BusinessMagazin

Tag: Grigorescu

  • Cea mai bună lucrare a lui Nicolae Grigorescu, scoasă la licitaţie în România

    Pe 24 mai va avea loc la sediul casei de licitaţii Goldart din Bucureşti, Intrarea I.L. Caragiale, nr. 1, o licitaţie în cadrul căreia vor fi puse în vânzare 93 de opere de artă cu o valoare de pornire ce depăşeşte 350.000 de euro. Protagonista licitaţiei este lucrarea “Nimfa dormind” de Nicolae Grigorescu, operă ce poate marca un nou record pe piaţa locală de artă. Preţul de pornire al acesteia este de 220.000 de euro.  
     
    “Din perspectiva investiţiei, “Nimfă dormind” este cea mai bună lucrare Nicolae Grigorescu tranzacţionată din 2010 până azi. Prezenţa operei în orice colecţie creşte valoarea colecţiei cu 30%. Această lucrare are toate atuurile să fie adjudecată în marja de 330.000-370.000 de euro, adică, 5% din valoarea recordului stabilit de o lucrare de Adrian Ghenie, “Nickelodeon”, tranzacţionată la Londra în octombrie 2016 pentru suma de 7,1 milioane lire sterline.” a declarat Cristian Anghel, director executiv Goldart. 
    Spre deosebire de lucrări ca “Ţărăncuţe (De la fântână)” sau “Ţărăncuţă odihnindu-se” ce se înscriu în curentul tradiţionalist de la începutul secolului al XX-lea  sau extrem de frecventele lucrări ce au ca motiv central ”Carul cu boi”, destinate publicului larg iubitor al lumii satului, “Nimfă dormind” este un vîrf al creaţiei grigoresciene cu influenţe stilistice europene. Tema femeii între flori, a nimfei în mijlocul pădurii în care este zeită,  este una specific simbolistă, de largă circulaţie în jurul anului 1900. Expusă până în prezent la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», lucrarea poate fi admirată până la licitaţie în cadrul galeriei de la sediul Goldart.   
    Licitaţia va cuprinde şi alte lucrări de referinţă precum Odihnă – Ion Theodorescu Sion, Scenă biblică – Eustaţiu Stoenescu, Margine de pădure – Ion Andreescu, Nud în interior şi Natură statică cu fructe – Petre Iorgulescu Yor, Femeie cu voal spaniol – Samuel Mützner, Dalila – Marcel Guguianu şi Memento mori – Sabin Bălasa. 
     
    Fondată în 1997 ca galerie de artă, sub coordonarea familiei Luminiţa şi Alexandru Ghilduş, Goldart este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de artă autohtonă. În cei peste 8 ani de activitate, Goldart a organizat peste 180 de licitaţii în care a promovat peste 570 de autori contemporani. Două dintre licitaţii au fost organizare în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, fiecare cuprinzând 150-200 de opere artistice, în timp ce patru dintre licitaţii au fost realizate în scop caritabil. Anul 2016 aduce schimbări în acţionariatul şi managementul Goldart. Cristian Anghel, colecţionar şi dealer de artă, cu o experienţă de 15 ani în piaţa de capital, asigurări şi reasigurări şi de 3 ani în management cultural, s-a alăturat echipei Goldart în octombrie 2015, asumându-şi managementul companiei la începutul anului 2016. Începând din decembrie 2016, casa de licitaţii Goldart şi-a extins serviciile şi curpinde un nou produs de investiţii – vânzările private cu randament garantat de 15%, la 3 ani. 
     
    Goldart lansează bimestrial un catalog de peste 50 de lucrări artistice – picturi şi opere grafice cu valori cuprinse între 250 de euro şi 5.000 de euro – reprezentând oferta de vânzări private. Peste jumătate dintre lucrările promovate aparţin unor artişti contemporani.   
     

  • Cea mai bună lucrare a lui Nicolae Grigorescu, scoasă la licitaţie în România

    Pe 24 mai va avea loc la sediul casei de licitaţii Goldart din Bucureşti, Intrarea I.L. Caragiale, nr. 1, o licitaţie în cadrul căreia vor fi puse în vânzare 93 de opere de artă cu o valoare de pornire ce depăşeşte 350.000 de euro. Protagonista licitaţiei este lucrarea “Nimfa dormind” de Nicolae Grigorescu, operă ce poate marca un nou record pe piaţa locală de artă. Preţul de pornire al acesteia este de 220.000 de euro.  
     
    “Din perspectiva investiţiei, “Nimfă dormind” este cea mai bună lucrare Nicolae Grigorescu tranzacţionată din 2010 până azi. Prezenţa operei în orice colecţie creşte valoarea colecţiei cu 30%. Această lucrare are toate atuurile să fie adjudecată în marja de 330.000-370.000 de euro, adică, 5% din valoarea recordului stabilit de o lucrare de Adrian Ghenie, “Nickelodeon”, tranzacţionată la Londra în octombrie 2016 pentru suma de 7,1 milioane lire sterline.” a declarat Cristian Anghel, director executiv Goldart. 
    Spre deosebire de lucrări ca “Ţărăncuţe (De la fântână)” sau “Ţărăncuţă odihnindu-se” ce se înscriu în curentul tradiţionalist de la începutul secolului al XX-lea  sau extrem de frecventele lucrări ce au ca motiv central ”Carul cu boi”, destinate publicului larg iubitor al lumii satului, “Nimfă dormind” este un vîrf al creaţiei grigoresciene cu influenţe stilistice europene. Tema femeii între flori, a nimfei în mijlocul pădurii în care este zeită,  este una specific simbolistă, de largă circulaţie în jurul anului 1900. Expusă până în prezent la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», lucrarea poate fi admirată până la licitaţie în cadrul galeriei de la sediul Goldart.   
    Licitaţia va cuprinde şi alte lucrări de referinţă precum Odihnă – Ion Theodorescu Sion, Scenă biblică – Eustaţiu Stoenescu, Margine de pădure – Ion Andreescu, Nud în interior şi Natură statică cu fructe – Petre Iorgulescu Yor, Femeie cu voal spaniol – Samuel Mützner, Dalila – Marcel Guguianu şi Memento mori – Sabin Bălasa. 
     
    Fondată în 1997 ca galerie de artă, sub coordonarea familiei Luminiţa şi Alexandru Ghilduş, Goldart este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de artă autohtonă. În cei peste 8 ani de activitate, Goldart a organizat peste 180 de licitaţii în care a promovat peste 570 de autori contemporani. Două dintre licitaţii au fost organizare în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, fiecare cuprinzând 150-200 de opere artistice, în timp ce patru dintre licitaţii au fost realizate în scop caritabil. Anul 2016 aduce schimbări în acţionariatul şi managementul Goldart. Cristian Anghel, colecţionar şi dealer de artă, cu o experienţă de 15 ani în piaţa de capital, asigurări şi reasigurări şi de 3 ani în management cultural, s-a alăturat echipei Goldart în octombrie 2015, asumându-şi managementul companiei la începutul anului 2016. Începând din decembrie 2016, casa de licitaţii Goldart şi-a extins serviciile şi curpinde un nou produs de investiţii – vânzările private cu randament garantat de 15%, la 3 ani. 
     
    Goldart lansează bimestrial un catalog de peste 50 de lucrări artistice – picturi şi opere grafice cu valori cuprinse între 250 de euro şi 5.000 de euro – reprezentând oferta de vânzări private. Peste jumătate dintre lucrările promovate aparţin unor artişti contemporani.   
     

  • Cea mai bună lucrare a lui Nicolae Grigorescu, scoasă la licitaţie în România

    Pe 24 mai va avea loc la sediul casei de licitaţii Goldart din Bucureşti, Intrarea I.L. Caragiale, nr. 1, o licitaţie în cadrul căreia vor fi puse în vânzare 93 de opere de artă cu o valoare de pornire ce depăşeşte 350.000 de euro. Protagonista licitaţiei este lucrarea “Nimfa dormind” de Nicolae Grigorescu, operă ce poate marca un nou record pe piaţa locală de artă. Preţul de pornire al acesteia este de 220.000 de euro.  
     
    “Din perspectiva investiţiei, “Nimfă dormind” este cea mai bună lucrare Nicolae Grigorescu tranzacţionată din 2010 până azi. Prezenţa operei în orice colecţie creşte valoarea colecţiei cu 30%. Această lucrare are toate atuurile să fie adjudecată în marja de 330.000-370.000 de euro, adică, 5% din valoarea recordului stabilit de o lucrare de Adrian Gheorghe, “Nickelodeon”, tranzacţionată la Londra în octombrie 2016 pentru suma de 7,1 milioane lire sterline.” a declarat Cristian Anghel, director executiv Goldart. 
    Spre deosebire de lucrări ca “Ţărăncuţe (De la fântână)” sau “Ţărăncuţă odihnindu-se” ce se înscriu în curentul tradiţionalist de la începutul secolului al XX-lea  sau extrem de frecventele lucrări ce au ca motiv central ”Carul cu boi”, destinate publicului larg iubitor al lumii satului, “Nimfă dormind” este un vîrf al creaţiei grigoresciene cu influenţe stilistice europene. Tema femeii între flori, a nimfei în mijlocul pădurii în care este zeită,  este una specific simbolistă, de largă circulaţie în jurul anului 1900. Expusă până în prezent la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare», lucrarea poate fi admirată până la licitaţie în cadrul galeriei de la sediul Goldart.   
    Licitaţia va cuprinde şi alte lucrări de referinţă precum Odihnă – Ion Theodorescu Sion, Scenă biblică – Eustaţiu Stoenescu, Margine de pădure – Ion Andreescu, Nud în interior şi Natură statică cu fructe – Petre Iorgulescu Yor, Femeie cu voal spaniol – Samuel Mützner, Dalila – Marcel Guguianu şi Memento mori – Sabin Bălasa. 
     
    Fondată în 1997 ca galerie de artă, sub coordonarea familiei Luminiţa şi Alexandru Ghilduş, Goldart este unul dintre principalii jucători de pe piaţa de artă autohtonă. În cei peste 8 ani de activitate, Goldart a organizat peste 180 de licitaţii în care a promovat peste 570 de autori contemporani. Două dintre licitaţii au fost organizare în parteneriat cu Uniunea Artiştilor Plastici, fiecare cuprinzând 150-200 de opere artistice, în timp ce patru dintre licitaţii au fost realizate în scop caritabil. Anul 2016 aduce schimbări în acţionariatul şi managementul Goldart. Cristian Anghel, colecţionar şi dealer de artă, cu o experienţă de 15 ani în piaţa de capital, asigurări şi reasigurări şi de 3 ani în management cultural, s-a alăturat echipei Goldart în octombrie 2015, asumându-şi managementul companiei la începutul anului 2016. Începând din decembrie 2016, casa de licitaţii Goldart şi-a extins serviciile şi curpinde un nou produs de investiţii – vânzările private cu randament garantat de 15%, la 3 ani. 
     
    Goldart lansează bimestrial un catalog de peste 50 de lucrări artistice – picturi şi opere grafice cu valori cuprinse între 250 de euro şi 5.000 de euro – reprezentând oferta de vânzări private. Peste jumătate dintre lucrările promovate aparţin unor artişti contemporani.   
     

  • Metrorex va închide din 26 aprilie unele căi de acces în staţiile Republica, Titan şi N. Grigorescu

    Astfel, în staţia Republica, vor fi închise accesurile dinspre Bulevardul Basarabiei, Şoseaua Dudeşti-Pantelimon şi gara Titan-Sud. În staţia Nicolae Grigorescu va fi închis accesul dinspre Bulevardul Nicolae Grigorescu, iar în staţia Titan va fi închis accesul dinspre Bulevardul Nicolae Grigorescu, Parcul IOR.

    Călătorii vor putea utiliza celelalte căi de acces disponibile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Energiei acuză o proastă pregătire în prealabil a fostului guvern pentru perioada de iarnă/ Victor Grigorescu: “Greaua moştenire” e doar o chestiune de discurs politic

    Ministerul Energiei, Toma Petcu, a acuzat, în debutul şedinţei Executivului de joi, o proastă pregătire în prealabil a perioadei de iarnă de către fostul guvern, precizând că termocentralele au funcţionat la limita stocului de cărbune şi că a trimis Corpul de control să facă verificări.

    “De la începutul avertizărilor meteorologice am convocat, împreună cu Ministerul Economiei, Comandamentul Energetic de Iarnă pentru gestionarea acestei perioade dificile. Dincolo de situaţia de urgenţă, am observat în acest timp o proastă pregătire în prealabil a perioadei de iarnă de către fostul Guvern.

    În primul rând stocurile de cărbune la centralele termoelectrice şi aici m-aş referi la CEO Oltenia, unde avem la ora actuală 357 de mii de tone cu un consum zilnic pe vârf orar de 80.000 de tone, ne-ar asigura o durată de funcţionare doar pentru 4 zile. La Hunedoara avem la ora actuală în stocuri 30.000 de tone cu un consum de 6.100 de tone pe zi, asta înseamnă funcţionare de maxim 4 zile. La stocurile de gaz avem la ora actuală înmagazinat în depozitele Romgaz o cantitate de un miliard 450 de mii de metri cubi. Consumul mediu orar al României în această perioadă este estimat la 70 de milioane metri cubi, el fiind asigurat în felul următor: din producţia internă 28 de milioane metri cubi, depozite 26 milioane metri cubi, import 13 milioane metri cubi şi 3 milioane metri cubi vin în afara sistemului naţional de transport”, a spus ministrul Petcu.

    Ministrul Energiei a precizat că, în această perioadă, cantitatea de gaz din conduce s-a menţinut în limite normale, de 38 de milioane metri cubi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriela Firea: RADET are de încasat aproximativ 160 de milioane de euro de la MAI

    Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat, miercuri, că Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) are de încasat aproximativ 160 de milioane de euro de la Ministerul Afacerilor Interne (MAI) din perioada 2007-2011.

    “RADET are de încasat de la terţe instituţii peste 260 de milioane de euro, dintre care aproximativ 160 de milioane din perioada 2007-2011 de la MAI sumă care ar trebui să poată să fie recuperată în perioada următoare tocmai pentru a nu intreveni prescripţia”, a declarat Gabriela Firea la finalul întâlnirii pe care a avut-o, miercuri, cu ministrul Energiei, Victor Grigorescu şi directorul general al ELCEN, Marcel Nicolaescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Angajatii Hidro Tarnita au avut anul trecut un salariu mediu lunar de 7.384 lei. La cat va ajunge in 2016

    Cei 19 salariati pe care Hidro Tarnita ii avea la sfarsitul lui 2015 au obtinut anul trecut un salariu mediu lunar brut de 7.384 lei de persoana, determinat pe baza cheltuielilor cu salariile, arata bugetul de venituri si cheltuieli al societatii, informează incont.stirileprotv.ro

    Bugetul a fost aprobat printr-un ordin comun al ministrului Energiei, Victor Grigorescu, al ministrului Finantelor Publice, Anca Dragu, si al ministrului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si Persoanelor Varstnice, Claudia Costea, si publicat in Monitorul Oficial in 13 ianuarie 2016. 
    Un salariat a avut, in medie, un castig lunar brut de 7.564 lei, determinat pe baza cheltuielilor de natura salariala, si de 7.384 lei, pe baza cheltuielilor cu salariile.

    Oficialii institutiei au adaugat ca in 2016 salariile vor fi mai mici, ajungand la 6.500 de lei, la acelasi numar de angajati.  

     

  • Din această săptămână, Palatul Parlamentului poate fi vizitat de orice persoană de pe glob conectată la internet

    Google anunţă astăzi, 21 ianuarie, lansarea de noi colecţii româneşti pe platforma Google Cultural Institute. Începând din această săptămână, clădirea Palatului Parlamentului din Bucureşti poate fi vizitată prin intermediul imaginilor Street View de orice persoană de pe glob conectată la internet. Alături de aceasta, pe Google Cultural Institute au fost adăugate noi colecţii de la Muzeul Naţional Brukenthal, Camera Arhitecţilor din România, Fundaţia ADEPT Transilvania şi Asociaţia Wassertalbahn (Mocăniţa de pe Valea Vaserului). 

    Palatul Parlamentului este una dintre cele mai impresionante clădiri de pe glob. Mai multe spaţii din interiorul acestuia sunt disponibile acum pe Google Cultural Institute, într-un tur virtual. Pot fi astfel vizitate unele dintre cele mai frumoase săli, „Nicolae Iorga”, “Unirii”, “Take Ionescu” sau “Al. I. Cuza”. Totodată, utilizatorii pot vizita Muzeul Parlamentului şi pot admira o serie de obiecte de artă din colecţia Palatului Parlamentului, publicate în expoziţia de pe Google Cultural Institute. Au fost digitalizate 150 de opere semnate de artişti precum Nicolae Grigorescu (”Ţărancă cu doniţă şi copil”), Octav Băncilă (”Băiatul cu ghitară”) sau Corneliu Baba (”Un arlechin”).

    Muzeul Naţional Brukenthal aduce 29 noi obiecte de artă în colecţia sa virtuală de pe Google Cultural Institute, digitalizate cu tehnologia Art Camera de la Google, care realizează imagini de rezoluţie foarte înaltă. Sunt disponibile lucrări ale unor artişti precum Nicolae Grigorescu (Strada din Vitre), Mişu Popp (Fata în albastru) sau  Hans von Aachen Artist (Răpirea Persefonei). 

  • Darius Vâlcov, audiat la DNA, este un fin cunoscător de artă: Picasso, Grigorescu si Renoir găsite la percheziţii

    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, procurorii DNA au făcut joi percheziţii în Bucureşti şi judeţul Olt, la firme şi la persoane de încredere ale fostului ministru al Finanţelor.

    Anchetatorii au găsit la percheziţii aproximativ o sută de tablouri, printre care şi opere ale lui Picasso, Corneliu Baba şi Nicolae Grigorescu, care ar fi fost achiziţionate de la case de licitaţii. În urma cercetărilor, au fost identificate două case de licitaţii din Bucureşti, de unde ar fi fost achiziţionate tablourile, cele mai multe fiind cumpărate de Lucian Petruţ Şuşală pentru Darius Vâlcov.

    Sursele citate au precizat că Darius Vâlcov intenţiona să deschidă o galerie de artă în Bucureşti, iar în acest scop luase un spaţiu şi începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere.

    Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov şi oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă, au mai arătat sursele citate.

    Conform aceloraşi surse, din datele anchetei nu rezultă că Vâlcov era cunoscător de artă, dar a identificat în achiziţia operelor de artă o posibilitate de a ascunde provenienţa banilor obţinuţi prin traficarea influenţei şi fapte de corupţie.

    Darius Vâlcov este, de joi seară, în arest la domiciliu, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a fostului ministru al Finanţelor. Decizia a fost contestată de procurorii DNA şi urmează să se judece tot la instanţa supremă, care va stabili dacă Vâlcov va rămâne în arest la domiciliu, va fi cercetat sub control, judiciar sau va fi arestat preventiv.

    Darius Vâlcov a stat de miercuri până joi în arestul Poliţiei Capitalei, după ce a fost reţinut pentru 24 de ore de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senatul pentru reţinerea şi arestarea fostului ministru.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influenţă, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

    În acelaşi dosar, DNA a cerut Senatului un nou aviz, marţi, pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat şi că a folosit informaţii obţinute când a fost primar, senator şi ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate şi un birou de avocatură. Procurorii susţin că aceste firme erau deţinute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuşi.

    Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obţinut, astfel, mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripţionat Renoir, un tablou inscripţionat Jean Cocteau şi o pictură pe lemn, inscripţionată Aurel Acasandrei, precum şi sumele de 90.000 de dolari şi 1.323.850 de lei. Anchetatorii susţin că banii şi bunurile au fost depozitate într-un seif.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanţelor.

    Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

    Darius Vâlcov i-a înaintat, în 15 martie, premierului Victor Ponta demisia din funcţia de ministru al Finanţelor, dar Ponta a precizat, iniţial, că acesta va rămâne ministru până la finalizarea noului Cod Fiscal. După ce DNA a anunţat că cere arestarea lui Vâlcov, premierul a anunţat că a aprobat demisia lui şi că va prezenta în cel mai scurt timp preşedintelui Klaus Iohannis o propunere pentru portofoliul Ministerului Finanţelor. Vineri, după ce a discutat cu premierul, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul prin care a luat act de demisia lui Darius Vâlcov şi cel prin care premierul Victor Ponta a preluat interimatul la Ministerul Finanţelor.

    DNA arată, în referatul cauzei, că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania de Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit, de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania de Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    În acelaşi dosar mai sunt urmăriţi penal primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă. Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu, ambii fiind suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul Minel Prina şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.
     

  • Puncte de (dez)interes turistic în judeţul Constanţa

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro)

    Călătorul ce se abate de la ruta Seimeni-Vlad Ţepeş şi urmează drumul ondulat, ajunge la cetate pe neaşteptate, coborându-şi ochii spre zidurile ei uimit de coexistenţa bicicletelor sprijinite de gardul gospodăriilor de peste drum.

    Merită să tragi maşina undeva lângă un gard şi să te plimbi singur printre ziduri. Nu există ghid, doar o tablă tipărită la intrare. Miroase a fân şi iarbă coaptă de soare, fire scurte îţi gâdilă degetele printre sandale, şi paşii bâiguie tăcuţi prin ziduri. Dunărea îşi vede de treabă curgând obosită sub tăpşanul strategic pe care a fost cocoţat castrul. Prin 2011 o măicuţă blândă de la biserica din apropiere spunea că pe insula dintre ape mergeau studenţi în tabără. La sfârşitul acesta de vară peisajul era tăcut, moleşit de un soare ploios.

    Nu îţi dai seama de mare lucru şi nici imaginaţia nu te ajută. Spaţiile îngrădite de ziduri sunt destul de mari pentru a le putea identifica drept locuinţe, dar destul de mici pentru a te putea gândi la spaţii publice tipice castrelor romane menite să protejeze graniţa danubiană a imperiului.

    Înţelegi însă repede că stai în faţa unei victorii duble: romanii au reuşit să construiască ceva durabil, românii să ignore la fel de durabil. Între vizitele din 2011 şi 2014 nimic nu pare să se fi schimbat pe acolo în afară de anotimpuri.

    Dacă şerpuieşti pe drum înainte, printre sălcii pitice şi stupi de albine, lăsând pe stânga dava căzută şi dizgraţia ministerului de resort, la vreo şase kilometri înspre Hârşova te opreşti în comuna Topalu, poate cea mai bogată din România, căci acolo Dinu şi nevasta lui Sevasta, nişte învăţători inimoşi, au deschis prima şcoală din sat, fără să ştie unde va duce dragostea lor pentru educaţie şi cultură. În 1960, fiul lor Gheorghe, medic în Bucureşti, a ales să doneze statului român colecţia sa de artă, cu condiţia creării unui muzeu în Topalu, purtând numele părinţilor lui.

    Colecţia Dinu şi Sevastiţa Vintilă numără circa 228 de piese, în mare parte picturi, semnate de Grigorescu, Tonitza, Francisc Şirato, Octav Băncilă, Corneliu Baba, Constatin Piliuţă şi alţii. Sculpturile sunt de mică dimensiune, ieşite din mângâierile unui Paciurea, Ion Jalea şi Oscar Han, cel care a realizat şi bustul ce străjuie mormântul donatorului, plasat în curtea casei părinteşti devenite şcoală şi apoi muzeu.

    Pentru vizitator colecţia poate fi copleşitoare. Carele cu boi ale lui Grigorescu, copiii lui Tonitza, peticarul şi evreul lui Băncilă, himera apelor lui Paciurea – toate acestea puse împreună, în săli ce aliniază sacadat nume grele ale artei româneşti, ar trebui să sufoce vizitatorul şi aşa nepregătit de intrarea modestă în muzeu; cumva însă peste operă se imprimă linişte şi doar ochii şi respiraţia trădează încărcătura din aer. Privirea e rapid marcată de pereţii unei săli de 8 x 2 metri pătraţi tapetate cu lucrările lui Grigorescu, nelăsată să îşi revină din surpriză, căci Tonitza priveşte cu ochi rotunzi în camera următoare. Mirarea se ţine lanţ şi deşi ar trebui să te fi obişnuit deja, te miri încontinuu cu fiecare nou perete, cu fiecare nou nume de artist român de calibru.

    Lucrările sunt atent alese şi devine rapid evident faptul că multe au în comun zona de sud a ţării, Dobrogea, aşa cum era timpul vieţii pictorilor ce au imortalizat-o: Mangalia, Balcicul şi portrete de turci şi tătăroaice, geamii şi copii cu bostani, sate dobrogene şi naturi moarte cu flori, peşti şi fructe solare, promontorii. E o sărbătorire a sufletului oriental de la malul mării, a exotismului caselor văruite în alb şi albăstriu, a liniei bine definite din sprânceana unei tinere tătăroaice, a luminii mai presus de toate, aşa cum se reflectă şi transcende prin arhitectura clădirilor şi a sufletelor.

    Observând perioada în care au trăit artiştii expuşi la Topalu te gândeşti că acela a fost fără doar şi poate timpul de aur al picturii româneşti, sfârşit de secol nouăsprezece până uşor după jumătatea secolului douăzeci. Gândul că acest medic plămădit de doi învăţători de ţară a putut pune laolaltă lucrări ale celor mai bine cotaţi pictori români apasă greu. Colecţionar şi prieten al acestora, medicul Gheorghe Vintilă a avut probabil o viaţă bogată în frumuseţe; istoria precizează doar că nu a fost căsătorit, iar doamna muzeograf (custode al muzeului încă din 1968) ne spune blând că medicul pensionat, devenit director al muzeului de artă din Constanţa, a murit singur şi sărac, nouăsprezece ani după donarea colecţiei, iar înmormântarea a fost suportată financiar de colectivul muzeului.

    Emoţia pe care reuşesc să o transmită unele lucrări este adusă cu picioarele pe pământ instant la un calcul sumar al valorii de piaţă a exponatelor. Un muzeu cât o şcoală sătească, o comoară artistică imposibil de evaluat, încasări de nici o sută de lei pe zi. O excursie de şase ore pentru zile mai întunecate sau turişti pentru care plaja nu e suficientă. Un obiectiv turistic absent din circuitele turistice şi ele inexistente pentru Dobrogea. La fel ca vechiul castru roman.