BusinessMagazin

Tag: graficul saptamanii

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Până unde mai scade inflaţia?

    Inflaţia anuală a coborât astfel în august de la 0,95%, nivel consemnat în luna anterioară, însă peste minimul de 0,66% atins în iunie. Inflaţia anuală s-a situat la 0,94% în mai, după ce în aprilie a fost înregistrat cel mai ridicat nivel din acest an, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când preţurile de consum au urcat cu doar 0,11%.

    “Impactul semnificativ al inflaţiei mici din UE, faptul că economia continuă să evolueze sub potenţial şi creditarea firavă sunt principalele elemente care ţin inflaţia la un nivel scăzut”, notează Dumitru Dulgheru, analist BCR. Banca estimează că inflaţia s-ar putea apropia de 2% la finele anului, pe măsură ce efectul de bază statistic se epuizează şi pe măsură ce impactul din vară al noii producţii locale de legume şi fructe se diminuează, deşi acest din urmă factor ar putea fi nesemnificativ dacă Rusia menţine decizia de embargou la importul de alimente din UE.

    De asemenea, “în condiţiile apropierii campaniei electorale prezidenţiale, guvernul a decis să amâne majorarea cu 3% a tarifelor la gaze, programată pentru octombrie”, arată Dulgheru, ceea ce contribuie la diminuarea riscurilor referitoare la o creştere a inflaţiei. În aceste condiţii, consideră analistul BCR, este posibilă o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, până la la 3% pe an, la finele lunii septembrie.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cine trage în jos creşterea economică

    Agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an, perioadă pentru care INS a calculat un PIB de 279.352,8 milioane lei, în creştere cu 2,4%.

    Contribuţii la creşterea PIB în primul semestru au avut industria (+1,4%), cu o pondere de 31,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,6%, şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.

    Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,6%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%. De asemenea, agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut şi ele o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 4,8%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Ce afaceri merg cel mai bine în sectorul serviciilor

    În semestrul I, comparativ cu semestrul I 2013, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi sezonalitate, a crescut în ansamblu cu 5,4%.

    Această evoluţie s-a datorat în principal creşterilor înregistrate în activităţile de servicii informatice şi tehnologia informaţiei (19,3%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (15,1%), transporturi (4,9%), comunicaţii (4,6%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (3,6%).

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum arată evoluţia reală a inflaţiei

    Creşterea medie a preţurilor pe total, în ultimele 12 luni (august 2013 – iulie 2014) faţă de precedentele 12 luni (august 2012 – iulie 2013), determinată pe baza IPC este 1,5%, iar cea determinată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 1,4%.

    Inflaţia anuală a crescut modest, de la 0,7% în iunie la 1% în iulie, dar aceasta s-a datorat efectului de bază statistic şi nu unor presiuni inflaţioniste reale din economie, arată Eugen Şinca, economist senior al BCR. “Presiunile inflaţioniste din economie rămân reduse, cu o rată globală a inflaţiei aflată sub ţinta BNR de la începutul anului până acum şi cu inflaţia ajustată CORE2 aflată în teritoriu negativ din octombrie 2013 până acum”, precizează Şinca. Inflaţia CORE2 nu ia în calcul dinamica preţurilor volatile (legume-fructe, combustili, tutun) şi nici pe cea a preţurilor administrate.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Redresarea construcţiilor începe pe hârtie

    În primul semestru s-au eliberat peste 17.749 de autorizaţii, cu 2% mai mult decât în acelaşi interval din 2013. Cea mai mare creştere a numărul de autorizaţii de construire s-a înregistrat, în prima jumătate a anului, în regiunea Bucureşti-Ilfov, cu un plus de 966 de autorizaţii, urmată de regiunile Nord – Vest (plus 271) şi Sud-Est (plus 80).

    Această evoluţie intervine după o perioadă proastă pentru sectorul de construcţii, evidenţiată de ultimele date publicate de Eurostat. În luna mai, la nivelul UE, cel mai mare declin al volumului de lucrări de construcţii faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut a fost înregistrat de România (-10,3%) şi Portugalia (-10,2%), la polul opus situându-se Spania (42,4%), Slovenia (41,8%), Ungaria (28,7%) şi Polonia (6,8%).

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Afacerile din servicii cresc încet, dar constant

    După primele cinci luni ale acestui an, avansul vânzărilor din sectorul de servicii a fost de 5,4%.

    În termeni anuali, cele mai mari avansuri au fost consemnate de cifra de afaceri în servicii informatice şi tehnologia informaţiei (24,9%), activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (13,9%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (9,8%), comunicaţii (4,3%) şi la transporturi (2,6%).

    Pe de altă parte, afacerile firmelor de transport au scăzut cu 2,7%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Scade producţia industrială în UE, dar nu şi în România

    Comparativ cu luna mai 2013, producţia industrială a crescut cu 0,5% în zona euro şi cu 1,1% în UE.

    În termeni anuali, cele mai mari creşteri ale producţiei industriale au fost consemate de România (15%), Lituania (10,2%) şi Ungaria (9,51%) în timp ce cele mai mari scăderi le-au înregistrat Malta (-11,9%), Franţa (-4,2%) şi Finlanda (-2,9%).

     

    Încălcarea Legii Concurenţei poate duce la amenzi de milioane de euro

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Activitatea din construcţii continuă să piardă teren

    Tendinţa din primele trei luni ale anului a indict un volum de construcţii mai mic cu 8,9%.

    Pe grupe, în ultimul an cel mai mult au scăzut lucrările de reparaţii capitale, care s-au diminuat cu 19,7%, urmate de lucrările de construcţii noi, mai mici cu 8,2%, în timp ce volumul de lucrări de întreţinere şi reparaţii curente a coborât cu 6,8%. Volumul de lucrări de construcţii inginereşti s-a contractat cu 29%, iar cel pentru clădiri rezidenţiale s-a majorat cu 90%.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Cum şi-a revenit comerţul după criză

    Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ritmul de creştere al vânzarilor de retail din România a accelerat la 10,1% de la 5,1% cât era în luna precedentă.

    În ultimul an, cel mai mult au crescut vânzările de produse nealimentare, respectiv cu 16,6%, urmate de vânzările alimentare, băuturi şi tutun, care au urcat cu 6,6%, în timp ce comerţul cu carburanţi pentru autovehicule în magazinele specializate a revenit pe creştere, cu 3,6%, după ce a fost afectat în aprilie de aplicarea taxei pe benzină şi motorină introduse de guvern.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Dependenţa europenilor de gazele ruseşti

    În 2012, Polonia depindea de Rusia pentru aproape 50% din consumul de gaz, iar Lituania pentru peste 90%, aminteşte raportul.

    Din moment ce economia Rusiei se bazează într-o măsură semnificativă pe exportul de gaze spre Europa (9% din PIB, 1/4 din încasările bugetului şi aproape 2/3 din veniturile din export), dependenţa reciprocă pe piaţa energiei va limita riscurile unei escaladări a tensiunilor între UE şi Rusia, consideră Banca Mondială.

    Instituţia menţionează, ca argument pentru şansa unei detensionări previzibile a conflictului, şi expunerea consistentă a băncilor din UE pe piaţa Rusiei, de 165 mld. dolari, cele mai expuse fiind băncile din Franţa, Italia şi Germania.