La Paris, joi s-a înregistrat un nou record de temperatură, respectiv 42,6 grade Celsius.
De asemenea, în mai multe ţări din vestul continentului s-au înregistrat recorduri de temperatură. În Belgia au fost 41,8 grade, în Luxemburg, 40,8 grade, iar în Olanda, 40,7 grade.
În Marea Britanie temperaturile au atins 38,1 grade Celsius, un record pentru luna iulie, iar autorităţile feroviare au impus restricţii de viteză pentru trenuri, pentru a evita eventuale accidente.
Seismul de 5,3 grade s-a produs la ora locală 14.13 (14.13, ora României), la adâncimea de doar zece kilometri.
Epicentrul a fost în zona Magoula (Attica), la câţiva kilometri de centrul oraşului Atena.
Potrivit Centrului Seismologic Euromediteranean, cutremurul s-a produs la adâncimea de 13 kilometri şi a avut intensitatea de 5,2 grade.
Mii de oameni au ieşit pe străzi în Atena, unde unele clădiri au fost afectate de seism.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Potrivit ANM, luni, vremea va fi călduroasă în cea mai mare parte a ţării, local caniculară după-amiază în Moldova, în zonele de câmpie din Crişana, Banat, Oltenia şi Muntenia, în sud-vestul şi centrul Transilvaniei şi în partea continentală a Dobrogei.
În aceste zone, temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 34 şi 37 de grade, iar disconfortul termic va fi ridicat şi indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau depăşi uşor pragul critic de 80 de unităţi.
ANM avertizează că şi marţi vremea va fi caniculară şi disconfortul termic va fi accentuat în cea mai mare parte a ţării, indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăşi pragul critic de 80 de unităţi, iar în zonele de câmpie şi podiş se vor înregistra frecvent temperaturi maxime de 35 – 37 de grade.
Potrivit cotidianului local Al Qabas, pe 8 iunie, temperatura la umbră a fost de 52,2 grade Celsius, iar la soare, de 63 de grade Celsius.
Cinci persoane au murit din cauza caniculei şi numeroase altele au fost afectate de deshidratare, în urma acestui val de căldură.
Autorităţile locale se aşteaptă ca temperaturile să mai crească, având în vedere că vara începe oficial pe 21 iunie.
Potrivit specialiştilor WMO, cea mai mare temperatură înregistrată vreodată pe Terra a fost de 56,7 grade Celsius, în Death Valley, statul american California, pe 10 iulie 1913.
Specialiştii de la World Meteorological Organisation au transmis într-un comunicat, marţi, că au fost confirmate oficial cele mai mari temperaturi din ultimii 76 de ani: 53,9 grade Celsius, în Mitribah, Kuwait, pe 21 iulie 2016, respectiv 53,7 grade Celsius în Turbat, Pakistan, pe 28 mai 2017.
“Temperatura din Mitribat, Kuwait, este în prezent acceptată de WMO drept cea mai mare vreodată înregistrată în regiunea continentală a Asiei. Cele două observaţii sunt a treia şi a patra cele mai mari temperaturi recunoscute de WMO”, se arată în comunicat.
Unii experţi contestă, însă, acurateţea celei mai mari temperaturi înregistrate vreodată pe Terra, cea din 1913, din California, şi spun că, aceasta, “esenţial, nu este posibilă dintr-o perspectivă meteorologică”.
Potrivit cotidianului local Al Qabas, pe 8 iunie, temperatura la umbră a fost de 52,2 grade Celsius, iar la soare, de 63 de grade Celsius.
Cinci persoane au murit din cauza caniculei şi numeroase altele au fost afectate de deshidratare, în urma acestui val de căldură.
Autorităţile locale se aşteaptă ca temperaturile să mai crească, având în vedere că vara începe oficial pe 21 iunie.
Potrivit specialiştilor WMO, cea mai mare temperatură înregistrată vreodată pe Terra a fost de 56,7 grade Celsius, în Death Valley, statul american California, pe 10 iulie 1913.
Specialiştii de la World Meteorological Organisation au transmis într-un comunicat, marţi, că au fost confirmate oficial cele mai mari temperaturi din ultimii 76 de ani: 53,9 grade Celsius, în Mitribah, Kuwait, pe 21 iulie 2016, respectiv 53,7 grade Celsius în Turbat, Pakistan, pe 28 mai 2017.
“Temperatura din Mitribat, Kuwait, este în prezent acceptată de WMO drept cea mai mare vreodată înregistrată în regiunea continentală a Asiei. Cele două observaţii sunt a treia şi a patra cele mai mari temperaturi recunoscute de WMO”, se arată în comunicat.
Unii experţi contestă, însă, acurateţea celei mai mari temperaturi înregistrate vreodată pe Terra, cea din 1913, din California, şi spun că, aceasta, “esenţial, nu este posibilă dintr-o perspectivă meteorologică”.
Meteorologii anunţă că joi, vremea se va menţine caldă, dar şi uşor instabilă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate îndeosebi după-amiaza şi în a doua parte a nopţii când vor fi averse, descărcări electrice şi intensificări de scurtă durată ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 28 de grade, iar cea minimă va fi de 15-16 grade Celsius.
Vineri, instabilitatea atmosferică va fi deosebit de accentuată şi se va manifesta prin averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelie şi posibil grindină. Probabilitatea pentru aceste fenomene va fi mai ridicată în a doua parte a zilei şi în cursul nopţii. Cantitatea estimată pentru acest interval este de 25-30 l/mp şi izolat posibil 40-50 l/mp. Temperatura maximă va fi de 26-28 de grade Celsius, iar cea minimă va fi de 15-16 grade Celsius.
Şi, sâmbătă, vremea se va menţine instabilă. Vor fi înnorări temporar accentuate şi, mai ales în primele ore ale zilei şi, din nou, seara şi noaptea, se vor semnala averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice şi intensificări ale vântului. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade Celsius, iar cea minimă de 15-16 grade Celsius.
Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, începând de joi, 16 mai şi până duminică, 19 mai vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată şi se vor semnala averse, descărcări electrice şi intensificări ale vântului.
În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor fi de 15…20 l/mp şi izolat 25 l/mp.
Temperaturi maxime vor fi joi de 18-19 gradeCelsius; vineri, de 24 -25 de grade Celsius, iar sâmbătă, de 25-26 de grade Celsius.
Temperaturile minime vor fi cuprinse, în general, între 12 şi 14 grade Celsius.
În Banat, temperaturile maxime vor fi în scădere de la o medie de 23 de grade în prima zi, până la 18 grade în data de 15 mai. Va urma o încălzire treptată a vremii, astfel încât între 19 şi 21 mai media maximelor termice va ajunge să se situeze în jurul a 25 de grade. Din data de 22 mai, media maximelor termice va fi de 24 grade iar a celor minime va varia între 9 şi 11 grade, pentru ca apoi să crească în 21 – 22 mai la 13 grade, pentru ca până la sfârşitul intervalului să scadă uşor şi să ajungă la 12 grade în ultima zi. Vor fi averse aproape în fiecare zi, mai frecvente şi importante cantitativ între 14 şi 16 mai, transmite Administraţia Naţională de Meteorogologie.
Şi în Crişana temperaturile vor fi în scădere în prima parte a perioadei, până pe 15 mai valorile diurne fiind în scădere, de la 23 la 19 grade. Apoi, vremea va intra în încălzire, pentru ca în jurul datei de 20 mai să ajungă chiar şi la 25 de grade. În prima săptămână vor fi înregistrate variaţii, iar media lor se va situa la 9 grade, pentru ca în a doua săptămână să ajungă până la 13 grade. Instabilitatea atmosferică va fi specifică zonei, pe tot parcursul intervalului, înregistrându-se averse mai importante cantitativ între zilele 15-17 mai.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Viaţa în oraşul rusesc Norilsk nu este una uşoară. Norilsk este un oraş minier localizat în cercul polar arctic. Este cel mai nordic oraş şi al doilea ca mărime (peste 100.000 de locuitori) din interiorul cercului polar arctic.
Elena Chernysheva, câştigătoarea concursului de fotografie World Press Photo, a documentat viaţa în oraşul rusesc timp de un an (februarie 2012-februarie 2013).
Oraşul, minele şi fabricile metalurgice au fost construite de prizonierii din lagărele de muncă forţată. Temperatura medie anuală este de -10 grade Celsius, iar pe timp de iarnă temperatura scade până la – 55 grade Celsius când oraşul este înghiţit pe o perioadă de două luni de noaptea polară.
Norilsk este unul dintre cele mai poluate oraşe din lume şi mulţi dintre locuitori suferă de boli respiratorii sau cardiovasculare. Aici se află cel mai mare complex de topire a metalelor grele din lume. Peste 4 milioane de tone de cupru, plumb, nichel sau zinc sunt eliberate în aer în fiecare an. Unele estimări arată că 1% din emisiile globale de dioxid de sulf provine din Norilsk.
Din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, locuitorii sunt nevoiţi să apeleze la alte soluţii, amenajează mici gărdini în apartamente.
În satul rus Oymyakon s-a înregistrat un record în ce priveşte cele mai scăzute temperaturi dintr-o zonă locuită. Devreme ce în zonă nu poate fi cultivat nimic, localnicii mănâncă cu precădere carne de ren şi de cal şi, cu toate acestea, nu suferă de malnutriţie.
Mulţi dintre cei care au maşini preferă să le ţină toată ziua pornite, de teamă că n-ar mai putea să le pornească iar, relatează Dailymail. Iar săpatul unei gropi de înmormântare poate dura, în Oymyakon, chiar şi trei zile, pentru că pământul trebuie încălzit cu cărbuni încinşi pentru a putea fi săpat.
Iarna poate părea grea, adeseori, penru oricare dintre noi, dar puţini sunt cei care s-au confruntat cu situaţii extreme, aşa cum fac adesea locuitorii din Oymyakon, sat în care din pricina frigului nici măcar nu pot ateriza avioane.Valea Oymyakon, plasată în nord estul Rusiei, este cunoscută şi ca Polul Frigului, cu o temperatură frecventă de -50 de grade Celsius pe perioada iernii. În 1993 a căştigat titlul de cea mai friguroasă aşezare de planetă după ce temperatura a scăzut în termometre până la -98 de grade celsius, potrivit Wired.
Fotograful Amos Chapple nu a putut rezista şi a mers până în Oymyakon pentru a vedea cum trăiesc oamenii. El a călătorit peste 10.000 de mile pentru a ajunge acolo şi a mers două zile cu maşina din cel mai apropiat oraş, Yakutsk , aflat la aproximativ 600 de mile distanţă. Chapple a povestit că a întâmpinat dificultăţi deoarce aparatul de fotografiat îngheţa. “Când interiorul camerei de fotografiat îngheţa nu mai aveam ce să fac. Mă adăposteam înapoi la căldură”, a spus el. A încercat să fotografieze deschis la geacă pentru a ţine aparatul aproape de corp şi îşi ţinea respiraţia când fotografia ca aburul expirat să nu apară în imagini.
Aşezarea găzduieşte în jur de 500 de persoane şi era, în 1920, un popas pentru crescătorii de reni, care opreau în Oymyakon ca să adape animalele la izvoarele termale. Guvernul sovietic însă, în dorinţa de a determina populaţiile nomade să se aşeze, a făcut în Oymyakon o aşezare.
Locuitorii se confruntă cu situaţii în care cerneala din stilouri îngheaţă, ochelarii de asemeni iar bateriile se descarcă. Chiar dacă zona ar avea semnal pentru telefoane mobile, aparatele nu ar putea să funcţioneze în aceste condiţii.
În mod ironic, Oymyakon înseamnă, în traducere, “apă care nu îngheaţă”, graţie izvoarelor termale din apropiere. Locuitorii sunt obişnuiţi cu condiţii de trai greu de imaginat, iar şcoala se închide doar când temperaturile sunt mai scăzute de -52 grade Celsius. Aşezarea se află la 750 metri deasupra nivelul mării, iar lungimea zilei variază de la 3 ore iarna până la 21 de ore în timpul verii, când temperaturile cresc şi peste 30 de grade Celsius.