BusinessMagazin

Tag: greseli

  • Prof. Phillip C. Nell, WU Executive Academy, Viena: „Capcana simplificării – Modul în care neglijarea factorului de incertitudine în interpretarea datelor poate conduce la greşeli costisitoare”

    Domeniul HR a început să recupereze rapid teren, astfel încât în prezent există un număr mare de aplicaţii de prelucrare a datelor, iar firmele experimentează din ce în ce mai mult cu recruiteri roboţi (prin mesageria Facebook) sau cu scanarea „automatizată” a profilurilor de candidaţi. Cu toate acestea, am constatat adesea că mulţi dintre oamenii de HR au anumite lacune în ceea ce priveşte principiile de bază ale cercetării cantitative. Una dintre acestea priveşte modul în care se gestionează factorul de incertitudine a datelor colectate, în acest domeniu al resurselor umane. De pildă, managerii operează deseori cu date obţinute de la un anumit eşantion şi nu de la populaţie în întregul ei, dar le tratează ca şi cum ar fi reprezentative pentru toată populaţia. A trece cu vederea acest detaliu poate să conducă la decizii eronate şi la greşeli costisitoare.

    Incertitudinea eşantioanelor:

    De obicei, managerii departamentelor de HR sunt interesaţi să aibă date despre întreaga lor organizaţie, despre toate echipele de proiect ale firmei, despre angajaţi, expaţi etc. Totuşi, oricât am vrea să obţinem toate aceste date, colectarea lor poate fi extrem de costisitoare, atât ca bani, cât şi ca timp. Aşadar, pentru a evita acest lucru, managerilor de HR le este cerută adesea colectarea datelor doar de la un subgrup din cadrul acestor grupuri (ceea ce reprezintă un eşantion). Eşantionarea înseamnă să nu te foloseşti de toată informaţia pe care o ai la dispoziţie.

    Abordarea dominantă este realizarea unei analize statistice pe baza datelor disponibile de la un eşantion şi utilizarea rezultatelor ca estimări aplicabile întregii populaţii. De exemplu, să presupunem că o firmă are 300 de expaţi şi a colectat date de la un eşantion de 100 dintre aceştia. Anul acesta, nivelul mediu de satisfacţie al celor 100 de angajaţi cu privire la cursurile de pregătire pentru expaţi ale firmei este de 3,8, pe o scară valorică de la 1 până la 5 (5 însemnând „foarte satisfăcut”, 1 însemnând „foarte nesatisfăcut”). În ultimii doi ani, când firma a verificat acelaşi lucru şi a colectat date de la toţi expaţii, scorul mediu de satisfacţie a fost de 4,2 în ambii ani. Managerul de HR ar putea concluziona că trebuie să schimbe structura cursurilor, deoarece statisticile sunt negative.

    Aşa arată schema reprezentativă:  

    Dar este această interpretare corectă?

    Problema acestei concluzii este că se bazează pe premisa că scorul obţinut pe eşantionul de 100 de persoane este acelaşi lucru cu scorul obţinut pe întregul grup, lucru care este incorect. Dacă datele erau colectate de la un subgrup diferit, scorul mediu de satisfacţie ar fi putut fi 3,5, 4,0 sau chiar 4,5, din simplul motiv că managerul de HR a ales, din pură întâmplare, expaţi mai mult sau mai puţin mulţumiţi în eşantionul vizat. Prin urmare, avem un indicator al modului în care toţi cei 300 de expaţi evaluează cursul de pregătire, dar este un rezultat bazat pe un eşantion (care ne spune că scorul mediu de satisfacţie este 3,8 anul acesta). Aşadar, există un anumit nivel de incertitudine în legătură cu acest rezultat; ar putea la fel de bine să fie unul diferit. Dacă managerii nu iau în calcul factorul de incertitudine, s-ar putea ca aceştia să suprainterpreteze sau să subinterpreteze rezultatele.

    Spre exemplu, să presupunem că în realitate toţi cei 300 de manageri au un nivel de satisfacţie de 4,2, în timp ce eşantionul de 100 de persoane ne spune că scorul este de 3,8, din cauza prezenţei unor indivizi nemulţumiţi în cadrul eşantionului. Putem trage concluzia că aceste cursuri sunt încă bune. Dar dacă toţi managerii ar avea un nivel mediu de satisfacţie de 3,6 (iar eşantionul nostru ar arăta încă scorul de 3,8), atunci ar trebui să ne îngrijorăm că ceva este în neregulă cu programul de pregătire. Aşadar, dacă managerii presupun pur şi simplu că o statistică de tipul unui scor mediu al unui eşantion este acelaşi lucru cu scorul pentru populaţia totală, ar putea să greşească. Aceste erori pot duce la subinterpretarea datelor (managerul nu ar trebui să schimbe structura cursului deoarece nu există dovezi în ceea ce priveşte nemulţumirea faţă de acesta) sau la supraintepretarea datelor (managerul ar trebui să schimbe structura cursului, dar nu o face) – ambele decizii constituind greşeli care consumă atât bani, cât şi timp.

    Soluţia:

    În statistică, rezultatele obţinute în urma colectării datelor pe un eşantion au denumirea de „estimare punctuală”. O estimare punctuală propriu-zisă este un punct bun de plecare atunci când ne gândim la întreaga populaţie, dar acest procedeu nu oferă nicio siguranţă şi în ceea ce priveşte acurateţea datelor, deoarece nu ia în considerare factorul de incertitudine. Vestea bună este următoarea: dacă eşantionarea s-a făcut în mod aleatoriu, statisticile ne pot oferi un indiciu cu privire la rata de eroare a analizei, ca urmare a provenienţei datelor de la un eşantion mai mic decât numărul total al populaţiei. Nu vom şti niciodată 100% sigur care este valoarea corectă pentru întreaga populaţie (nivelul corect de satisfacţie al întregului grup) până când nu vom colecta date de la toate persoanele. Totuşi, putem aborda problema folosind intervalele de încredere.

    Intervalele de încredere se mai numesc şi „estimări prin intervale de încredere”. Contrar estimării punctuale, o estimare prin interval de încredere oferă o gamă întreagă de estimări potenţiale ale populaţiei, care pot fi adevărate. Pentru exemplul nostru de mai sus, în loc să presupunem că scorul de 3,8 se aplică şi pentru subgrup, şi pentru grup, ar trebui să calculăm intervalul de încredere şi să ne bazăm concluzia pe ideea că putem fi 95% siguri că nivelul mediu de satisfacţie al întregului grup se află undeva între 3,6 şi 4,0.

    Ideea în legătură cu intervalul de încredere este că rezultatele obţinute în acest fel de pe urma datelor colectate pot fi foarte diferite: ne-am mutat de la o simplă estimare punctuală (3,8) la o estimare prin interval de încredere (este foarte probabil ca nivelul mediu de satisfacţie al expaţilor să se afle undeva între 3,6 şi 4,0), prin urmare, s-ar putea să luăm o decizie diferită. În acest caz, diferenţa dintre 4,2 şi 4,0 nu este atât de mare încât să fie necesară restructurarea cursului. 

    Aşadar, dacă luăm în considerare mai degrabă eşantionarea aleatorie şi estimarea prin intervale de încredere în locul estimării punctuale, admitem faptul că datele estimative despre populaţie sunt, la un anumit nivel, incerte şi astfel suntem mai bine pregătiţi în a evita deciziile nefavorabile, generatoare de costuri.

  • Cinci greşeli pe care dacă le faci în CV eşti refuzat din start

    Bock recunoaşte că a analizat mai mult de 20,000 de CV-uri şi că în unele zile la Google primea peste 50,000 de CV-uri într-o săptămână. 

    “Unele sunt extraordinare, majoritatea sunt ok, iar multe sunt dezastre”, recunoaşte Bock.

    Principalele greşeli pe care Bock le semnalizează sunt:

    1. Typos. Un studiu din 2013 a găsit faptul că 58% din CV-uri au typos, greşeri de scriere ce nu sunt foarte grave, dar dau o impresie proastă despre candidat. Aceste greşeli sunt fatale, spune Bock, pentru că angajatorii văd în asta o lipsă de atenţie la detalii. Citeşte-ţi CV-ul înainte de a-l preda sau pune pe altcineva să ţi-l citească atent.

    2. Lungimea. Dacă eşti la început de carieră s-ar putea să nu ai o problemă cu asta, dar odată ce ai lucrat câţiva ani în mai multe locuri trebuie să fii atent să nu scrii prea mult pentru că plictiseşti angajatorul. O regulă ar fi, spune Bock,  10 ani de muncă pentru o pagină de CV. Trebuie să sintetizezi, să prioritizezi şi să fii concis.

    3. Formatarea. Dacă nu aplici pentru un job de designer atunci ar trebui să te concentrezi să creezi un CV curat şi eligibil scris cu un font de cel putin 10, margine stânga, dreapta, spaţiu între propoziţii şi coloane etc.

    4. Informaţii confidenţiale. Nu trebuie să divulgi informaţii confidenţiale în CV pentru că nimeni nu ar vrea să angajeze pe cineva care ar putea spune ce nu trebuie. Noi am găsit că între 5% şi 10% dintre CV-uri dezvăluie informaţii confidenţiale.

    5. Minciuni. Nu ar trebui niciodată să minţi în CV, fie că e vorba de studii sau ce abilităţi ai. Oricine e interesat poate verifica aceste informaţii – despre studiile tale, comportamentul la fostul loc de muncă, iar abilităţile, pe care nu le ai, îţi vor fi testate la noul job. Chiar şi aşa, poate ai minţit şi ai fost angajat, apoi peste 15 ani ai fost promovat pe o poziţie importantă şi se descoperă în CV-ul tău o minciună. Ce se întâmplă? Eşti concediat.

     

  • Un consilier acuză greşeli în broşura „O sută de personalităţi bucureştene”: Năstase apare numărul 2/ Deputat PSD, printre simboluri

    „Primăria Capitalei, prin Administraţia Monumentelor a plătit 130.000 de lei unei firme din Galaţi pentru a tipări o broşură, în care apare o greşeală impardonabilă în ceea ce priveşte performanţa lui Ilie Năstase, în care se specifică faptul că a fost de două ori numărul doi Mondial, iar în realitate a fost numărul unu. 
     
    Iar trecerea lui Bacalbaşa în această broşură a personalităţilor bucureştene iar este o greşeală, pentru că Bacalbaşa doar a studiat în Bucureşti, însă el a activat la Galaţi”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Cătălin Deaconescu, consilier PNL.
     
    Este vorba despre broşura “O sută de personalităţi bucureştene”, tipărită de Administraţia Monumentelor, pentru turişti.
     
    În această publicaţie, medicul şi politicianul Nicolae Bacalbaşa (deputat PSD) este notat drept bucureştean, deşi el provine din Galaţi. Totodată, fostul tenisman Ilie Năstase este trecut în broşură drept „un fost jucător profesionist de tenis de câmp. A fost numărul doi mondial de două ori”.
     

  • Nicoleta Eftimiu, Country General Manager / Coca-Cola România: „Cred că una dintre cele mai mari greşeli ale unui lider este să considere că informaţia are o singură direcţie – de la el către ceilalţi”

    Carte de vizită
    ¶ Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, iar primul job a fost acela de client service manager în cadrul unei agenţii de promoteri
    ¶ Lucrează la Coca-Cola România de aproape un deceniu şi jumătate, însă a preluat funcţia actuală anul trecut, fiind prima femeie aleasă să conducă operaţiunile companiei din cele două regiuni
    ¶ Printre pasiunile sale se numără sportul şi designul de interior

  • Rădulescu o acuză pe Firea de izbucnirea scandalului din PSD: Vinovata principală este această Peron a României

    ”Da, e o vinovată principală, care a crezut că făcând show-uri la tv devine vedeta partidului şi a naţiunii, această Peron a României. Am fost, prieten cu unii dintre voi, am crezut că luptăm toţi împotriva abuzurilor la care am fost supuşi ani de zile, am crezut că mergem împreună până la capăt, am crezut că vreţi să facem ceea ce am promis românilor, că vreţi linişte, că ne lăsaţi să facem toate proiectele pentru români . Dar m-am înşelat. (…) Puciştii de frăţie! Iată cum stau lucrurile: nişte colegi şi colege, ajunşi în funcţii numai şi numai datorită lui Liviu Dragnea , pentru că nu îi recomandă nici faţa, nici caracterul , nici studiile ( ba greşesc pe unii îi recomandă studiile la SRI ), nici calitatea umană, şi pe care în primul rând i-a unit interesul personal, împotriva interesului de partid şi a interesului naţional, au hotărât ei, care de mulţi ani pleacă prin vacanţe împreună şi îşi împart afacerile, să facă un puci împotriva unui preşedinte ales de toţi membrii de partid şi care a dus la ultimele două alegeri, partidul la scorul electoral pe care niciodată partidul nostru nu l-a avut. Ok”, a scris Cătălin Rădulescu pe Facebook.

    El a mai spus că ”puciştii” vor să ducă PSD în Opoziţie.

    ”Toate bune şi frumoase, numai că membrii Psd din toată ţara trebuie să ştie mai multe lucruri: 1. Că puciştii ăştia, fraţi de servicii şi de interese, vor să bage partidul nostru în opoziţie; 2. Că tot circul făcut de unele şi unii, e pentru că: sunt terenuri pe sub Elcen şi pe la centură cu valoare pentru ei, ca le-a scăpat afacerile din aeroport, că mai aveau de făcut una – alta dar au fost scoşi repede din guvern pe uşa din dos, ca un fost ministru al transporturilor a refuzat să-i dea unuia mai colorat să facă şi el una de-un leu, că unul din ei care vindea cârnaţi pe vremuri, e nemulţumit că nici bunica-sa nu credea că o să ajungă deputat darămite viceprim-ministru iar alţii care pe vremuri conduceau tractorul iar acum se mira doamne unde a ajuns şi care mai nou face vizite lângă Bucureşti că nu ii mai place lângă Argeş. Ei Gaşca asta, au înşelat încrederea electoratului Psd, au înşelat încrederea primarilor Psd , au înşelat încrederea parlamentarilor Psd şi a românilor în general”, a adăugat Rădulescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Educaţiei, după greşelile descoperite în manualul de biologie: A fost constituită o comisie pentru a stabili vinovaţii

    “Având în vedere greşelile sesizate în cele două manuale şcolare aferente disciplinei de BIOLOGIE (clasa a VI-a), Ministerul Educaţiei Naţionale aduce următoarele clarificări: Variantele digitale corectate ale acestor două manuale şcolare vor fi postate pe platforma manuale.edu.ro, cu celeritate, astfel încât să poată fi utilizate de elevi şi profesori din prima zi de şcoală. Totodată, va fi realizată şi trimisă în şcoli o erată tipărită. La nivelul MEN, a fost constituită o Comisie de cercetare pentru a stabili persoanele responsabile de situaţia creată, instituţia urmând a lua ulterior măsurile legale ce se impun”, a transmis Ministerul Educaţiei Naţionale, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Ministerul precizează că în baza contractului subsecvent semnat între Ministerul Educaţiei Naţionale şi Editura Didactica şi Pedagogică S.A., EDP s-a obligat să „realizeze cu profesionalism obligaţiile asumate în conformitate cu standardele de editare şi tipografice în vigoare, specifice manualelor şcolare, respectiv să asigure protejarea drepturilor de proprietate intelectuală, tehnoredactarea, conceptul grafic, verificarea de formă şi conţinut, realizarea manualelor digitale, inclusiv interactive, reproducerea în format tipărit şi electronic, editarea manualelor, traducerea în limbile minorităţilor naţionale şi livrarea manualelor la sediile Inspectoratelor Şcolare judeţene/al Municipiului Bucureşti”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Editurii Pedagogice: Autorii manualului de Geografie vor fi acţionaţi în judecată

    “Niciun manual din toate cele editate de Editura Didactică şi Pedagogică, în acest an, nu s-a editat ilegal. Au existat multe acuzaţii din acest punct de vedere. (…) Identitatea evaluatorilor rămâne una ascunsă. Aş dori să-i rog frumos să nu mai îndrăznească vreodată să se înscrie ca evaluatori la o competiţie. (…) Când vezi că patru evaluatori şi un profesor universitar laudă o carte în asemenea hal, iar cartea are atâtea greşeli, din punctul meu de vedere este impardonabil. Este culpa autorilor care pe lângă că au scris manuscrisul cu atâtea greşeli, au mai declarat public că acele greşeli au fost făcute în timpul tehnoredactării de către editură”, a declarat Maria Mihaela Nistor, directorul Editurii Didactice şi Pedagogice, în cadrul unei conferinţe de presă organizată, luni, la Ministerul Educaţiei Naţionale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Greşeli în manualul de Geografie pentru clasa a VI-a. Asociaţia Părinţilor: Este inadmisibil

    Noul manual de Geografie pentru elevii din clasa a VI-a, aprobat în iunie 2018 de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Editura Ministerului Educaţiei Naţionale, conţine mai multe greşeli.

    De exemplu, pe una dintre hărţile de la pagina 50, Turnu Măgurele este poziţionat în locul Drobetei-Turnu Severin, iar în loc de Marea Roşie este scris Marea Moartă. De asemenea, Insula Ascension este greşit scrisă “Asuncion”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noi gafe comise de Viorica Dăncilă şi în timpul vizitei în Republica Macedonia

    “Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi la Skopje ca primul prim ministru care vizitează Republica Macedonia”, a spus Viorica Dăncilă la începutul declaraţiei comune pe care a susţinut-o alături de omologul său macedonean, Zoran Zaev, moment în care un pahar s-a spart, ceea ce a făcut-o pe Viorica Dăncilă să se oprească din discurs pentru câteva clipe.

    Primul prim-ministru care a vizitat Republica Macedonia a fost Tony Blair, premierul Marii Britanii, care a efectuat vizita pe 3 mai 1999. Ultima oară Republica Macedonia a fost vizitată tot de un premier britanic, respectiv Theresa May, pe 17 mai 2018. În total, după ce Republica Macedonia şi-a declarat independenţa, în 1991, nu mai puţin de 24 de premieri au vizitat această ţară.

    Premierul Viorica Dăncilă a greşit şi când a afirmat că cetăţenii Republicii Macedonia sunt “macedoni”, în loc de “macedoneni”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul de resurse umane al Google vorbeşte despre greşeala fatală pe care o fac 58% dintre cei care caută un job

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

    Pentru a ajuta candidaţii să realizeze un CV cât mai bun, Bock a decis să prezinte pe LinkedIn câteva dintre greşelile pe care le descoperă în mod frecvent.

    Greşeli de tipar. Poate pare ceva evident, însă Bock spune că 58% dintre CV-urile pe care le parcurge conţin cel puţin o greşeală de ortografie. Aceste erori sunt extrem de grave pentru că angajatorii percep o atenţie scăzută la detalii şi lipsă de interes faţă de calitatea documentului.

    Lungimea. O regulă de bază în alcătuirea CV-ului este că zece ani de experienţă trebuie să intre pe o singură pagină a documentului. Un CV compact arată abilitatea de a concentra informaţii într-un spaţiu redus.

    Formatarea. Dacă jobul dorit nu este unul de designer sau artist, formatarea trebuie să fie cât mai simplă şi să folosească fonturi şi dimensiuni clasice.

    Informaţii confidenţiale. Bock argumentează că un candidat trebuie să fie extrem de atent la clauzele existente în contractele de muncă anterioare. Dacă este specificată interdicţia de a face public numele unui client, aceasta trebuie respectată, pentru că altfel candidatul poate arăta lipsă de respect faţă de compania sau companiile pentru care a lucrat.

    Minciuni. Adăugarea unor informaţii false în CV este întotdeauna o idee proastă. Au existat exemple de CEO care au fost demişi pentru aşa ceva, spune Bock, referindu-se  la fostul CEO al Yahoo!, Scott Thompson. O minciună din CV poate avea efecte şi 10-20 de ani mai târziu.