BusinessMagazin

Tag: G20

  • Summitul G20 începe într-un context tensionat între Occident şi Rusia. Summitul ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale

    Vineri, cu o zi înainte de începerea summitului, care va avea loc pe parcursul a două zile, Marea Britanie şi Australia au pregătit o primire ostilă preşedintelui rus Vladimir Putin.

    Premierul australian Tony Abbott l-a acuzat pe preşedintele rus Vladimir Putin că intenţionează să restaureze “gloria pierdută a ţarismului sau a Uniunii Sovietice”, în timp ce premierul britanic David Cameron a denunţat o Rusie care agresează ţări mai mici decât ea, referindu-se la Ucraina.

    NATO a confirmat în cursul acestei săptămâni temerile autorităţilor de la Kiev, potrivit cărora Rusia a mobilizat trupe şi echipamente militare în estul Ucrainei, controlat de rebelii proruşi, acuzaţii negate de Moscova.

    Şi Rusia a acuzat vineri Misiunea de observatori a OSCE (Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa) desfăşurată în Ucraina că susţine autorităţile de la Kiev în conflictul dintre forţele ucrainene şi separatiştii proruşi. Potrivit Ministerului rus de Externe, Misiunea de observatori a OSCE “a lăsat impresia că toate eforturile (sale) vizează acordarea de ajutor şi susţinere doar pentru una dintre părţile conflictului, şi anume pentru autorităţile de la Kiev”.

    Acesta este contextul în care cei mai importanţi lideri ai lumii au sosit la Brisbane, un oraş din estul Australiei unde Vladimir Putin a ajuns vineri seara, iar Barack Obama şi François Hollande sâmbătă dimineaţa.

    – Întrevedere Hollande-Putin

    Franţa întreţine de asemenea relaţii tensionate cu Rusia. Vineri, o sursă rusească “sus-plasată” citată de agenţia RIA Novosti a afirmat că Franţa are termen până la sfârşitul lui noiembrie să livreze prima navă de război de tip Mistral Rusiei, dacă nu vrea să se expună unor cereri “serioase” de compensaţii.

    Premierul francez Manuel Valls a afirmat vineri seara că Franţa va lua decizii în mod suveran, “fără ca cineva să-i dicteze poziţia” în privinţa livrării controversate a două nave de tip Mistral Rusiei.

    Hollande şi Putin urmează să aibă o întrevedere bilaterală sâmbătă, la 08.00 GMT (10.00, ora României).

    Sâmbătă dimineaţa, preşedintele UE, Herman Van Rompuy, a declarat pentru presă că situaţia din Ucraina rămâne un subiect de “preocupare majoră”.

    Şefii de stat şi de guvern urmează să se întrunească sâmbătă dimineaţa, în jurul orei 03.00 GMT (05.00, ora României), pentru o reuniune privată. Tradiţionala fotografie de familie va fi făcută în jurul orei 07.00 GMT (09.00, ora României).

    De asemenea, preşedintele american Barack Obama va anunţa într-un discurs că ţara sa va oferi trei miliarde de dolari Fondului Verde al Naţiunilor Unite menit ajutorării ţărilor să lupte împotriva efectelor schimbărilor climatice.

    Preşedintele american a devenit tot mai insistent în problema problema schimbărilor climatice, la câteva zile după ce Statele Unite au anunţat un acord inedit cu China în privinţa reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră.

    Includerea problemelor privind mediul în comunicatul final al G20 nu este dorită de ţara gazdă, Australia, reticentă pe această temă. Australia vrea să se concentreze pe creşterea PIB-ului mondial, problema infrastructurii, subiectul energetic şi lupta împotriva optimizării fiscale agresive a multinaţionalelor şi evaziunii fiscale.

    Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a fost acuzat de “conflict de interese” în contextul dezvăluirilor referitoare la existenţa unui sistem de evaziune fiscală în timp ce era premier al Luxemburgului. Potrivit unor dezvăluiri, Luxemburgul a organizat un sistem de evaziune fiscală favorabil companiilor multinaţionale, scandalul fiind denumit “LuxLeaks” şi scoţând la iveală lucruri din perioada în care Jean-Claude Juncker era premier.

    “Cred cu adevărat că trebuie să luptăm la nivel internaţional împotriva evaziunii fiscale”, a răspuns Juncker, în contextul în care Australia a promis măsuri foarte dure în acest dosar.

    Summitul G20 ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale

    Summitul G20 de la Brisbane ar putea pune bazele unei noi instituţii energetice internaţionale, al cărei rol va fi de a asigura stabilitatea şi transparenţa, potrivit ediţiei de sâmbătă a publicaţiei Australian, în contextul în care preţul petrolului este la cel mai mic nivel, relatează AFP.

    Publicaţia australiană nu îşi dezvăluie sursele, dar afirmă că unele dintre marile ţări producătoare, între care Rusia şi Arabia Saudită, sunt de acord cu acest proiect, care rămâne totuşi în fază de negocieri.

    Una dintre sarcinile acestei agenţii ar fi asigurarea unei reprezentări mai eficiente a ţărilor emergente.

    “Australia şi alte mari economii încearcă să pună bazele unui nou regim pentru comerţul cu produse energetice în lume”, din cauza, în special, a temerilor generate de variaţiile de preţ.

    Preţul petrolului este în scădere constantă de mai mult timp pe fondul slabei cereri la nivel mondial, barilul evoluând în jurul a 80 de dolari, cel mai mic nivel din 2010.

    Potrivit publicaţiei, comunicatul final nu va anunţa înfiinţarea acestei noi instituţii, dar ar putea “să armonizeze principiile pe care le va urma”.

    Înfiinţarea unei noi instituţii energetice internaţionale se impune deoarece cele două agenţii existente, Agenţia Internaţională pentru Energie (IEA, pentru ţările consumatoare) şi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC, pentru ţările producătoare), nu mai sunt în pas cu realitatea. Spre exemplu, Statele Unite, care fac parte din IEA, au devenit între timp un important producător de gaze de şist, în timp ce cota ţărilor din cadrul OPEC în producţia mondială se află în declin.

    Obstacole însă rămân, potrivit publicaţiei, care precizează în acest sens faptul că unele ţări ar intenţiona să lege acest proiect de capitolul climatic al G20, o temă faţă de care Australia are reticenţe.

    Niciuna dintre delegaţiile solicitate sâmbătă dimineaţa de AFP nu era în măsură să comenteze aceste informaţii.

  • Papa Francisc îi îndeamnă pe liderii G20 să exercite presiuni asupra susţinătorilor jihadiştilor

    “Lumea întreagă aşteaptă de la G20 un acord tot mai larg care ar putea conduce, prin intermediul sistemului legal al Naţiunilor Unite, la încetarea definitivă a agresiunii injuste împotriva unor diferite grupări religioase şi etnice din Orientul Mijlociu”, scrie papa în această misivă adresată premierului australian Tony Abbott, gazda summitului care va avea loc la Brisbane pe 15 şi 16 noiembrie.

    Referindu-se la creşterea influenţei organizaţiei Stat Islamic în Siria şi în Irak, papa argentinian apreciază că “soluţia nu poate fi exclusiv de natură militară” şi subliniază că trebuie, înainte de toate, de pus capăt sprijinului pe care grupările teroriste îl primesc pe cale “politică” sau prin intermediul “comerţului ilegal cu petrol şi livrărilor de arme şi tehnologii”.

    În scrisoare, Papa le cere participanţilor la summitul G20 să nu se limiteze la “declaraţii de principiu” şi le reaminteşte, totodată, că excluderea economică şi socială, în principal şomajul în rândul tinerilor, favorizează “activitatea infracţională şi chiar recrutarea de terorişti”.

    În plus, Suveranul Pontif denunţă “forme de agresiune mai puţin evidente dar, la rândul lor, reale şi grave”, menţionând, în special, “abuzurile sistemului financiar”.

    Este pentru a doua oară când papa Francisc trimite o scrisoare înainte de deschiderea unui summit G20. Înainte de deschiderea summitului de la Sankt Petersburg, care a avut loc în septembrie 2013, el i-a scris preşedintelui rus Vladimir Putin pentru a invita statele membre G20 să “abandoneze căutarea inutilă a unei soluţii militare” la conflictul din Siria.

    La acea vreme, Washingtonul şi Parisul intenţionau să atace regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad în contextul unui atac chimic în apropiere de Damasc care s-a soldat 1.429 de morţi, conform Statelor Unite.

  • CALENDAR. Evenimente în perioada 10-16 noiembrie

    12.11
    INS publică cifra de afaceri în serviciile de piaţă pentru populaţie în primele 9 luni

    12.11
    Eurostat difuzează datele producţiei industriale în UE şi zona euro pe primele 9 luni

    12-14.11
    Conferinţa europeană Big Data from Space – BiDS’14 (Roma)

    13-16.11
    Târgul de Turism al României şi Romhotel (Romexpo Bucureşti)

    13.11
    Concert Sarah Brightman (Sala Palatului, Bucureşti)

    14.11
    INS publică datele-semnal pentru PIB în T3

    14.11
    Reuniunea Ecofin (Bruxelles)

    14.11
    Eurostat publică inflaţia în UE şi zona euro pentru luna octombrie

    15-16.11
    Reuniunea G20 (Brisbane)

    16.11
    Turul al doilea al alegerilor pentru preşedintele României

    până la 17.11
    Festivalul de muzică clasică şi contemporană SoNoRo (Bucureşti, Cluj, Iaşi)

  • Ei sunt perdanţii tăcuţi ai crizei

    Într-un raport pregătit pentru o reuniune G20, instituţia arată că în ţările G20 sunt peste 100 mil. şomeri, iar alţi 447 mil. de cetăţeni, deşi au loc de muncă, nu reuşesc să iasă din sărăcie, trăind cu un venit de mai puţin de 2 dolari pe zi. În ciuda unui reviriment economic moderat în 2013-2014, creşterea economică globală este aşteptată să rămână insuficientă în viitorul previzibil, cu pieţe ale muncii slabe, care vor frâna consumul şi investiţiile.

    Banca Mondială notează că slăbiciunea creşterii economice afectează atât perspectivele de angajare, cât şi perspectivele de creştere a salariilor, ţinând cont că salariul real a stagnat după criză în multe ţări G20 şi chiar a scăzut în altele.

  • Efectele scandalului de SPIONAJ: Cadourile oferite de Putin liderilor G20, încredinţate spre verificare serviciilor de securitate

     “Examinarea este în desfăşurare şi noi nu putem încă să spunem că sunt inofensive”, a declarat miercuri Frédéric Vincent, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Executivului de la Bruxelles.

    “Dar se recomandă tuturor membrilor Comisiei să nu folosească materiale externe în timpul misiunilor în străinătate”, a amintit el.

    Micul pachet cadou oferit de preşedintele rus Vladimir Putin fiecăruia dintre liderii G20 includea un stick USB şi un încărcător de telefon mobil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pregătiri de război chirurgical în Siria

    Într-adevăr, puţini aşteptau să se ia vreo decizie importantă la o reuniune unde gazda, Vladimir Putin, s-a dovedit mai convingătoare principalul musafir, Barack Obama, ţinând cont că majoritatea opiniilor de acolo au fost contra unei intervenţii militare în Siria. Mesajul UE a fost că “nu există soluţie militară a conflictului”, iar Rusia, susţinută de principalul său aliat China (cu care a şi semnat un acord de creştere a livrărilor de gaz, graţie Gazprom, care va construi un gazoduct spre China), a precizat că ar susţine o intervenţie armată în Siria numai sub egida ONU şi dacă se va dovedi că regimul de la Damasc a folosit arma chimică împotriva civililor.

    Mai mult, Putin a avertizat voalat că ar putea relua un contract de livrări de sisteme antiaeriene S-300 către Iran pe care l-a îngheţat în urmă cu câţiva ani la presiunea SUA şi a Israelului. De partea SUA s-a situat în continuare doar Franţa.

    În privinţa acţiunii militare în sine, s-a conturat treptat în Congres soluţia unei intervenţii “chirurgicale”, limitată atât în timp (cel mult 90 de zile), cât şi în obiective (fără a încerca să-l răstoarne de la putere pe liderul Bashar al-Assad, ci doar să-i dea un semnal că uzul armelor chimice încalcă legislaţia internaţională şi nu poate fi lăsat nepedepsit). The New York Times susţine că aceasta este varianta susţinută de Israel, care nu doreşte ca SUA să grăbească ori să ajute victoria niciuneia dintre părţile implicate în războiul civil, ci doar slăbirea amândurora – singura situaţie ce ar asigura că dinspre Siria nu vine nicio ameninţare serioasă contra Israelului.

    Bursele de acţiuni au început să crească, iar preţul petrolului şi cel al aurului au scăzut, ilustrând faptul că pieţele financiare s-au împăcat deja cu ideea unei astfel de lovituri militare simbolice.

  • Divergeneţe pe tema unei intervenţii militare în Siria la summitul G20 din Rusia

    Şeful Guvernului italian, Enrico Letta, a cărui ţară respinge orice acţiune militară fără mandat din partea ONU, a declarat pe Twitter că cina a “confirmat diviziunile în privinţa Siriei”.

    Singurul numitor comun găsit de liderii G20 este simpla condamnare a folosirii armelor chimice.

    Statele Unite şi aliaţii lor, între care Franţa, acuză regimul lui Bashar al-Assad că a ucis cu aceste arme sute de civili la 21 august. Dar pentru opozanţii acestei intervenţii, între care Rusia, rebelii au fost cei care au folosit armele chimice.

    “Există totuşi o condamnare generală faţă de folosirea armelor chimice”, potrivit unei surse diplomatice franceze.

    “Întrebarea, pentru unii, este cine a folosit aceste arme chimice. Putin nu răspunde. El spune «unii sau alţii şi fără îndoială şi unii şi alţii»”, potrivit acestei surse.

    Vladimir Putin, susţinător al Damascului, a decis să transforme această cină, care s-a încheiat la ora locală 01.00 (24.00 ora României) în tribună deschisă pe tema crizei siriene, fiecare exprimându-se la rândul său, dar fără a căuta neapărat un acord.

    Războiul din Siria a prevalat în faţa temelor economice abordate în mod obişnuit la summitul G20.

    “Atmosfera a fost concentrată dar nu tensionată”, potrivit sursei franceze.

    De mai multe zile, crisparea dintre Statele Unite şi Rusia creşte, cu ameniţări de escaladare militară şi tensiuni diplomatice, iar acest lucru în pofida cordialităţii forţate şi strângerilor de mână oficiale de la Sankt Petersburg.

    Joi, trei nave de război ruseşti au trecut strâmtoarea turcă Bosfor pentru a se apropia de coastele siriene.

    Ambasadoarea americană la ONU, Samantha Power, a criticat vehement Rusia, acuzată că “ia ostatic Consiliului de Securitate”, blocând, împreună cu China, orice decizie privind Siria.

    La Sankt Petersburg, în cadrul unei întâlniri cu premierul japonez, Shinzo Abe, Obama şi-a exprimat doinţa ca liderii mondiali să admită “că folosirea armelor chimice în Siria este nu numai o tragedie, ci şi o încălcare a dreptului internaţional care trebuie reglementată”.

    Preşedintele francez François Hollande, susţinător al intervenţiei, a avut întrevederi cu premierul turc Recep Tayyip Erdogan, la fel de favorabil unei opţiuni militare şi ale cărui trupe au fost mobilizate de la frontiera siriană, potrivit presei turce.

    Cealaltă ţară care blochează la ONU o operaţiune militară, China, a afirmat, joi că, în opinia ei, “situaţia actuală arată că soluţia politică este singura cale” posibilă pentru rezolvarea crizei.

    Tensiunea creşte pe măsură ce se apropie ziua de 9 septembrie, data oficială a revenirii la lucru a congresmenilor americani, care sunt chemaţi să se pronunţe pentru sau împotriva unui atac militar în Siria.

    Din Sankt Petersburg, Barack Obama continua, joi, să exercite presiuni asupra congresmenilor pentru a le obţine susţinerea, dar votul se anunţă strâns, până în punctul în care preşedintele şi-a anulat o deplasare prevăzută pentru luni în scopul de a apăra politic intervenţia.

    Tot la 9 septembrie, şeful diplomaţiei siriene, Walid Mouallem, se va afla în vizită la aliatul rus, la Moscova.

    Premierul britanic David Cameron a afirmat că are noi probe privind folosirea armelor chimice în Siria.

    Dar Obama nu poate conta în demersurile sale pe aliaţii europeni uniţi, deoarece doar François Hollande este dispus, în prezent, să atace Damascul.

    Germania crede că “acest război trebuie să se încheie şi acest lucru nu se va face decât politic”, potrivit cancelarului Angela Merkel, care asigură că ţara sa “nu se va asocia în niciun caz unei acţiuni militare”.

    Liderii europeni şi-au multiplicat contactele la Sankt Petersburg pentru a ajunge la un numitor comun.

    Ei au avut o întâlnire cu Barack Obama în sala cinei, chiar înainte de a merge fiecare la locul său, potrivit imaginilor televizate.

    “A fost o mare solidaritate europeană” în timpul cinei, potrivit sursei franceze.

    Miniştrii de Externe din ţările membre UE se vor reuni vineri şi sâmbătă la Vilnius pentru a încerca să găsească o poziţie comună.

    În acest context plin de ameninţări, ONU şi Vaticanul încearcă să militeze pentru pace.

    Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon a declarat în timpul cinei că “fiecare zi care trece este o zi în care mor persoane nevinovate. Să furnizezi arme uneia sau alteia (dintre părţi) nu este un răspuns. Nu există o soluţie militară”; a declarat el.

    “O soluţie politică este singurul mijloc de a se evita o baie de sânge”, a adăugat Ban într-un comunicat. El a avut o scurtă întrevedere, înaintea cinei, cu Barack Obama.

    Organizaţia internaţională a anunţat sosirea surpriză în Rusia a trimisului său special, Lakhdar Brahimi, care este şi trimisul Ligii Arabe, pentru a-l ajuta pe secretarul general, Ban Ki-moon, să exercite presiuni pentru conferinţa internaţională privind Siria, supranumită Geneva 2.

    Secretarul de Stat american John Kerry l-a sunat pe omologul său rus Serghei Lavrov pentru a relansa această idee.

    Pe teren, şefa operaţiunilor umanitare ale ONU, Valerie Amos, a sosit joi la Damasc pentru întrevederi cu oficialii sirieni.

    La vest de Damasc, patru persoane au fost ucise şi alte şase rănite în urma exploziei unei maşini-capcană.

  • Putin a introdus în mod oficial Siria pe agenda summitului G20

    “Anumiţi participanţi mi-au solicitat să alocăm timp şi posibilitatea discutării altor subiecte foarte urgente de politică internaţională, şi anume situaţia cu privire la Siria. Sugerez să facem acest lucru în timpul cinei”, a declarat Putin, care se opune cu fermitate unei intervenţii militare în Siria, contrar Statelor Unite şi Franţei, în deschiderea summitului celor mai mari puteri la nivel mondial, al cărei gazdă este, la Sankt Petersburg.

  • Barack Obama a ajuns în Rusia pentru summitul G20

    Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a sosit joi la Sankt Petersburg, în Rusia, unde va participa la lucrările summitului G20, care se va desfăşura sub semnul crizei siriene.

    Avionul Air Force One, de tip Boeing 747, care îl transportă pe preşedintele Statelor Unite a aterizat pe pista aeroportului din Sankt Petersburg, la puţin timp după ora locală 14.05 (13.05, ora României), venind de la Stockholm.

    După o vizită de 24 de ore în Suedia, Obama va încerca, la G20, să obţină un sprijin cât mai larg posibil pentru o intervenţie militară în Siria, cu scopul de a pedepsi această ţară, acuzată de lansarea unui atac chimic mortal, la 21 august

    Preşedintele rus Vladimir Putin, principalul susţinător al regimul sirian şi gazdă a G20, se opune unei intervenţii militare împotriva regimului de la Damasc, ceea ce preconizează o întâlnire tensionată între cei doi lideri la reuniunea internaţională consacrată în principal problemelor economice.

    Primirea oficială a demnitarilor străini de către Vladimir Putin este aşteptată în jurul orei locale 16.30 (15.30, ora României).

  • Şomajul record şi îmbătrânirea populaţiei “pun” Europa pe “o bombă cu ceas”

    Europa stă pe “o bombă cu ceas demografică” din cauza şomajului record în rândul tinerilor, combinat cu îmbătrânirea populaţiei, a avertizat joi, la summit-ul G20 de la Sankt Petersburg, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Muncii (OMM), Guy Ryder.

    Ryder consideră că liderii politici nu fac destul pentru a rezolva această problemă complexă.

    “Dacă nu îi aduci pe aceşti tineri în câmpul muncii ai de-a face cu o bombă cu ceas din punct de vedere demografic. Şomajul în rândul tinerilor este dublu sau triplu faţă de nivelurile normale şi trebuie să găsim rapid locuri de muncă, din foarte multe motive”, a declarat oficialul pentru CNBC.

    El a adăugat că speră ca problema şomajului să nu fie eclipsată la summit-ul G20 de dezbaterile privind situaţia din Siria, care vor domina agenda reuniunii din acest an a liderilor celor mai mari economii ale lumii.

    “Trebuie să stăm cu ochii pe problema locurilor de muncă. Trebiue să avem în vedere că liderii prezenţi aici reprezintă ţări cu un total de 93 de milioane de şomeri, cifră care creşte în pofida opiniei că ieşim din criză”, a continuat Ryder.

    Şomajul din Europa s-a menţinut în iulie la nivelul record de 12,1%, iar în ţări precum Grecia şi Spania cifra depăşeşte 26%. Şomajul în rândul tinerilor se apropie de 25% la nivelul UE şi trece de 50% în statele afectate de criză din sudul zonei euro.