între timp, cum e cazul Topshop sau Forever 21. Mai multe sunt cele care au venit şi au şi rămas, precum Anson’s, Victoria’s Secret, Kik sau 50 Styles.

    Aceste branduri au intrat în cursa pentru cele circa 5 mld. euro pe care românii le cheltuie anual pe haine, pantofi, accesorii şi echipamente sportive. Pe piaţa din România sunt active câteva sute de branduri de îmbrăcăminte şi încăţăminte, per total, retailul local de modă fiind unul dintre cele mai căutate domenii de către jucătorii străini din toată lumea.

    Cine lipseşte însă?

    Uniqlo (Japonia), Banana Republic, Urban Outfitters, J Crew, TkMaxx, &Other Stories sau Gap sunt câteva dintre numele identificate de ZF. În realitate, lista este mult mai lungă dat fiind că sunt mii de mărci de modă în lume.

    Sunt, de altfel, şi unele nume care lipsesc, dar asta după ce au intrat local şi n-au avut priză la public, precum Esprit, Orsay sau Forever 21. Şi brandul american Gap a fost în România acum mai bine de un deceniu, dar în franciză, şi a ieşit între timp.
    În viitorul apropiat ar mai putea intra însă branduri noi. Spre exemplu, grupul japonez de modă Fast Retailing, unul dintre cei mai mari jucători de profil din lume, ar putea intra pe piaţa locală în 2024-2025, aducând brandul fanion Uniqlo, spun sursele din piaţă. Decizia de a veni însă va fi influenţată de evoluţia pe care marca o va avea în Polonia, cea mai dezvoltată piaţă din regiune, unde japonezii au deschis un pop-up store. Spaţiul din Varşovia e menit să testeze apele pe această piaţă, iar dacă rezultatele vor fi bune, anul viitor şi chiar şi 2024 vor fi ani în care atenţia se va îndrepta către această ţară. În cazul în care lucrurile merg bine şi cu magazine permanente, România ar putea fi următoarea ţintă, mai spun sursele ZF, care adaugă că o intrare pe plan local nu va avea loc mai devreme de a doua jumătate din 2024.

    Decizia unui brand de modă de a venit în România este justificată de o serie de factori, începând cu populaţia ţării – a doua cea mai mare din regiune – şi continuând cu apetitul românilor pentru modă şi trenduri. Deşi salariul mediu este, pe piaţa locală, mai mic decât în Cehia sau Ungaria, ponderea din el care merge către haine sau pantofi este mai mare, semn că românii pun accent pe modul în care arată.

     

    Zece giganţi străini
    Ce branduri lipsesc de pe scena locală a modei?

    Uniqlo
    Anul lansării: 1984
    Grup: Fast Retailing
    Din grup mai fac parte: Comptoir des Cottoniers, Princess tam-tam, g.u., Helmut Lang, Plst, Theory
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii, fiind concurent al Zara

    Banana Republic
    Anul lansării: 1978
    Grup: Gap Inc
    Din grup mai fac parte: Banana Republic, Old Navy, Athleta, Piperlime
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, fiind concurent al Zara

    Gap
    Anul lansării: 1969
    Grup: Gap Inc.
    Din grup mai fac parte: Banana Republic, Old Navy, Athleta, Piperlime
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, fiind concurent al Zara

    Urban Outfitters
    Anul lansării: 1970
    Grup: Urban Outfitter
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri peste medie

    J Crew
    Anul lansării: 1983
    Grup: J.Crew Group, Inc.
    Din grup mai fac parte: crewcuts, Madewell
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie

    TK Maxx
    Anul lansării: 1976
    Grup: The TJX Companies, Inc
    Din grup mai fac parte: HomeGoods, HomeSense, Marshalls, TJ Maxx, Sierra Trading Post, Winners
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri mici şi medii

    & Other Stories
    Anul lansării: 2013
    Grup: Hennes&Mauritz
    Din grup mai fac parte: H&M, CIS Monki, Weekday, Cheap Monday, H&M Home
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie

    Vero Moda
    Anul lansării: 1987
    Grup: Bestseller Group
    Din grup mai fac parte: Only, Jack & Jones
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii şi sub medie

    OVS
    Anul lansării: 1972
    Grup: Gruppo Coin
    Din grup mai fac parte: Stefanel, Croff
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii

    Celio
    Anul lansării: 1978
    Grup: Celio
    Din grup mai fac parte: Camaieu
    Poziţionare: se adresează persoanelor cu venituri medii

    Surse: ZF, companiile

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Cum a mai încasat statul pe final de an peste 91 de milioane de euro din cedarea unui activ energetic? Noul proprietar este un grup din Irak, înregistrat în Insulele Cayman. Plata a fost făcută ieri

    Activele termocentralei Mintia au fost vândute de statul român către compania Mass Global Energy Rom, parte a grupului din Iraq Mass Group Holding, tranzacţia ridicându-se la 91,2 milioane de euro, fără TVA. Procesul a fost gestionat de compania Expert Insolvenţă, admnistratorul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara, din care făcea parte termocentrala Mintia. Plata s-a efectuat în două tranşe. Astfel, o sumă de 10 milioane de euro a fost achitată de către cumpărător că garanţie de participare la licitaţia publică ce a avut loc pe data de 26.08.2022. Restul a fost plătit ieri, 27.12.2022.

    “Ne bucurăm că tranzacţia a fost realizată la timp şi astfel, Termocentrala Mintia, un activ de importanţă strategică pentru România va rămâne pe harta energetică a ţării noastre şi va fi dezvoltată în continuare pentru a avea o capacitate de producţie mai mare. În următorii ani, termocentrala va trece printr-un proces amplu de dezvoltare ce implică investiţii de peste 1 mld. euro, locuri noi de muncă pentru locuitorii din zonă şi o producţie de cel puţin 1.290 MW”, a spus Emil Gros, acociat coordonator al Expert Insolevnţă SPRL, administratprul judiciar al Complexului Energetic Hunedoara.

    Termocentrala era deţinută de Ministerul Energiei. Obligaţia noului proprietar este ca până la 31 decembrie 2026 să finalizeze investiţiile, din cei 1.290 MW cel puţin 800 MW urmând să fie pe gaze, restul fiind unităţi de producţie de energie verde.

    Licitaţia a fost cea de-a patra tentativă de valorificare a centralei termoelectrice Mintia. Unitatea este în conservare din 2021 şi are o capacitate instalată de 1.075 MW. Potrivit datelor disponibile, Mass Group Holding este un grup din Irak, înregistrat în Insulele Cayman, cu sediul central în Aman, Iordania. Potrivit site-ul Mass Group Holding, grupul are circa 7.100 MW în unităţi de producţie a energiei în Iraq, dar şi un proiect de energie eoliană în Iordania, de 100 MW. Grupul are activităţi şi în industria cimentului şi a oţelului.

  • Cât câştigă şeful Vodafone Global: 1,3 milioane de euro pe an, plus un bonus de până la 9 milioane de euro dacă îşi atinge obiectivele. Primeşte de asemenea şi 22.000 de euro pe lună pentru maşină şi călătorit

    Nick Read se va retrage din funcţia de director general al Vodafone până la sfârşitul anului, punând capăt unui mandat de patru ani în care preţul acţiunilor grupului britanic de telecomunicaţii s-a înjumătăţit, a raportat Reuters.

    Consiliul de administraţie al Vodafone a fost nemulţumit de lipsa de progres a lui Read în ceea ce priveşte creşterea economică şi a însărcinat-o pe înlocuitoarea sa interimară, Margherita Della Valle, director financiar, să accelereze “executarea strategiei companiei pentru a îmbunătăţi performanţa operaţională şi pentru a obţine profit pentru acţionari”.

    Potrivit surselor, Della Valle va primi acelaşi salariu ca Read odată cu preluarea funcţiei.

    Remuneraţia Margheritei Della Valle va consta în:


    Salariul de bază – 1,3 milioane de euro pe an, aliniat la salariul de bază actual al lui Nick Read.

    Bonus – Maxim 200% din salariul de bază. Nicio schimbare faţă de poziţia sa actuală.

    LTIP – Maxim 500% din salariul de bază, în conformitate cu nivelul actual de atribuire al lui Nick Read. Margherita va primi, de asemenea, un premiu GLTI suplimentar în februarie 2023 pentru a reflecta schimbarea statutului său.

    Pensie – 10% din baza de calcul ca indemnizaţie. Nicio schimbare faţă de poziţia ei actuală.

    Indemnizaţie pentru maşină – 22.000 de euro, nicio schimbare faţă de poziţia ei actuală.
     

    Mai multe detalii vor fi prezentate în Raportul de remunerare a directorilor din 2023.

    Nick Read

  • Un grup de medici a fondat o asociaţie de medicină preventivă, un sector unde statul întârzie să joace rolul dorit

    Un grup de medici a fondat Societatea Română de Medicină Preventivă (SRMP), organizaţie non-profit al cărei scop este promovarea medicinei preventive în ceea ce priveşte bolile oncologice şi cronice. Societatea se va concentra pe scăderea mortalităţii provocate de cancerul de col uterin şi de cancerul de sân, în condiţiile în care România se află pe ultimul loc în UE ceea ce priveşte realizarea de acţiuni de prevenire a cancerului de sân şi a celui de col uterin.

    “Dezvoltarea medicinei moderne din punct de vedere al posibilităţilor tehnice şi informaţionale, al integrării individului într-un program de monitorizare a stării de sănătate, screening şi profilaxie, dezvoltarea conceptului de colaborare interdisciplinară în abordarea diverselor patologii, impun şi în cazul cancerelor genito-mamare necesitatea actualizării planului de depistare şi monitorizare a condiţiilor preneoplazice, a populaţiei cu risc crescut, a formelor preclinice, precum şi o trecere la un nivel superior al abordării terapeutice prin prisma aplicării cunoştinţelor ştiinţifice dovedite, acumulate în decursul ultimilor ani”, a declarat  Conf. Dr. Roxana Bohîlţea, Preşedintele Societăţii Române de Medicină Preventivă (SRMP) şi medic primar obstetrică ginecologie, cu 22 de ani de practică medicală. Ea este conferenţiar universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie “Carol Davila” din Bucureşti  şi autoarea principală a trei monografii şi a douăzeci de capitole de carte medicală, a 350 de articole şi studii publicate în reviste  indexate în baze de date internaţionale.

    „Totodată, dezvoltarea societăţii şi a educaţiei medicale româneşti din ultimii 30 de ani va permite sistemului medical repolarizarea din zona de asistenţă medicală a cazurilor avansate de boală, spre zona de prevenţie primară şi secundară, în acord cu eforturile mondiale de creştere a duratei şi calităţii vieţii indivizilor populaţiilor a căror stare de sănătate va fi astfel major îmbunătăţită”, a mai precizat  Conf. Dr. Roxana Bohîlţea.

    Printre activităţile societăţii planificate pentru anul 2023 se numără organizarea unei serii de campanii de conştientizare şi informare despre cancerul de col uterin şi cancerul de sân, campanii ce au drept scop îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii pacientelor printr-o diagnosticare mai rapidă, şi în faze mai puţin avansate a bolilor neoplazice/cronice,  îmbunătăţirea asistenţei socio- medicale în zonele rurale,  sprijinirea diagnosticării din timp a pacienţilor şi facilitarea unui tratament adecvat.

    România se află pe ultimul loc în Europa în ceea ce priveşte mortalitatea prevenibilă.

    În Uniunea Europeană, procentajul femeilor între 20 şi 69 de ani care au realizat screeningul anual pentru cancerul de col uterin a crescut de la 54% la 60% în ultimul deceniu, aproape dublându-se în Franţa. Însă doar 25% dintre femeile din România realizează screeningul anual, în timp ce în Austria şi Suedia proporţia ajunge la 80%.

    Mai mult, România este codaşă în ceea ce priveşte procentajul femeilor care au fost supuse screeningului pentru acest tip de neoplazie, prin realizarea unei mamografii femeilor între 50 şi 69 de ani.

    Misiunea SRMP este de a îmbunătăţi sănătatea individuală şi publică a populaţiei prin dezvoltarea şi diseminarea eficientă de programe şi campanii informative despre bolile cronice şi oncologice,  promovarea de strategii de prevenire şi gestionare a acestora, promovarea şi facilitarea de colaborării interdisciplinare, educaţie şi sensibilizarea comunităţilor de pacienţi.

    Printre fondatorii acestei societăţi se numără şi Dr. Dimitrie Pelinescu Onciul, Medic Primar Obstetrică Ginecologie, Dr. Corina Aurelia Zugravu, Medic primar Igiena Alimentaţiei şi Nutriţie, Conf. Dr. Nicolae Bacalbaşa,  Dr. Vlad Dima, Medic primar Neonatologie în cadrul Spitalului Clinic Filantropia Bucureşti şi Teodor Salmen, Medic rezident în Diabet zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice.

    Conform Institutului Naţional de Statistică, bolile cronice, precum cancerul, bolile cardiovasculare, bolile respiratorii şi tulburările metabolice, precum diabetul de tip 2 şi obezitatea, constituie principala cauză de deces şi dizabilitate în România. Cu toate acestea, 40% dintre decesele cauzate de tumorile canceroase sunt considerate a fi prevenibile.

    .