BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Un partid propune ca unii bani obţinuţi din exploatarea gazelor din Marea Neagră să meargă la Pilonul II

    ”Vom exploata gazele din Marea Neagră, dar ce vom face cu banii? Aşa cum se prefigurează lucrurile, banii vor merg la bugetul de stat. Adică vor merge predominant pe salarii şi pensii, inclusiv pensii speciale. Ce-i drept vor merge şi spre investiţii, dar ştiţi cât? Conform ultimelor date bugetare, doar 7.3%.

    Restul vor plăti toate sinecurile, toate pilele şi mai ales toate ciupelile şi pensiile speciale (9 miliarde de lei doar anul trecut). Mai mult, chiar şi din acel procent de investiţii, o bună parte sunt de fapt acel faimos program PNDL din care politrucii au furat ca din codru. Oare nu o mai exista altă soluţie pentru ca fondurile să ajungă să beneficieze fiecărui român? USR pune în dezbatere ideea ca fiecare să primim o cotă parte din veniturile rezultate din exploatarea gazelor prin conturile noastre de pilon 2”, a scris, Claudiu Năsui, joi, pe Facebook.

    Deputatul USR mai spune că, deşi socialiştii susţin că Pilonul II de pensii nu este bun şi au vrut să îl desfiinţeze, sistemul funcţionează şi dă roade de peste un deceniu.

    „Idee revoluţionară în România, dar în Norvegia există un fond suveran care exact asta face. La noi, însă, dacă s-ar face un astfel de fond, am avea imediat aceleaşi mafii care ar roi în jurul lui exact cu s-a întâmplat cu PNDL sau cu alte fonduri sau bănci devalizate ale statului român (unii îşi mai amintesc de devalizarea Bancorex).

    Dar în România avem deja un sistem de fonduri care funcţionează: pilonul 2 de pensii. De ce nu ar fi pensia noastră alimentată şi din gazele din Marea Neagră? Banii din pilonul 2 sunt ai noştri, doar că îi accesăm la pensie. Până atunci sunt investiţi. Şi nu sunt investiţi doar 7.3% precum sunt în bugetul statului, ci 100%. Chiar dacă socialiştii ne vor spune că nu e bun pilonul 2 şi unii au vrut chiar să-l desfiinţeze, sistemul funcţionează şi dă roade, de mai bine de 10 ani. Ce vor cei care atacă acest sistem de fapt? Vor să ajungem să fim toţi dependenţi de ei. Pilonul 2 înseamnă o pensie independentă de pixul politic”, a completat Năsui.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vladimir Putin, liderul unui dintre cei mai mari producători de petrol şi gaz din lume, spune că lumea ar trebui să se gândească cum afectează energia regenerabilă mediul înconjurător

    Preşedintele rus Vladimir Putin, liderul unuia dintre cei mai mari exportatori de petrol şi gaz din lume, vrea ca lumea să se gândească la impactul surselor de energie regenerabilă asupra vieţii sălbatice, în principal asupra viermilor şi păsărilor, potrivit Bloomberg.

    „Toată lumea ştie că energia eoliană este bună, dar se gândeşte cineva şi la păsări? Cât de multe păsări mor?”, a spus Putin într-un discurs în cadrul Summitului Global pentru Producţie şi Industrializare, în regiunea Sverdlovsk, situat în cea mai poluată regiune a Rusiei.

    Turbinele eoliene „se cutremură atât de mult că scoate viermii din pământ”, a adăugat preşedintele rus în faţa audienţei din oraşul industrial Yekaterinburg din Sverdlovsk.

    „Va fi confortabil pentru oameni să trăiască pe o planetă cu un rând de turbine eoliene şi acoperită cu câteva straturi de baterii solare?”, a adăugat Putin.

    Regiunea Sverdlosk găzduieşte unul dintre cei mai mari producători de titaniu din lume, şi este de asemenea cea mai mare sursă pentru multe dintre produsele din cupru şi oţel.

    Putin şi guvernul din Rusia au folosit în trecut argumente pro-mediu pentru a-şi susţine agenda. În 2006, Ministrul pentru Resurse Naturale a ameninţat că va opri un proiect al companiei Sakhalin LNG sub pretextul protejării balenelor şi somonului din zonă – în contextul în care compania rusească Gazprom negocia termenii pentru a intra într-un venture pe acest proiect cu Sakhalin. După ce Gazprom a preluat controlul proiectului, un acord a fost încheiat cu Ministerul pentru Resurse Naturale.

    Producătorii de combusitibili fostili încearcă să păstreze puterea într-o lume care se îndreaptă din ce în ce mai mult către surse de energie regenerabilă. Chiar şi Arabia Saudită, casa unora dintre cele mai mari resurse petroliere din lume, vrea să constriască o fermă de panouri solare şi o baterie gigant într-un proiect de 200 miliarde dolari.

    Marii producători de petrol din SUA se confruntă cu presiunea activiştilor şi investitorilor de  a adresa problema schimbărilor climatice.

    Pentru Rusia, al treilea cel mai mare producător de petrol din lume şi al doilea cel mai mare furnizor de gaz, tranziţia către surse de energie regenerabilă a fost minim până acum.

    Producţia de gaz şi petrol rămâne o parte importantă a economiei ruseşti, reprezentând 40% din veniturile statului. Companiile nu au motive de a dezvolta surse de energie regenerabilă în contextul în care se bucură de cele mai mici costuri de producţie din lume.

    Ambiţia de a dezvolta actualele surse alternative de energie şi respingerea unor surse precum energia nucleară sau cea pe bază de hidrocarburi ar avea efect dar „nu ar fi o soluţie eficientă” şi ar duce la probleme, spune Putin.

     

     

  • Saga de 10 miliarde de dolari a contractelor de exploatare pe zăcămintele de gaz din Senegal continuă: Omul de afaceri Frank Timiş, gigantul BP şi fratele preşedintelui senegalez în centrul atenţiei

    Aliou Sall, fratele preşedintelui senegalez Macky Sall, şi-a dat demisia dintr-o funcţie guvernamentală la finalul lunii iunie în cadrul unui scandal de peste 10 miliarde dolari în care este implicat şi omul de afaceri român Frank Timiş, cel care a iniţiat proiectul Roşiei Montane, gigantul britanic BP Petroleum şi autorităţile din Senegal, potrivit Financial Times.

    BBC a relatat luna trecută că o companie condusă de Aliou Sall ar fi primit o serie de plăţi secrete de la o companie care şi-a securizat două licenţe offshore pentru exploatarea gazului din ţară – aceste licenţe fiind în centrul controverselor încă de acum şapte ani când au fost acordate.

    De la relatările BBC-ului, întreaga ţară este pusă pe jar, cu proteste masive în oraşul Dakar – populaţia îi cere statului să gestioneze mai bine unele dintre cele mai mari rezerve de gaz din lume.

    Potrivit BBC, gigantul BP Petroleum a fost de acord să îi plătească omului de faceri Frank Timiş, prin compania Timiş Corp, suma de 250 milioane dolari pentru o participaţie în licenţa de exploatare a unor zăcăminte de gaz în 2014. Mai mult, BP a fost de acord să îi plătească acestuia redevenţe de 10 miliarde de dolari în următoarele decenii.

    Potrivit companiei BP, redevenţele stabilite erau mult mai mici, şi că a făcut un due diligence semnificativ înainte de a semna tranzacţia.

    La finalul lunii iunie, Aliou Sall şi-a dat demisia dintr-un corp guvernamental responsabil cu trezoreria, dar a rămas primar al suburbiei Dakar. El a lucrat pentru Timiş Corp Senegal până în 2016, iar după ce a plecat de la subsidiara respectivă, a continuat să colaboreze cu alte subsidiare ale companiei în alte ţări din Africa de Vest.

    Pentru că l-ar fi ajutat în acest deal, BBC susţine că Frank Timiş i-a plătit lui Aliou Sall 250.000 de dolari şi încă 1,5 milioane de dolari drept salariu într-o perioadă de 5 ani. Mai mult, i-a oferit lui Sall acţiuni în Timiş Corp în valoare de 3 milioane dolari.

     

     

     

     

     

  • Gazele se ieftinesc începând de astăzi. Preţul reglementat scade pentru toţi consumatorii casnici

    Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei – ANRE a aprobat preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la clienţii casnici, valabile începând cu data de 1 iulie 2019.

    Astfel, preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale pentru un număr de peste 3 milioane clienţi casnici cu un consum anual mai mic de 280 MWh, calculate în conformitate cu prevederile metodologiilor în vigoare, vor înregistra o scădere de peste 5% pentru întreaga piaţă de furnizare reglementată, arată Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie, într-un comunicat de presă postat pe site.

    Această evoluţie este generată, în principal, de scăderea preţurilor celor doi mari furnizori de pe piaţa reglementată a gazelor naturale.

    Preţul gazelor cumpărate de la E.ON Gaz Furnizare România scade cu 3,71%, iar cel al Engie România, cu 7,89%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veşti bune pentru milioane de români: Peste 3 milioane de clienţi casnici vor plăti mai puţin de la 1 iulie pentru consumul de gaze

    ANRE a aprobat, în şedinţa de luni, preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale la clienţii casnici, valabile începând cu data de 1 iulie 2019, arată un comunicat remis MEDIAFAX.

    ”Preţurile pentru furnizarea reglementată a gazelor naturale, pentru un număr de peste 3 milioane clienţi casnici cu un consum anual mai mic de 280 MWh, calculate în conformitate cu prevederile metodologiilor în vigoare, vor înregistra o scădere de peste 5% pentru întreaga piaţă de furnizare reglementată”, mai informează ANRE în comunicat.

    Evoluţia preţurilor a fost determinată de cele două companii care furnizează gaze naturale, E.ON GAZ FURNIZARE ROMÂNIA S.A şi ENGIE ROMÂNIA S.A. care au micşorat preţurile cu 3,17%, respectiv 7,89%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • BREXIT ar putea transforma ROMÂNIA în primul producător de gaze din UE? Răspunsul lui Anton Anton, ministrul Energiei

    „Dacă Brexitul va avea loc, în scurtă vreme România va deveni primul producător de gaze din UE, astăzi fiind al treilea. Toate acestea necesită eforturi şi vrem să utilizăm aceste gaze în România, în folosul cetăţenilor şi al industriei gazelor româneşti. Vrem ca resursele pe care le avem să fie utilizate şi să fie puse în valoare”, a afirmat ministrul

    Anton Anton spune că harta gazelor naturale „se rearanjează”, având în vedere noile resurse descoperite în zona Mării Mediterane. „Pentru România, gazul natural este o şansă enormă nu numai azi, iar ceea ce se întâmplă în ultima vreme la nivelul întregii regiuni ne arată că harta gazelor naturale se rearanjează. Discutăm deja despre noi resurse găsite în Marea Mediterană, în apropierea Ciprului, Turciei, Israelului, Egiptului, fapt ce indică o altă potenţială zonă din care să aducem gaze”, a spus Anton.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii vor nu doar autostrăzi, ci şi energie şi gaze

    În România, vreascurile sau cocenii rămân sursa principală de căldură, nici măcar jumătate dintre locuinţe nefiind conectate la reţeaua de gaze. În Ungaria, aproape 80% din case sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor.

    În timp ce antreprenorii locali vorbesc despre transformarea educaţiei într-o experienţă, digitalizarea proceselor urmând să aibă un rol esenţial în modelarea învăţământului, 3.500 din cele 6.700 de şcoli din România nu sunt alimentate cu gaz metan, directorii trebuind să se îngrijească în fiecare an să cumpere lemne pentru iarnă. Mureşul, Prahova, Clujul, Ilfovul şi Bucureştiul, printre cele mai bogate judeţe din România, au şi cele mai extinse reţele de distribuţie a gazului. În cele mai sărace judeţe, cum sunt Teleorman, Mehedinţi şi Covasna, nici gazul nu curge.

    Astfel, ecuaţia este cât se poate de clară: acolo unde este asigurat accesul la resurse vine şi creşterea economică. La fel ca în cazul autostrăzilor.

    România are în acest moment circa 40.000 de kilometri de conducte de distribuţie a gazului natural, arată datele pentru 2017 de la Institutul Naţional de Statistică. Coincidenţă sau nu, judeţele care stau cel mai bine la capitolul infrastructură de gaze sunt şi liderii de business ai României, zone precum Bucureşti, Ilfov, Cluj sau Prahova fiind de fapt şi centrele economice naţionale. În contextul în care producţia de gaze locală are toate şansele să se dubleze odată cu demararea lucrărilor de exploatare din Marea Neagră, dezvoltarea infrastructurii de distribuţie a gazelor şi în restul judeţelor poate reprezenta o soluţie de creştere economică. Însă pentru conectarea la reţeaua de gaze naturale, un consumator român trebuie să treacă prin foarte mulţi paşi, întreaga procedură putând să dureze chiar şase luni, într-un scenariu optimist.

    „Sunt multe cereri de conectare, au crescut semnificativ în ultimii ani, din mai multe motive, printre care şi dezvoltările imobiliare. Anul trecut am conectat 56.000 de clienţi noi“, spunea recent Eric Stab, preşedinte şi CEO al Engie România.

    Compania, prin intermediul Distrigaz Sud Reţele, administrează o reţea de gaze de 19.000 de kilometri, care acoperă sudul României, mai precis 19 judeţe şi Bucureştiul: Ilfov, Giurgiu, Vâlcea, Argeş, Olt, Dolj, Gorj, Braşov, Prahova, Covasna, Dâmboviţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Constanţa, Ialomiţa, Buzău, Vrancea, Călăraşi. Numărul de clienţi racordaţi la reţeaua de distribuţie a Distrigaz Sud Reţele este de peste 1,7 milioane, din care consumatori casnici sunt 95%. În anul 2008, de exemplu, Distrigaz Sud Reţele avea racordaţi la reţeaua sa de distribuţie 1,2 milioane de clienţi.

    „Durează foarte mult să construieşti ceva în România. Noi am mers la municipalităţi să aliniem procesul, iar o idee este de a avea un ghişeu unic pentru autorizaţii. În Bucureşti, pentru gaz ai nevoie de 17 autorizaţii şi avize. Sunt discuţii pozitive însă“, mai spune Stab.

    Iar această dificultate, pe care o întreţine statul, se vede în cifre. La nivel naţional, după investiţiile realizate, doar 46% dintre locuinţe sunt racordate la reţeaua de gaze naturale, după cum arată cele mai noi date publicate de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie (CEER). În Ungaria, aproape toate gospodăriile sunt legate de reţeaua de distribuţie a gazului natural, la fel şi în Olanda, în timp ce în Italia rata este de circa 76%, iar în Cehia de 56%, arată calculele ZF făcute pe baza informaţiilor furnizate de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie.

    „Noi suntem dispuşi să investim, dar trebuie să aibă sens. Pentru noile extinderi avem o rată medie de conectare de 10%, dar pentru a le face profitabile trebuie să ai 50%. De ce este rata aşa de mică? Oamenii trebuie să investească în propria instalaţie, costuri care se ridică la mii de euro. Nu mulţi îşi pot permite asta. Sunt necesare scheme pentru instalare“, a mai precizat Stab. Statul trebuie să intervină din nou.

    Accesul la energie, mai bine spus calitatea acestui serviciu, este o altă problemă pentru România. În primele şase luni ale anului trecut, Eurostat arată că românii au avut de suportat cea mai mare creştere a facturii la energie dintre toate statele europene, de 14,1%, astfel că un consumator de aici are o factură mai mare decât unul din Ungaria. În schimbul preţurilor mari însă, românii primesc cel mai slab serviciu de distribuţie a energiei în funcţie de durata întreruperilor.

    „Între prima jumătate a anului 2017 şi prima jumătate a anului 2018, cele mai mari reduceri de preţuri la energie în monedă locală au fost înregistrate în Polonia (-4,3%) şi Grecia (-3,6%), urmate de Letonia (-3,5%), Malta şi Germania (ambele cu câte 3,2%). În contrast, cele mai mari scumpiri au fost înregistrate în România (+14,1%), Estonia (11,7%), Olanda şi Croaţia (ambele cu 9,2%)“, se arată în datele Comisiei Europene.

    La final, Bulgaria, Lituania şi Ungaria au terminat perioada analizată cu cele mai mici preţuri la energie pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, la polul opus fiind Danemarca, Germania şi Belgia. După aceste scumpiri, un consumator din România are o factură mai mare decât un croat, un maltez, un ungur, un lituanian şi un bulgar, toţi, cu excepţia consumatorilor din Bulgaria, având venituri mai mari. Mai mult, consumatorii din Ungaria şi din Bulgaria chiar ar putea fi alimentaţi cu energie din România în contextul în care piaţa locală este un exportator net de electricitate în regiune.

    Paradoxurile continuă însă

    În timp ce facturile au tot crescut, calitatea serviciului de distribuţie a energiei rămâne cea mai slabă la nivel european. Potrivit ultimului raport realizat de Consiliul European al Reglementatorilor din Energie, România a terminat anul 2016 cu 290 de minute de întreruperi neplanificate, aceasta fiind valoarea indicatorului SAIDI, cel mai relevant parametru în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie a energiei electrice.
    Din statistică sunt excluse evenimentele excepţionale. Următoarea clasată este Polonia, dar care are numai 180 de minute de întrerupere.

    Ungaria a terminat anul 2016 cu numai 75 de minute de întreruperi neplanificate. Sunt însă ţări a căror performanţă în ceea ce priveşte calitatea serviciului de distribuţie pare aproape ireală. În Germania, durata întreruperilor neplanificate a fost de 12,8 minute, în Elveţia a fost de 9 minute, iar în Slovenia consumatorii au stat în beznă doar 1,7 minute în 2016, acesta fiind recordul la nivel european. În România sunt opt companii de distribuţie a energiei electrice, toate private. Este de menţionat totuşi că în cazul e-Distribuţie Muntenia, companie controlată de Enel, durata întreruperilor neplanificate din 2017 a fost de 2,4 ore, cea mai mică la nivel naţional. În comparaţie, consumatorii alimentaţi de Electrica Transilvania Nord, compania care face parte din grupul Electrica, acolo unde statul continuă să fie cel mai mare acţionar, fără a fi majoritar, au stat în beznă peste 6 ore.

    Companiile de distribuţie a energiei spun însă că lucrurile pot sta mai rău în contextul în care Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a anunţat că pentru perioada de reglementare 2019-2023 rata reglementată a rentabilităţii (RRR), indicator cheie pentru profitabilitatea companiilor de distribuţie, va scădea. În plus, OUG 114, promovată de stat anul trecut, loveşte din nou în investiţii.
    Astfel, italienii de la Enel deja au anunţat că îşi vor reduce la jumătate investiţiile în reţelele din România ca urmare a noilor reglementări ale ANRE, de la 550 de milioane de euro în următorii trei ani la 300 de milioane de euro.

    „Este păcat pentru această ţară, pentru clienţi şi pentru compania noastră, dar trebuie să reducem nivelul investiţiilor. În comparaţie cu anul anterior, vom investi mai puţin cu 35-40%“, spune şi Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România.

    În România reţeaua de energie administrată de E.ON, în zona Moldovei, a terminat anul trecut cu întreruperi neplanificate de 249 de minute, rezultat mult mai bun faţă de cele 320 de minute din 2017, de exemplu. În 2014, un consumator de energie conectat la reţeaua de distribuţie administrată de germanii de la E.ON din nordul ţării petrecea în beznă 408 minute din cauza întreruperilor neplanificate, aşa că avansul este semnificativ. Pe de altă parte, în Germania, de exemplu, durata întreruperilor în reţeaua E.ON a fost de 20 de minute, în Suedia de 120 de minute, în Ungaria 60 de minute, aşa că şi decalajele sunt semnificative.

    Mai mult, energia ajunge oricum greu la consumatori, în contexul în care un business de talie medie din Bucureşti are de trecut prin 9 proceduri şi poate aştepta până la 174 de zile pentru a fi conectat la electricitate, la reţeaua administrată de Enel. Din nou, regulile le stabileşte statul. Cu această „performanţă“ România ocupă locul 154 din 190 de economii analizate de Banca Mondială în ultima ediţie a studiului său despre uşurinţa de a face afaceri în mai multe state.

    În Cehia, de exemplu, sunt necesare doar 3 proceduri şi 60 de zile pentru ca un mic consumator să fie conectat la reţeaua din Praga. Un consumator comercial din Chişinău are de îndeplinit 6 proceduri care durează în total 87 de zile pentru a fi conectat la reţeaua de energie. În Bulgaria, deşi numărul de zile de aşteptare este mai mare, numărul de proceduri este mai mic, astfel că şi Bulgaria este înaintea României în ceea ce priveşte accesul unei mici companii la energia electrică.

    La final, nu doar lipsa autostrăzilor este motiv de protest. România are aceeaşi lungime a căilor ferate ca acum 100 de ani, circa 11.000 de kilometri, Cehia sau Ungaria, ţări cu suprafeţe semnificativ mai mici, având o infrastructură apropiată ca număr de kilometri cu cea locală. Astfel, harta trenurilor de mare viteză se opreşte în estul Europei, în contextul în care dacă în Vest trenurile „zboară“ cu mai bine de 250 de kilometri la oră, în România abia se târâie cu 45 de kilometri la oră.

    Astfel, #şîeu – România vrea autostrăzi trebuie rebranduit în #şîeu – România vrea acces la gaze, #şîeu – România vrea să nu mai stea în beznă, #şîeu – România vrea di tăti.

  • Fondul Suveran al Norvegiei se gândeşte să scoată din portofoliul de peste 1.000 de miliarde dolari deţinerile în petrol şi gaze

    Guvernul Norvegiei se gândeşte să renunţe la toate deţinerile în petrol şi gaze pe care le are în portofoliul de peste 1.000 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg.

    După o perioadă de peste un an de discuţii şi deliberări, Ministrul de Finanţe se pregăteşte să anunţe dacă fondul gigant al Norvegiei este pregătit să renunţe la deţinerile de aproape 40 de miliarde de dolari pe care le are în petrol şi gaze.

    Principalul factor care a determinat Ministerul de Finanţe să cântărească această decizie este dubla expunere pe care o are pe pieţele de petrol.

    În contextul în care Norvegia este cel mai mare producător de petrol şi gaze din Vestul Europei, fondul este deja legat strâns de petrol, aproape o cincime din exporturile statului fiind în acest sector.

    Banca centrală, care supraveghează fondul, insistă că planul este gândit doar pe considerente financiare şi că nu reflectă opinia asupra perspectivelor pieţei.

     

  • Companiile petroliere: OUG 114 are impact negativ asupra bugetului, piaţa gazelor nu va mai exista

    Altte efecte vor fi, conform comunicatului Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), perturbarea concurenţei pe piaţa de gaze naturale, eşecul încercării de a proteja consumatorii casnici, precum şi posibilitatea ca autorităţile europene să declanşeze o investigaţie pentru potenţialul ajutor de stat acordat consumatorii industriali.
     
    Studiul a confirmat estimarea efectului negativ direct asupra bugetului de stat de peste 2,2 miliade de lei anual, pe care ROPEPCA a semnalat-o în ultimul comunicat de presă pe marginea acestui subiect.
     
    De asemenea, piaţa concurenţială a gazelor din România va înceta în cele din urmă să existe, în perioada aprilie 2019 – martie 2022. Obligaţia de a vinde gaze naturale la un preţ reglementat va face concurenţa în producţia de gaze naturale să scadă, întrucât producătorii independenţi mici nu îşi vor putea finanţa operaţiunile la un preţ plafonat.
     
    Studiul Deloitte ne mai arată că, deşi interesul consumatorilor casnici a fost anunţat ca fiind în centrul acestor măsuri de reglementare, impactul lor multiplu asupra preţului final, prin introducerea impozitului de 2% pe cifra de afaceri aplicat tarifelor, sau prin recuperarea pierderilor din trecut ale furnizorilor către consumatori casnici, pot duce la un preţ cu amănuntul mai mare, contrar scopului OUG 114/2018. Pentru a proteja interesul consumatorilor, ne confirmă experţii Deloitte, România ar trebui să evalueze cu atenţie implementarea adecvată a conceptului de consumator vulnerabil, să acorde sprijin financiar direct celor care au nevoie şi să evite subvenţionarea gospodăriilor care depăşesc venitul mediu la nivel regional/naţional.
     

  • Engie încearcă să scoată Gazprom din afacerea de distribuţie şi furnizare a gazelor Wirom. Concurenţa analizează

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul Wirom Gas, firma este un joint-venture făcut în 1994, principalii acţionari fiind ruşii de la Gazprom (51%) şi Engie (49%).

    „Având ca obiect iniţial de activitate furnizarea gazelor naturale, ne-am extins domeniul de activitate în 2004, când ne-am relansat pe piaţă şi ca distribuitor“, se arată pe site-ul Wirom Gas. Tot aici se mai precizează că firma este opera­tor de distribuţie a gazelor în oraşele Alexandria, Corabia, Giurgiu, Olteniţa şi Turnu Măgurele.