BusinessMagazin

Tag: gasire

  • Aplicaţia de socializare lansată de un programator român care rivalizează cu gigantul Google

    „Cumva este amuzant că apelăm tot la tehnologie şi tot la o aplicaţie pentru a-i scoate din casă. Asta e unealta, e un cal troian”, spune fondatorul businessului. Ideea de a dezvolta aplicaţia Jummpi, lansată anul acesta în luna mai, i-a venit în 2016. „Acum câţiva ani eram în casă, era vară, era frumos şi mă gândeam că aş face ceva amuzant dar nu ştiam exact ce şi nici cu cine.

    Tocmai apăruse în România Tinder. Eu sunt programator şi am fost şocat de ideea că există o aplicaţie care arată atât de simplu. Deci, coroborat cu ideea mea, am spus că aş putea să fac şi eu asta. Şi la puţin timp m-am apucat de aplicaţie”, povesteşte Andrei Stoiculescu.

    La acea vreme lucra într-o multinaţională, aşa că şi-a dat demisia pentru a se concentra pe crearea aplicaţiei, însă când a realizat că nu o poate termina aşa de repede pe cum credea, s-a întors la job. Pe parcurs, investiţia în crearea şi lansarea platformei s-a ridicat la aproximativ 15.000 de euro din fonduri proprii, „pentru că aveam nevoie de consultanţi şi de branding, adduri, hosting”, menţionează fondatorul businessului.
    La început a lucrat singur la crearea platformei, dar după ce a făcut un demo a început să caute noi parteneri pe LinkedIn. „Uşor, uşor am început să găsesc oameni şi aşa am strâns echipa actuală de şase persoane – patru programatori, un designer şi un şef al departamentului de marketing şi comunicare”, adaugă el.
    Rolul de CMO (chief marketing officer) a fost preluat de Irina Leca, antreprenoarea care i-a fost alături lui Andrei Pitiş la fondarea brandului Vector Watch, achiziţionat de Fitbit. Ea este şi cofondator al Jumppi şi s-a alăturat echipei în urmă cu o lună, însă momentan lucrează pentru aplicaţie, ca şi ceilalţi membri, doar în timpul liber sau în weekenduri, în contextul în care toţi sunt angajaţi în prezent în alte companii. „Cred că îţi rămâne în sânge antreprenoriatul şi îmi place foarte mult ideea de a aduna şi de a găsi modelul de business câştigător. Asta îmi place la start-up-uri, că poţi să experimentezi foarte mult şi că nu te duci pe o reţetă gata construită. Şi îmi place foarte mult să creionăm produsul ăsta pe baza feedback-ului pe care îl primim de la utilizatori. Plus că vrem să îi facem pe oameni mai fericiţi pentru că facilităm interacţiunea faţă în faţă şi interacţiunea socială; cred că asta rezonează foarte mult şi cu felul meu de a fi”, explică ea motivaţia de a se alătura afacerii.
    Iniţial, iniţiativa dezvoltării aplicaţiei a avut la bază dorinţa antreprenorului de a-i ajuta pe studenţii din provincie veniţi la facultate în Bucureşti să îşi facă mai uşor noi cunoştinţe şi să lege prietenii. „Eu am vorbit personal cu mai mulţi studenţi şi cu asociaţii de studenţi de la care am aflat că, într-adevăr, există problema asta: la început studenţii au foarte multe lucruri noi de care se lovesc şi faptul că foarte mulţi pleacă de acasă şi se mută într-un oraş nou e un factor în plus de greutate. Am intrat pe forumuri şi am văzut că oamenii chiar caută pe internet «Cum îţi faci prieteni la facultate, ce trebuie să faci» şi îşi dădeau sfaturi unii altora”, spune Irina Leca. Ea adaugă că, în ciuda faptului că asociaţiile de studenţi le pun acestora la dispoziţie grupuri de Facebook, în care se înregistrează toţi, de multe ori oamenii nu reuşesc să treacă de bariera aceasta şi să iniţieze discuţii sau să lege prietenii în spatele ecranului. La rândul său, Stoiculescu susţine că „una e să îi spui unui necunoscut pe Facebook: «Hai, nu vrei să ieşi acum să jucăm squash?» şi alta e să-i spui cuiva care este pe o platformă dedicată acestor activităţi”.
    Potrivit reprezentanţilor businessului, aplicaţia nu se adresează doar studenţilor, ci şi tinerilor angajaţi, comunităţilor locale de expaţi sau turiştilor veniţi în Capitală, ţinta principală fiind persoanele de 18-35 de ani, dar nu există limită superioară de vârstă în ceea ce priveşte folosirea aplicaţiei, singura condiţie fiind să fii major. „Nu ne axăm neapărat pe studenţi, am lăsat o platformă care să-i ajute să se întâlnească mai uşor unii cu ceilalţi, dar asta nu-i exclude pe ceilalţi utilizatori”, menţionează fondatorul Jummpi.
    Pe platformă, disponibilă atât pe iOS cât şi pe Android, poţi să postezi sau să găseşti evenimente sau activităţi din cele mai diverse, de la simple ieşiri la bere sau la alergat, până la excursii sau seri de jocuri, ba chiar să îţi întâlneşti şi jumătatea, chiar dacă specificul aplicaţiei nu este unul de dating, ci de socializare. „Nu credem că publicul va percepe aplicaţia ca pe una destinată datingului, pentru că în primul rând pe aplicaţie se formează grupuri, de la două persoane în sus, şi în al doilea rând e centrată pe anumite activităţi”, spune Stoiculescu.
    Irina Leca adaugă: „E mult mai cool să faci o activitate socială cu alţi oameni, şi dacă se înfiripă ceva, să fie spontan, de la sine, nu forţat. Când te duci la o întâlnire de pe Tinder clar te duci cu o strângere de inimă. E un pic mai greu şi ai o anumită reţinere. Pe când dacă te duci înspre o activitate socială, într-un grup de oameni, şi se întâmplă ceva, cu atât mai bine. Noi ne-am bucura să fie mulţi oameni care să se îndrăgostească pe Jummpi”.
    Ea mai spune că nu trebuie doar să aştepţi să posteze cineva un eveniment şi să vină oamenii către tine, ci poţi invita şi tu la un eveniment alţi utilizatori din listă sau alţi prieteni, printr-un link pe care îl poţi distribui extern, pe alte aplicaţii, ca Facebook sau WhatsApp. „Am constatat că 85% dintre utilizatori nu iniţiază evenimente, ci stau şi se uită la ce activităţi sunt, dar nu au curajul să iniţieze. Pe aceştia vrem să-i activăm să participe.”
    În prezent, aplicaţia are 1.600 de utilizatori în Capitală, însă ambiţiile lui Stoiculescu sunt ca până la sfârşitul anului numărul acestora să crească până la 20.000, în Bucureşti, Cluj şi Braşov. Intenţia sa nu este însă de a acoperi doar harta României, ci plănuieşte ca, printr-o finanţare externă – fond de investiţii, accelerator de start-up-uri sau business angel – să se extindă anul viitor şi în afara ţării. „Există mai multe posibilităţi, dar momentan vrem să vedem că există tracţiune, că oamenii intră pe platformă şi că îşi doresc să participe la activităţi, şi după aceea vom vedea exact cui ne adresăm mai departe să obţinem şi finanţare”, menţionează Irina Leca. Motivaţia antreprenorului de a se extinde peste graniţe a fost impulsionată şi de faptul că, la foarte scurt timp după lansarea Jumppi, laboratorul de inovaţie de la Google a dezvoltat la New York o aplicaţie similară, Shoe Lace. „Cumva tot asta încearcă să facă, să scoată oamenii din spatele ecranelor pentru a se întâlnii în viaţa reală. Şi noi ne bucurăm, pentru că asta înseamnă că Google validează ideea noastră. Şi ei sunt foarte la început, chiar mai la început decât noi, şi experimentează, ca şi noi, dar asta e o validare în plus pentru proiectul nostru”, spune Stoiculescu.
    Primele state vizate pentru extindere sunt SUA, Marea Britanie şi Olanda, dar Irina Leca spune că personal se gândeşte şi la alte ţări care au foarte mulţi turişti şi comunităţi importante de expaţi. „Ne-am dat seama că străinii sunt un target foarte bun pentru noi. Chiar au căutat activ aplicaţii prin care să cunoască oameni, mai ales expaţi. Ţările sau zonele în care sunt mulţi expaţi ar fi un target bun, pentru că expaţii chiar asta îşi caută – un nou cerc de prieteni. Ei din start sunt izolaţi de prietenii lor şi e o nevoie umană, firească, să socializezi şi să îţi împarţi momentele cu alţi oameni. Toţi avem nevoia asta.”
    În ceea ce priveşte reticenţa pe care ar putea-o avea utilizatorii platformei în legătură cu stabilirea unor activităţi alături de oameni necunoscuţi, Andrei Stoiculescu spune că este normal să existe o temere. „De aceeea vrem să aflăm cât mai multe de la oamenii care folosesc sau vor folosi în viitorul apropiat Jumppi şi cum văd ei situaţia asta. Noi avem deja câteva mecanisme la care ne gândim, de exemplu un sistem de rating pentru oamenii care se întâlnesc, să îşi ofere unii altora un fel de calificativ. La noi nu vor fi steluţe, ci etichete pozitive pe care le dai doar dacă vrei. Spre exemplu, un tip de încredere sau o tipă foarte amuzantă”, explică el. De altfel, adaugă Stoiculescu, poţi avea această reticenţă peste tot, de pildă pe Tinder. „E un lucru de care nu ai cum să scapi. Vrem să creăm condiţiile de a găsi oamenii cei mai buni pentru tine, cei mai asemănători.” Irina Leca spune că şi conversaţia pe care o porţi pe platformă înainte de a te întâlni cu alţi utilizatori pentru a stabili diverse detalii este o primă modalitate de a vedea dacă persoana respectivă reprezintă o primă sursă de validare. „Apoi tu alegi dacă te duci mai departe”, menţionează ea. 
    În prezent aplicaţia nu este monetizată, însă pe viitor reprezentanţii afacerii plănuiesc să lanseze o versiune premium cu o serie de funcţionalităţi care vor fi disponibile contra cost. În plus, Stoiculescu spune că vor introduce şi publicitate targetată şi personalizată în funcţie de profilul utilizatorilor. „Trebuie să fie relevantă pentru ceea ce îţi place ţie să faci. De exemplu, dacă ştim că te duci la sală, probabil că vei putea să vezi produse pentru sală”, spune Irina Leca. O sursă de venit va fi reprezentată şi de parteneriate. „Vrem să avem şi furnizori de activităţi, cum ar fi Therme sau Worldclass, care să organizeze activităţi acolo, iar noi să creăm grupuri pentru a merge la furnizorul respectiv”, adaugă ea.
    „Vrem să ne parteneriem, să avem afiliaţi. Spre exemplu, dacă reuşim să facem oamenii să iasă din casă în club, e clar că vor avea nevoie să meargă acolo cu maşina. Facem un parteneriat cu Bold sau Uber, de exemplu; ei câştigă prin faptul că iau faţa concurenţei în oraşul respectiv, iar noi primim o mică taxă pentru fiecare cursă pe care ei au facilitat-o”, spune şi Stoiculescu. Potrivit lui, pentru a facilita accesul utilizatorilor la respectivul furnizor, în aplicaţie va fi disponibil un buton – «Comandă din Jumppi» – pentru cei care vor dori să folosească serviciul de ridesharing. De altfel, ei au încheiat deja un parteneriat care funcţionează pe acest principiu, de affiliate fee, cu platforma de rezervări pentru restaurante ialoc.ro, care, potrivit lui Stoiculescu, va oferi mici bonusuri sau recompense în restaurantele partenere utilizatorilor de Jumppi. Irina Leca spune că s-au gândit inclusiv la posibilitatea de a face parteneriate şi cu asociaţiile de studenţi, pentru a coorganiza o serie de evenimente.
    Cât priveşte concurenţa, reprezentanţii Jumppi spun că pe plan local nu au decât concurenţi indirecţi. „Tinderul, de exemplu, este folosit de mulţi oameni doar pentru socializare, nu neapărat pentru dating, şi observăm că uneori oamenii se duc efectiv la o întâlnire pentru că au nevoie de partea asta de socializare sau ca să iasă din casă”, susţine Irina Leca. Andrei Stoiculescu spune, în completare, că un alt concurent indirect este aplicaţia MeetApp. „E destul de mare şi cam pe aceeaşi idee, doar că mai planificată, şi se axează mai mult pe conferinţe. În plus, pe MeetApp trebuie să plăteşti ca să postezi activitatea, la noi e gratuit. Noi ne ducem mai mult pe partea de spontan”, adaugă Andrei Stoiculescu. „E un proiect destul de ambiţios, de anvergura celor mari din Statele Unite – cum ar fi Facebook, Tinder. Suntem entuziasmaţi şi credem în acest proiect pentru că este destul de vizionar pe termen lung”, adaugă Andrei Stoiculescu, fondator şi CEO al Jummpi.

  • Oraşul din România unde curăţenia este luat in serios. Ce amendă uriaşă a primit un tânăr pentru că a scuipat coji de seminţe pe jos

    Un arădean în vârstă de 27 de ani a primit o amendă de 1.501 lei, după ce a fost prins scuipând coji de seminţe pe jos şi aruncând ambalajul de la ciocolată tot pe jos.
     
    Potrivit Poliţiei Locale Arad, un arădean în vârstă de 27 de ani a fost surprins, în noaptea de luni spre marţi, de poliţiştii locali, în zona Pieţei Avram Iancu, în timp ce mânca seminţe şi ciocolată, aruncând pe jos coji şi ambalaje.

    Arădeanul a trebuit să cureţe zona şi va plăti o amendă contravenţională în cuantum de 1501 lei, anunţă Poliţia Locală Arad.

    „La sosirea echipajului DGPL Arad, C.S. a încercat să părăsească zona, îndreptându-se înspre Boul Roşu, însă a fost ajuns din urmă şi chestionat de oamenii legii. În urma controlului corporal sumar, poliţiştii locali au confiscat un briceag pe care bărbatul îl avea asupra sa”, adaugă poliţiştii locali.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un bancher puternic din Europa a fost găsit mort. El era implicat într-un caz de spălare de bani de peste 200 de miliarde euro

    Fostul şef al Danske Bank în Estonia, Aivar Rehe, a fost găsit mort, potrivit Reuters, care citează un purtător de cuvânt al poliţiei estoniene.

    Poliţia îl caută pe Rehe de luni, de când acesta a dispărut din casa lui din Tallinn, capitala Estoniei.

    Rehe a condus subsidiara estoniană a Danske Bank în perioada 2007-2015.

    Banca este anchetată în mai multe ţări, printre care Statele Unite, Danemarca, Marea Britanie şi Estonia, pentru o serie de plăţi suspecte de 200 miliarde euro, realizate prin micuţa sucursală din Estonia în aceeaşi perioadă în care Rehe a condus instituţia bancară. În această fraudă ar fi implicaţi banii mafiei ruse.

    Rehe a fost un martor într-o anchetă în derulare, însă nu era suspect, transmite biroul procurorului din Estonia.

    În 2018, CEO-ul băncii, Thomas Borgen, a plecat din funcţie după o investigaţie cu privire la aceste plăţi suspecte.

    În luna februarie autorităţile din Estonia le-au dictat celor de la Danske Bank să îşi închidă sucursala din Tallinn înainte de finalul anului.

     

  • Opinie: Ce vor să găsească investitorii străini în afacerile româneşti?

    Ciprian Nicolae este director pentru investiţiile în Europa Centrala si de Est, CVI

    Investitorii de tip private equity, adică fondurile care oferă capital în schimbul unei participaţii în companie, în general, au criterii uşor diferite faţă de investitorii de private debt, cum suntem noi, CVI. Ca investitor de private debt, furnizăm companiei capitalul necesar sub formă de datorie, împrumut care trebuie rambursat la scadenţă. Este similar cu modul în care băncile oferă finanţare, dar diferenţa specifică e reprezentată flexibilitatea noastră, înţelegerea afacerilor şi rapiditatea deciziei în colaborarea cu antreprenorii. În general, elementele principale la care ne uităm când dorim să facem o investiţie sunt fundamental diferite faţă de cele pe care le iau în considerare băncile.

    Astăzi, există multe fonduri dispuse să realizeze tranzacţii în România, deoarece economia locală este atractivă, antreprenorii români au o reputaţie bună iar consumurile casnice sunt în continuă creştere, alimentând în continuare interesul în special în investiţiile în sectorul FMCG. Cu toate acestea, există o provocare cu privire la investiţiile în companii de mărime medie în România din cauza structurii actuale a mediului de afaceri românesc, care este destul de specifică. Conform unui studiu realizat în 2018, care analizează afacerilor locale, doar 613 companii, adică 0,10% din totalul companiilor româneşti, înregistrează o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de euro. Pe de altă parte, există 616.709 de companii care în 2017 au avut venituri între zero şi un milion de euro. În ce priveşte segmentul de piaţă al companiilor de mărime medie, ne concentrăm asupra celor care realizează între 5 şi 20 de milioane de euro şi, potrivit aceluiaşi studiu, avem aproximativ 20.000 de astfel de afaceri active în România.

    Rezultatele studiului ajută, de fapt, antreprenorii care se încadrează în intervalul de mai sus, cu o cifră de afaceri între 5 şi 20 milioane de euro, deoarece înseamnă că au la dispoziţie acces la diferite fonduri de investiţii care ar putea să le faciliteze dezvoltarea şi scalarea afacerilor. Cei care sunt activi în sectoare care sunt, în general, influenţate pozitiv de comportamentul consumatorilor şi de creşterea economiei româneşti, precum FMCG, sănătate, imobiliare, se află într-o poziţie deosebit de favorabilă. Aş spune că este vorba despre cele mai atractive sectoare ale economiei româneşti şi nu suntem singurul investitor interesat de ele; am văzut multe tranzacţii în aceste domenii în ultimul deceniu, fie că este vorba de concurenţa străină care achiziţionează afaceri locale sau fonduri internaţionale care preiau controlul strategic al unor astfel de companii.

    Desigur, fiecare companie este diferită şi nu putem generaliza această discuţie, deoarece se întâmplă să avem un sector atrăgător, dar cu afaceri care fie nu performează deloc, fie au rezultate foarte slabe şi, din această cauză, nu vom lua respectivul sector în considerare. Dar, în mare, preferinţa noastră pentru anumite sectoare vine în primul rând din ciclul economic al ţării respective, din acest motiv avem atenţia îndreptată către aceste industrii din România.

    Acum că am discutat despre preferinţele noastre în materie de industrii, probabil mulţi antreprenori sunt curioşi care este modalitatea pe care investitorii o folosesc pentru a analiza companiile şi a determina dacă acestea sunt „investibile” şi atractive. Pentru noi, primul criteriu pe care îl aplicăm este întotdeauna cel cantitativ şi cuprinde dimensiunea afacerii (minim câteva milioane de euro în cifra de afaceri) şi dimensiunea finanţării solicitate – cel puţin trei milioane de euro finanţare de tip private debt pentru investiţii sau alte nevoi financiare.

    Al doilea criteriu este cel calitativ şi se referă la transparenţa antreprenorului şi la atractivitatea afacerii în general. Având în vedere riscul mai mare deja asociat cu finanţarea de tip debt, procesul nostru de screening este întotdeauna unul foarte minuţios, pentru care avem nevoie de un grad mare de deschidere şi transparenţă din partea antreprenorilor. Lipsa de transparenţă, întârzieri în furnizarea de informaţii, ascunderea informaţiilor semnificative, schimbarea termenilor tranzacţiei după ce aceştia au fost deja negociaţi – reprezintă semnale de alarmă pentru toţi investitorii, nu doar pentru noi, fiind considerate cele mai mari bariere sau obstacole în relaţia investitor-antreprenor şi, prin urmare, pot chiar bloca finalizarea tranzacţiilor de finanţare. Întotdeauna subliniez faptul că investitorul are aceleaşi obiective cu antreprenorul – şi anume de a creşte şi maximiza potenţialul afacerii, beneficiind ulterior amândoi de succesul obţinut.

    Odată ce primele două criterii sunt îndeplinite, urmează apoi analiza indicatorilor de performanţă ai afacerii, analiza oportunităţilor, a concurenţei şi bineînţeles analize financiare avansate care vizează rentabilitatea, costul, structura bilanţului, lichiditatea, fluxul de numerar şi indicatorii financiari. Rezultatele acestor analize sunt luate în considerare înainte de a lua decizia finală dacă o companie îndeplineşte sau nu criteriile noastre de investiţii. De obicei, acestea variază de la o companie la alta şi de la o industrie la alta, dar, în general, obiectivul nostru este să investim în companii care au perspective de creştere.

    Toate subiectele de mai sus, de obicei, sunt dezbătute la prima întâlnire dintre investitor şi antreprenor.  Dar, dacă ar trebui să rezum întrebările sau subiectele cheie pe care un investitor trebuie să le înţeleagă despre o afacere în care ar putea investi, aş spune că următoarele sunt cele mai importante:

    1.  Care este produsul sau serviciul pe care îl oferiţi?
    2. Cine este publicul ţintă?
    3. Care este necesarul de capital, în ce îl veţi direcţiona şi cum va influenţa afacerea?
    4. Care este modelul dumneavoastră de venit?
    5. Care sunt indicatorii cheie de performanţă pe care îi aplicaţi afacerii dumneavoastră?

    Desigur, numerele sunt importante, dar nu putem să lăsăm la o parte povestea – o imagine de ansamblu concisă asupra afacerii, managementul cheie şi, bineînţeles, obiectivele companiei sunt la fel de importante şi nu pot fi omise. La urma urmei, nu investim doar în numere, ci şi în oameni şi în povestea din spatele, dar mai ales din viitorul lor.

  • Operatorul aerian low-cost Ryanair a anunţat o nouă promoţie. Unde veţi putea zbura cu bilete cu preţuri reduse cu 30 de euro

    Operatorul aerian low-cost Ryanair a lansat o vânzare promoţională de toamnă cu până la 30€ reducere pentru zborurile dus-întors, pentru 1 milion de locuri de pe întreaga sa reţea de rute din Europa, permiţând clienţilor să-şi rezerve vacanţa de iarnă sau primăvară la cele mai mici tarife.

    Potrivit comunicatului de presă trimis de reprezentanţii companiei, această promoţie  este disponibilă pentru călătorii în octombrie – mai şi poate fi găsită doar pe Ryanair.com, începând din acest moment şi până la miezul nopţii, duminică, 22 septembrie.
     
     
     

  • Soluţia găsită de Dăncilă pentru a emite ordonanţe în lipsa unui ministru

    „Refuzul de a numi miniştrii interimari e un abuz constituţional şi de putere pe care domnul preşedinte Iohannis îşi permite să îl facă la adăpostul imunităţii funcţiei. CCR a stabilit că preşedintele nu are niciun drept să refuze aleatoriu miniştrii interimari. Aceştia trebuie numiţi până când Guvernul face remanierea. Nu ne temem de nimeni şi luăm în calcul restructurarea Guvernului în Parlament”, a declarat Viorica Dăncilă, în debutul şedinţei de Guvern de luni.

    Şeful Executivului a adăugat că „pentru deblocarea acestei situaţii vom adopta o Hotărâre a Guvernului prin care vom transfera de la Ministerul pentru relaţia cu Parlamentul către Secretariatul General al Guvernului avizarea privind oportunitatea emiterii ordonanţelor de urgenţă, în sensul situaţiilor excepţionale, aşa cum prevede legea. Acest aviz poate fi dat de către SGG. De asltfel, acest atribut a aparţinut unui compartiment aflat în subordinea Secretariatului Guvernului”.

    Klaus Iohannis a anunţat, joia trecută, că respinge cele trei propuneri de miniştrii interimari făcute de premierul Viorica Dăncilă, respectiv Niculae Bădălău la Energie, Ioan Deneş la Mediu şi Ştefan Radu Oprea la relaţia cu Parlamentul. Şeful statului a susţinut că nu va accepta remanierile propuse de Viorica Dăncilă, fiind o guvernare „haotică, incompetentă şi coruptă”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DIICOT: Oase găsite în gropile din curtea lui Dincă. Agrafe, nasturi şi cercei, în liziera pădurii

    „În curtea inculpatului au mai fost descoperite şi alte fragmente osoase într-o groapă săpată în pământ, a căror expertizare genetică au fost de indată dispusă de specialiştii INM prin ordonanţa de 7 august”, a declarat şeful DIICOT, Felix Bănilă.

    Potrivit procurorului-şef, tot în data de 7 august, specialiştilor din Institutul Naţional de Criminalistică li s-a cerut stabilirea profilului genetic a unei persoane din anturajul lui Gheorghe Dincă.

    „Şi compararea profilului genetic determinat al acestuia şi a profulului genetic al inculpatului (Dincă, n..r) şi victimelor cu profilele genetice rezultate din examinarea firelor de păr a urmelor de contact şi a mai multor obiecte purtătoare de urme ridicate din autoturismul şi casa inculpatului”, mai subliniază sursa citată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Diana Ţarfulea, Adobe România: „Am rămas în România deoarece aici am găsit companii în care am putut construi”

    Ea coordonează o echipă formată din 20 de ingineri de software. Produsul pe care ei îl dezvoltă, Primetime Authentication, a avut anul trecut o creştere a veniturilor de 117%.
    Dezvoltat în totalitate de Adobe România, acesta conferă accesibilitate oriunde conţinutului TV, pe dispozitive mobile de toate formele. Cota de piaţă a Adobe Primetime Authentication este de 99% în Statele Unite, respectiv de 95% în Canada, iar recent a intrat şi în Europa, prin integrarea cu Discovery/Eurosport. Deţine rolul curent de aproximativ doi ani, anterior acestuia ocupând poziţia de head of development discipline Bucharest (engineering)  în cadrul Endava. Diana Ţarfulea a absolvit secţia de Informatica din cadrul facultatii de Cibernetică, Statistică şi Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşt în 2003, iar de atunci şi-a dezvoltat cariera în mai multe companii din domeniul tehnologiei. Din perspectiva educaţiei, un aspect important l-a marcat absolvirea programului de Executive MBA în 2013, al Tiffin University, Ohio, iar din perspectiva carierei, un moment însemnat a fost trecerea în 2012, dintr-o companie axată pe servicii (Omnilogic), într-una de produs (1&1 Internet Development).Consideră că acesta a fost unul dintre momentele  definitorii din cariera sa, alături de şansa oferită de oamenii întâlniţi pe parcurs, care au inspirat-o să ia decizii bune, în momente cheie. Din 2012, a interacţionat, zi de zi, cu echipe diverse, din ţări precum SUA, Germania, UK, Suedia, Norvegia, Danemarca şi consideră că lucrul într-un mediu cultural divers este o continuă sursă de învăţare. „Consider că din ce în ce mai mult, un mod de a gândi multicultural (multicultural mindset) va fi un diferenţiator atât pentru angajaţi, cât şi pentru companiile care iau în calcul acest aspect la angajare.” Nu exclude varianta unui parcurs profesional în străinătate, însă spune că până acum nu a găsit companii în care să construiască, să aducă valoare şi să crească. 

  • Tânăra responsabilă cu managementul celui mai bine vândut produs românesc

    Cătălina Albişteanu lucrează la Bitdefender încă din facultate şi a trecut în ultimul deceniu prin roluri diverse în companie, precum inginer de testare şi manager de produs, atât în echipele de consumer, cât şi în cele enterprise.

    Este unul dintre membrii echipei care au dezvoltat în urmă cu cinci ani prima soluţie consumer de securitate pentru dispozitive inteligente din lume, Bitdefender BOX, o inovaţie care avea să creeze o nouă categorie de produse în industria securităţii informatice, adoptată imediat şi de către concurenţi – „o experienţă complexă şi grea pentru că, fiind ceva cu totul nou, încercam să nu pierdem fereastra de oportunitate şi să fim primii cu produsul pe piaţă; atunci ne-am asumat mai multe riscuri decât ne-am asuma în mod normal”.

    În prezent, Cătălina Albişteanu conduce o echipă de zece oameni, responsabili cu managementul celor mai bine vândute produse Bitdefender, soluţiile de securitate destinate protecţiei vieţii digitale a familiilor. Spune că lucrează într-un domeniu cu provocări pentru că în România există cunoştinţe de business limitate în acest sector, iar product managementul nu a fost niciodată o ramură dezvoltată.

    Descrie jobul de manager de produs drept unul în care trebuie să te poţi adapta rapid şi să ţii mereu pasul cu o piaţă în continuă schimbare, „întrucât ceea ce faci peste o lună s-ar putea să fie foarte diferit faţă de ce faci azi”. Cătălina Albişteanu spune că nu a plecat din România şi din companie pentru că a găsit aici locul în care poate schimba ceva şi unde munca sa produce un impact real.

    Soluţiile de securitate Bitdefender sunt descrise drept „cel mai bine vândut produs românesc” – ar fi fost vândute la peste 500 de milioane de utilizatori.

  • De ce a ales Ioan Popa, fondatorul Transavia, să facă un business care este chiar şi pe placul lui Barack Obama

    „Golful este un sport excepţional de care nu te laşi, odată ce te-ai apucat, iar eu nu sunt pasionat de altceva în viaţă mai mult decât de golf, pe care îl practic de zece ani“, spunea acum doi ani Ioan Popa, proprietarul grupului Transavia din industria cărnii de pasăre. Afirmaţia era făcută cu puţin timp înainte ca antreprenorul să deschidă Theodora Golf Club, un complex turistic cu teren de golf. Construcţia complexului a durat aproximativ doi ani, iar numele proiectului a venit de la prenumele fiicei lui Ioan Popa, Theodora, care a moştenit de la tatăl său pasiunea pentru golf.

    Ioan Popa alături de familia sa a investit 15 milioane de euro în acest complex de golf, situat lângă Alba Iulia. Theodora Golf Club dispune şi de facilităţi de cazare (19 vile de patru stele), restaurant, lounge bar şi terasă, salon privat, sală de conferinţe, pavilion exterior pentru evenimente, piscină exterioară, simulator indoor şi magazin cu accesorii de golf.

    Investiţia a fost realizată din fonduri proprii, prin concesionarea unei părţi din teren de la primăria Ciugud, dar şi prin achiziţionare de teren de către omul de afaceri din Alba Iulia. La realizarea proiectului au implicaţi specialişti atât din ţară, cât şi din străinătate. Terenul de golf a fost deschis în primăvara lui 2018.
    „Golful este sportul nobil prin definiţie, iar cultura de golf este una de onestitate şi integritate. Este un sport excepţional, iar pentru mine reprezintă mai mult decât un hobby şi în tot ce am construit la Theodora Golf Club am căutat să realizez un loc perfect pentru mişcare şi relaxare“, spunea anterior Ioan Popa, care i-a transmis această pasiune şi fiicei sale. Theodora Popa conduce alături de tatăl său şi businessul din industria cărnii.