BusinessMagazin

Tag: ghinion

  • ANUL NOU în jurul lumii: Cele mai CIUDATE obiceiuri în noaptea dintre ani

    De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, drept urmare oricât de ciudate par omului modern anumite obiceiuri, ele încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie. Pentru ca ghinionul să fie alungat, iar norocul înmulţit, oameni din diferite colţuri ale lumii aruncă pe ferestre cu lucruri sau apă, dau foc fotografiilor sau păpuşilor de cârpă, ori sparg farfurii pe la uşi în semn de prietenie.

    Dacă pentru unele popoare alimentele mâncate la miezul nopţii fac diferenţa între un an nou bun şi unul mai puţin bun, în alte locuri de pe mapamond ce se aruncă din casă, atunci când se schimbă anul, aduce prosperitate. 

    Lucruri aruncate pe geam

    În Italia, deşi obiceiul aruncării obiectelor vechi, pe fereastră, de Revelion, nu mai este la fel de spectaculos ca în trecut, el rămâne totuşi unul riscant pentru cei neavizaţi. Mai ales în Napoli,  obiecte de mobilier, vase şi haine ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor. 

    Şi în America Latină, nu este bine să stai pe lângă geamuri la 12 noaptea când se schimbă anul. Portoricanii au obiceiul să “spele” vechiul an şi să arunce cu apă pe fereastră. 

    Lucruri arse în stradă

    De aruncat se aruncă lucruri şi în Ecuador, dar nu pe geam, ci în foc. Oamenii pregătesc fotografii pe care le ard, scăpând astfel de trecut, pentru a putea intra curaţi în noul an.  La fel fac şi cu muñecos, nişte păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată, care reprezintă anul ce s-a terminat. Acestea sunt expuse în faţa caselor până pe 31 decembrie, iar la miezul nopţii sunt arse în stradă.

    Focul aduce noroc în Scoţia. Anul Nou este numit “Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi ca anul vechi să fie ars, iar cel nou să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

    Pâine pentru spiritele bune

    În Danemarca în noaptea de Anul Nou, farfuriile sparte de uşile caselor sunt semn de prietenie. Cu cât sunt mai multe farfurii sparte de uşă, cu atât gazda are mai mulţi prieteni.

    Dacă hinduşii obişnuiesc să facă desene din pudră colorată în faţa casei, la începutul noului an, pentru a-şi întâmpina rudele sau prietenii şi a avea noroc, în Irlanda, oamenii bat cu un colţ de pâine în pereţi şi pe la uşi pentru a alunga ghinionul. Astfel, sunt chemate în casă spiritele bune. În plus se descuie uşa pentru ca şi membrii familiei care au decedat să poată intra, pentru aceştia punându-se scaune în plus la masa de Anul Nou. 

    Plumb şi oase de peşte

    Plumbul este considerat norocos de germani, iar în noaptea de Anul Nou există obiceiul de a se turna metalul topit într-un vas cu apă. Astfel, formele ciudate care se formează pot prezice viitorul: cele rotunde sunt simbol pentru noroc în următorul an, inima simbolizează căsnicia, o ancoră indică nevoia de ajutor, iar o cruce reprezintă moartea cuiva drag. Un obicei pe cale de dispariţie este legat de şira peştelui mâncat la masa de Revelion. Ca să aibă noroc de bani tot anul, oaspeţii “fură” de la masă oasele de peşte.

    În Spania, de Anul Nou este bine să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni. Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.
     
    Petrecerile de uitat anul
     
    În Suedia se ascund răvaşe şi mici surprize în desertul servit în noaptea de Revelion care se spune că aduc noroc. Astfel, o budincă de orez poate avea în ea o alună, iar cel care o găseşte va avea noroc tot anul următor.
     
    Pentru japonezi, Anul Nou, numit “Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate “petreceri de uitat anul” sau “Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate.
     
    Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.
     

  • ANUL NOU în jurul lumii: Cele mai CIUDATE obiceiuri în noaptea dintre ani

    De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, drept urmare oricât de ciudate par omului modern anumite obiceiuri, ele încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie. Pentru ca ghinionul să fie alungat, iar norocul înmulţit, oameni din diferite colţuri ale lumii aruncă pe ferestre cu lucruri sau apă, dau foc fotografiilor sau păpuşilor de cârpă, ori sparg farfurii pe la uşi în semn de prietenie.

    Dacă pentru unele popoare alimentele mâncate la miezul nopţii fac diferenţa între un an nou bun şi unul mai puţin bun, în alte locuri de pe mapamond ce se aruncă din casă, atunci când se schimbă anul, aduce prosperitate. 

    Lucruri aruncate pe geam

    În Italia, deşi obiceiul aruncării obiectelor vechi, pe fereastră, de Revelion, nu mai este la fel de spectaculos ca în trecut, el rămâne totuşi unul riscant pentru cei neavizaţi. Mai ales în Napoli,  obiecte de mobilier, vase şi haine ajung în stradă, spre nefericirea gunoierilor. 

    Şi în America Latină, nu este bine să stai pe lângă geamuri la 12 noaptea când se schimbă anul. Portoricanii au obiceiul să “spele” vechiul an şi să arunce cu apă pe fereastră. 

    Lucruri arse în stradă

    De aruncat se aruncă lucruri şi în Ecuador, dar nu pe geam, ci în foc. Oamenii pregătesc fotografii pe care le ard, scăpând astfel de trecut, pentru a putea intra curaţi în noul an.  La fel fac şi cu muñecos, nişte păpuşi de cârpă sau din hârtie creponată, care reprezintă anul ce s-a terminat. Acestea sunt expuse în faţa caselor până pe 31 decembrie, iar la miezul nopţii sunt arse în stradă.

    Focul aduce noroc în Scoţia. Anul Nou este numit “Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi ca anul vechi să fie ars, iar cel nou să vină. Scoţienii cred că prima persoană care va intra în casă de Anul Nou va aduce fie noroc, fie ghinion. Anul cel nou va fi norocos dacă această persoană este un bărbat brunet, care aduce un dar.

    Pâine pentru spiritele bune

    În Danemarca în noaptea de Anul Nou, farfuriile sparte de uşile caselor sunt semn de prietenie. Cu cât sunt mai multe farfurii sparte de uşă, cu atât gazda are mai mulţi prieteni.

    Dacă hinduşii obişnuiesc să facă desene din pudră colorată în faţa casei, la începutul noului an, pentru a-şi întâmpina rudele sau prietenii şi a avea noroc, în Irlanda, oamenii bat cu un colţ de pâine în pereţi şi pe la uşi pentru a alunga ghinionul. Astfel, sunt chemate în casă spiritele bune. În plus se descuie uşa pentru ca şi membrii familiei care au decedat să poată intra, pentru aceştia punându-se scaune în plus la masa de Anul Nou. 

    Plumb şi oase de peşte

    Plumbul este considerat norocos de germani, iar în noaptea de Anul Nou există obiceiul de a se turna metalul topit într-un vas cu apă. Astfel, formele ciudate care se formează pot prezice viitorul: cele rotunde sunt simbol pentru noroc în următorul an, inima simbolizează căsnicia, o ancoră indică nevoia de ajutor, iar o cruce reprezintă moartea cuiva drag. Un obicei pe cale de dispariţie este legat de şira peştelui mâncat la masa de Revelion. Ca să aibă noroc de bani tot anul, oaspeţii “fură” de la masă oasele de peşte.

    În Spania, de Anul Nou este bine să mănânci câte o boabă de strugure la fiecare dintre cele 12 bătăi ale ceasului care vestesc trecerea în noul an, acestea reprezentând dorinţe pentru fiecare lună a anului următor. De asemenea, pentru mirese, noaptea de Anul Nou reprezintă ocazia de a-şi strecura verigheta în cupa de şampanie şi de a ciocni. Un obicei similar există şi în Portugalia, cu diferenţa că aici sunt preferate smochinele. Astfel, în noaptea dintre ani, trebuie înghiţite 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.
     
    Petrecerile de uitat anul
     
    În Suedia se ascund răvaşe şi mici surprize în desertul servit în noaptea de Revelion care se spune că aduc noroc. Astfel, o budincă de orez poate avea în ea o alună, iar cel care o găseşte va avea noroc tot anul următor.
     
    Pentru japonezi, Anul Nou, numit “Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii. În decembrie, sunt organizate “petreceri de uitat anul” sau “Bonenkai”, prin care oamenii lasă în urmă problemele şi grijile anului pe cale să se încheie şi se pregătesc pentru un nou început. Neînţelegerile şi animozităţile sunt uitate.
     
    Pe 31 decembrie, la miezul nopţii, familiile merg la cel mai apropiat templu pentru a împărţi saké (băutură tradiţională, n.r.) şi pentru a asista la cele 108 lovituri de gong care anunţă trecerea în noul an (această cifră reprezintă numărul păcatelor acumulate într-un suflet de-a lungul anului, iar loviturile de gong simbolizează alungarea păcatelor unul câte unul şi purificarea sufletelor). Pe 1 ianuarie, copiii primesc otoshidamas – mici cadouri cu bani înăuntru.
     

  • Opinie Iuliana Stan, Human Synergistics: Aşa-i rău şi-aşa nu-i bine

    Chestiile legate de oameni sunt teoretice, motivaţia pozitivă este din cărţi, iar V-am spus eu este realitatea şi practica supremă, este adevărul pe care el îl stăpâneşte cu îngăduinţa înţeleptului neînţeles.

    Este plin de condescendenţă; lumea din jur mai degrabă este incompetentă şi rău intenţionată, dar el este îngăduitor. Rareori este el şeful cel mai mare, dar, în sinea lui, el ştie că merită mai mult. Tocmai de aceea nu prea ratează vreo ocazie de a avea o părere. Este vigilent astfel încât părerea lui să fie fix axată pe ce nu merge sau ar fi posibil să nu meargă bine. Dacă este bun conţinutul, atunci poate este ceva în neregulă cu procesul. Dacă procesul este bun, atunci sigur este ceva în neregulă cu conţinutul. Măcar un detaliu mic ar trebui să poată fi pus sub semnul întrebării, şi Gică-Contra-Am-Dreptate va şti cum să se exprime astfel încât să pară că acel detaliu este insurmontabil, că cel care a scăpat detaliul este cu totul şi cu totul cel puţin inconştient, dacă nu chiar incompetent şi neadecvat.

    Disponibilitatea de a înţelege şi alte perspective, subiective, evident, decât pe ale lui, obiective, este aproape nulă. El ştie. Binele lui este binele tuturor, iar răul pe care îl vede el este baubaul de care el salvează lumea, cartierul, organizaţia. Binele din capul lui este singurul bine posibil, corectitudinea din mintea lui este ceva unic şi axiomatic. Ce zic alţii nu se poate din principiu, gândul că alţii ar putea avea altă perspectivă este totuna cu gândul că acea perspectivă trebuie contestată, nu investigată. La ce bun să vrei să pricepi de ce altcineva are altă opinie, când tu ai o opinie clară? Ce ştie lumea? Ce ştiu ei?

    Dacă este introvertit, Gică Contra este acru şi condescendent, dacă este extrovertit este posibil să pară interesat şi de ajutor, dar el este doar la pândă şi este vigilent ca să găsească repede nod în papură. Dacă este foarte competent în ceea ce face, nu va avea deloc răbdare cu cineva care îi încalcă teritoriul, chiar dacă aceasta se întâmplă în mod nevinovat sau neintenţionat. Dacă este mai degrabă incompetent, nepriceput în ceea ce se discută sau dezbate, va pune în dubiu ce spun alţii doar de dragul de a contesta. El este relaxat şi senin când este contra, nu îl trec decât fiori de glorie, nicidecum de grijă.

    El crede că, fiind împotrivă, aceasta îl face să fie interesant şi superior, dar de fapt aceasta îl face să fie toxic. El contestă doar ca să atragă atenţia, dar îi scapă din vedere că o pierde din ce în ce mai uşor. De aici şi cercul vicios în care se trezeşte: ca să capete şi mai multă atenţie, este din ce în ce mai aprig. Adică mai toxic, mai nociv, mai distructiv. Îl opreşte doar sentimentul că are dreptate. De fapt acest fior de dreptate este doar un mic răgaz pentru interlocutorii care astfel au timp să respire şi să se liniştească. Gică Contra se amuză dacă scoate lumea din sărite, nu i se pare nimic în neregulă cu asta, nici prin cap nu i-ar trece că un om scos din sărite la nesfârşit s-ar putea să înceapă să îl ignore după o perioadă de imunizare. De fapt singurul lucru la care este bun un Gică Contra este doar imunizarea: te căleşti alături de el, dar odată călit, lui nici că îi mai merge.

    Ce facem cu Gică Contra?

    Ideal este să îl ignorăm dacă nu arată disponibilitatea de a înţelege contextul şi perspectiva interlocutorilor. Nimic nu îl doare mai tare decât să nu fie luat în seamă. Este vorba despre igienă, nu despre politeţe. Ajungem oricum să reuşim să îl ignorăm după ce vom fi trecut prin etape nesfârşite de politeţe.

    Mai uşor decât ignorarea este să îl întrebaţi ce este bine din raţionamentul pe care îl contestă. Totdeauna este posibil să fie ceva greşit sau să scape ceva, însă, la fel de totdeauna, la baza fiecărui raţionament sau proiect este o intenţie bună, o idee bună, un plan sau o perspectivă interesantă. Care sunt acestea, le vede? „Ce este bine?“ este întrebarea la care Gică Contra intră în blocaj, se înroşeşte şi îşi arată fără voie carotida. Nici nu trebuie să răspundă, esenţial este să vă străduiţi, cu perseverenţă, să audă întrebarea. Când îi vedeţi carotida, aţi reuşit, aşa e bine. Abia acum îl trec şi pe el fiorii de neadecvare şi poate deveni şi el un interlocutor normal. Cel mai adesea Gică Contra este foarte deştept, un foarte bun specialist…, dar ce folos? El înţelege Ce-ul, dar nu înţelege De-ce-ul.

  • Când preotul şi-a lăsat privirea în jos a îngheţat: ”E o blasfemie adusă Domnului!”. De ce au fost daţi afară din biserică aceşti miri

    Alegerea rochiei de mireasă este extrem de importantă pentru oricare femeie care urmează să se căsătorească. Din păcate, pentru tinerii din imagine rochia de mireasă le-a purtat ghinion în ziua nunţii.

    Preotul a refuzat să îi căsătorească pe motiv că mireasa era nu avea o rochie adecvată, iar ţinuta ei ar fi fost o blasfemie adusă Domnului.

    Când preotul şi-a lăsat privirea în jos a îngheţat: ”E o blasfemie adusă Domnului!”. De ce au fost daţi afară din biserică aceşti miri

     

  • Drama politicianului atacat de toată lumea. Perlele politice ale săptămânii

    “Preşedintele Traian Băsescu pe 22 decembrie se va înscrie în PMP” – Elena Udrea (PMP), arătând că Băsescu şi-a exprimat deja dorinţa de a i se găsi un loc în sediu “pentru a-şi pune nişte tablouri”

    “Îmi pare rău că românii au de ales între o marionetă a PSD şi un alt candidat care, din păcate, din dorinţa de a parveni în funcţii cu orice preţ, nu a ţinut cont că asupra lui plana riscul incompatibilităţii” – preşedintele Traian Băsescu

    “Marele noroc pentru unii e că prostia încă nu e infracţiune în România” – Liviu Dragnea (PSD), întrebat cum comentează stenogramele din dosarul Hrebenciuc-Şova

    “A fost o convorbire telefonică între Augustin Zegrean, preşedintele CCR, şi Traian Băsescu. Şi Zegrean i-a spus că au găsit posibilitatea legală la CCR să nu-i dea dreptul lui Victor Ponta să candideze. Şi atunci, Traian Băsescu şi-a frecat mâinile” – Corneliu Vadim Tudor (PRM)

    “Foarte multe atacuri la adresa mea, câteodată am impresia că toată lumea în afară de mine mă atacă pe mine” – Klaus Iohannis (PNL)

    “Dv. daţi două tipuri de ştiri: ce fac eu ca prim-ministru şi ce vreau să fac ca preşedinte, pe de o parte, şi pe partea cealaltă ce face DNA, ceea ce, sincer, cred că e un avantaj pentru mine” – premierul Victor Ponta către ziarişti

    “Păduchii, de exemplu, sunt nişte paraziţi care sug sângele oamenilor. Se hrănesc de câteva ori pe zi şi poţi să te trezeşti cu ei pe cap fără să îţi dai seama. Ca să scăpăm de ei trebuie reguli stricte de igienă. Cam aşa şi cu Ponta care, în mod sistematic, se caţără pe succesul şi talentul individual al oamenilor” – Monica Macovei (indep.)

  • Cât ghinion aduce ziua de vineri 13 în business?

    Potrivit Institutului pentru Fobii şi Centrului de Management al Stress-ului din Ashville, Carolina de Nord, între 17 şi 21 de milioane de oameni din Statele Unite ale Americii sunt afectaţi de această zi. Unii oameni sunt atât de îngroziţi de ce li se poate întâmpla încât amână întâlnirile sau deciziile de afaceri pentru altă zi, nu zboară cu avionul, iar alţii nici măcar nu se dau jos din pat.

    Se pare că economia pierde 800 -900 de milioane de dolari în această zi în care mult business-uri sunt puse în aşteptare. Potrivit analistului financiar Mike Randazzo, citat pe blogul intuit.com, ziua de vinere 13 este un adevarat blestem pentru micile companii, care, in fiecare an înregistrează scăderi considerabile în vânzări, întrucât mulţi oameni se feresc să cumpere ceva în această zi.

    Anul acesta, zile de vineri 13 vom mai avea în lunile aprilie şi iulie. De obicei, un an nu are mai mult de o astfel de zi, numărul maxim de zile de vineri 13 dintr-un an fiind de trei. Pentru cei care cred în aceste superstiţii, anul acesta va fi îngrozitor, în condiţiile în care vom avea în trei luni câte o zi de vineri 13.

  • Cât ghinion aduce ziua de vineri 13 în business?

    Potrivit Institutului pentru Fobii şi Centrului de Management al Stress-ului din Ashville, Carolina de Nord, între 17 şi 21 de milioane de oameni din Statele Unite ale Americii sunt afectaţi de această zi. Unii oameni sunt atât de îngroziţi de ce li se poate întâmpla încât amână întâlnirile sau deciziile de afaceri pentru altă zi, nu zboară cu avionul, iar alţii nici măcar nu se dau jos din pat.

    Se pare că economia pierde 800 -900 de milioane de dolari în această zi în care mult business-uri sunt puse în aşteptare. Potrivit analistului financiar Mike Randazzo, citat pe blogul intuit.com, ziua de vinere 13 este un adevarat blestem pentru micile companii, care, in fiecare an înregistrează scăderi considerabile în vânzări, întrucât mulţi oameni se feresc să cumpere ceva în această zi.

    Anul acesta, zile de vineri 13 vom mai avea în lunile aprilie şi iulie. De obicei, un an nu are mai mult de o astfel de zi, numărul maxim de zile de vineri 13 dintr-un an fiind de trei. Pentru cei care cred în aceste superstiţii, anul acesta va fi îngrozitor, în condiţiile în care vom avea în trei luni câte o zi de vineri 13.

  • Autoritatile romane nu se tem de dobanda, ci de ghinion

    Romania a convenit asupra unui acord stand-by pe doi ani cu Fondul Monetar International (FMI) pentru 12,95 miliarde euro; pachetul total de finantare externa, de la FMI, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro.

    Seful misiunii FMI din Romania, Jeffrey Franks, a declarat ca imprumutul de 12,95 miliarde euro acordat Romaniei va avea o dobanda de aproximativ 3,5% pe an, “in acord cu actualele conditii de piata.”
    Imprumutul acordat de FMI va fi obtinut in transe pana la sfarsitul anului 2010, iar rambursarea se va face treptat pana in 2015. Prima transa, in valoare de cinci miliarde de euro, va fi deblocata imediat dupa avizul Consiliului Executiv al FMI.

    Cititi aici mai multe despre programul de ajutor extern.