BusinessMagazin

Tag: furtuna

  • Se adună nori de furtună deasupra Europei: Economiştii şi-au pierdut optimismul şi pariază pe o recesiune dureroasă

    Investitorii pariază din ce în ce mai mult pe faptul că Europa se va scufunda într-o recesiune economică dureroasă, în contrast tot mai mare cu convingerea de pe pieţele internaţionale că SUA se îndreaptă spre o „aterizare uşoară”, scrie Financial Times.

    În ultimele două săptămâni, euro a scăzut în raport cu dolarul, în timp ce ascensiunea surprinzătoare a acţiunilor europene din acest an a stagnat, iar obligaţiunile guvernamentale germane – refugiul preferat al investitorilor în perioade de criză – au început să crească.

    Schimbările arată o încredere tot mai mare în rândul managerilor de fonduri, care consideră că indicatorii economici din zona euro slăbesc în faţa costurilor mai mari ale împrumuturilor, în timp ce SUA a demonstrat rezistenţă în ciuda celui mai restrictiv mediu de rate ale dobânzii din ultimii 22 de ani.

    „Am asistat la mai multe runde de creşteri ale dobânzilor în SUA, dar cererea şi creşterea economică sunt puternice. Dinamica de creştere european este slabă, credem că BCE a făcut o greşeală de politică monetară şi va recunoaşte acest lucru târziu”, a declarat Ario Emami Nejad, portofolio manager în cadrul Fidelity International.

    Cifrele oficiale de săptămâna trecută au arătat că economia americană a crescut cu o rată anuală de 2,4% în al doilea trimestru, cu mult peste estimările economiştilor, în timp ce indicatorul preferat al Rezervei Federale americane pentru inflaţie s-a răcit mai mult decât se aştepta în iunie, ceea ce a întărit aşteptările ca aceasta să pună capăt în curând ciclului de creştere a ratelor. Între timp, Europa a fost la un pas de recesiune, în timp ce inflaţia serviciilor în zona euro a atins un nivel record de 5,6% în iulie.

    Analiştii au declarat că majorările ratelor dobânzilor au avut mai puţin succes în reducerea inflaţiei în Europa decât în SUA, deoarece o proporţie mai mare a inflaţiei a fost cauzată de daunele provocate în aprovizionarea cu alimente şi energie de invazia totală a Rusiei în Ucraina.

    În prima jumătate a acestui an, pieţele europene de acţiuni au fost o surpriză, contrazicând aşteptările aproape universale ale analiştilor de scădere. În schimb, o iarnă relativ blândă şi atenuarea crizei energetice din regiune au ajutat continentul să evite un şoc profund şi să propulseze indicele Stoxx Europe 600 cu 8,5% mai sus în primele şase luni ale anului.

    Aceste câştiguri s-au inversat la jumătatea unui sezon de câştiguri dezamăgitor pentru al doilea trimestru. Companiile din Stoxx 600 sunt pe cale să înregistreze cel mai mare declin al profiturilor trimestriale de la începutul pandemiei Covid-19, raportând o scădere cu 17% a profitului pe acţiune în al doilea trimestru, de la un an la altul, mai mult decât dublul scăderii înregistrate de rivalii americani din indicele de referinţă S&P 500.

    În consecinţă, decalajul dintre preţul acţiunilor şi Wall Street s-a mărit. S&P 500 a crescut cu aproape 20% în acest an, ajutat în parte de entuziasmul privind inteligenţa artificială – un domeniu dominat de companiile americane.

    Situaţia este similară în alte părţi ale pieţelor financiare. Euro a scăzut cu 2,6% faţă de dolar de la jumătatea lunii iulie, iar în ceea ce priveşte obligaţiunile guvernamentale, diferenţa dintre costurile de împrumut pe 10 ani din SUA şi cele din Germania – cea mai mare economie europeană – a ajuns la cel mai ridicat nivel din acest an.

    Kevin Thozet, membru al comitetului de investiţii de la Carmignac, a declarat că dinamica l-a determinat să se debaraseze de o parte din titlurile de stat americane în favoarea obligaţiunilor guvernamentale germane, care ar putea creşte în cazul unei recesiuni europene în toată regula.

    „Dacă luăm în considerare cele două blocuri economice, Germania este regiunea în care vedem cea mai mare slăbire economică”, a spus el.

  • Se adună nori de furtună deasupra Europei: Economiştii şi-au pierdut optimismul privind perspectivele economice ale regiunii şi pariază pe o recesiune dureroasă

    Investitorii pariază din ce în ce mai mult pe faptul că Europa se va scufunda într-o recesiune economică dureroasă, în contrast tot mai mare cu convingerea de pe pieţele internaţionale că SUA se îndreaptă spre o „aterizare uşoară”, scrie Financial Times.

    În ultimele două săptămâni, euro a scăzut în raport cu dolarul, în timp ce ascensiunea surprinzătoare a acţiunilor europene din acest an a stagnat, iar obligaţiunile guvernamentale germane – refugiul preferat al investitorilor în perioade de criză – au început să crească.

    Schimbările arată o încredere tot mai mare în rândul managerilor de fonduri, care consideră că indicatorii economici din zona euro slăbesc în faţa costurilor mai mari ale împrumuturilor, în timp ce SUA a demonstrat rezistenţă în ciuda celui mai restrictiv mediu de rate ale dobânzii din ultimii 22 de ani.

    „Am asistat la mai multe runde de creşteri ale dobânzilor în SUA, dar cererea şi creşterea economică sunt puternice. Dinamica de creştere european este slabă, credem că BCE a făcut o greşeală de politică monetară şi va recunoaşte acest lucru târziu”, a declarat Ario Emami Nejad, portofolio manager în cadrul Fidelity International.

    Cifrele oficiale de săptămâna trecută au arătat că economia americană a crescut cu o rată anuală de 2,4% în al doilea trimestru, cu mult peste estimările economiştilor, în timp ce indicatorul preferat al Rezervei Federale americane pentru inflaţie s-a răcit mai mult decât se aştepta în iunie, ceea ce a întărit aşteptările ca aceasta să pună capăt în curând ciclului de creştere a ratelor. Între timp, Europa a fost la un pas de recesiune, în timp ce inflaţia serviciilor în zona euro a atins un nivel record de 5,6% în iulie.

    Analiştii au declarat că majorările ratelor dobânzilor au avut mai puţin succes în reducerea inflaţiei în Europa decât în SUA, deoarece o proporţie mai mare a inflaţiei a fost cauzată de daunele provocate în aprovizionarea cu alimente şi energie de invazia totală a Rusiei în Ucraina.

    În prima jumătate a acestui an, pieţele europene de acţiuni au fost o surpriză, contrazicând aşteptările aproape universale ale analiştilor de scădere. În schimb, o iarnă relativ blândă şi atenuarea crizei energetice din regiune au ajutat continentul să evite un şoc profund şi să propulseze indicele Stoxx Europe 600 cu 8,5% mai sus în primele şase luni ale anului.

    Aceste câştiguri s-au inversat la jumătatea unui sezon de câştiguri dezamăgitor pentru al doilea trimestru. Companiile din Stoxx 600 sunt pe cale să înregistreze cel mai mare declin al profiturilor trimestriale de la începutul pandemiei Covid-19, raportând o scădere cu 17% a profitului pe acţiune în al doilea trimestru, de la un an la altul, mai mult decât dublul scăderii înregistrate de rivalii americani din indicele de referinţă S&P 500.

    În consecinţă, decalajul dintre preţul acţiunilor şi Wall Street s-a mărit. S&P 500 a crescut cu aproape 20% în acest an, ajutat în parte de entuziasmul privind inteligenţa artificială – un domeniu dominat de companiile americane.

    Situaţia este similară în alte părţi ale pieţelor financiare. Euro a scăzut cu 2,6% faţă de dolar de la jumătatea lunii iulie, iar în ceea ce priveşte obligaţiunile guvernamentale, diferenţa dintre costurile de împrumut pe 10 ani din SUA şi cele din Germania – cea mai mare economie europeană – a ajuns la cel mai ridicat nivel din acest an.

    Kevin Thozet, membru al comitetului de investiţii de la Carmignac, a declarat că dinamica l-a determinat să se debaraseze de o parte din titlurile de stat americane în favoarea obligaţiunilor guvernamentale germane, care ar putea creşte în cazul unei recesiuni europene în toată regula.

    „Dacă luăm în considerare cele două blocuri economice, Germania este regiunea în care vedem cea mai mare slăbire economică”, a spus el.

  • Fenomen rar. O furtună de vară a făcut prăpăd în ţară, o persoană a murit

    O furtună de vară, cu rafale de vânt de până la 145 de kilometri pe oră, a lovit miercuri Olanda, provocând cel puţin un deces. Oamenii din cea mai mare parte a ţării au fost sfătuiţi să rămână în case, iar transporturile au fost grav perturbate.

    O femeie în vârstă de 51 de ani a murit în Haarlem după ce un copac a căzut peste maşina în care se afla, a anunţat poliţia locală, potrivit Reuters. În Amsterdam, mai multe persoane au fost rănite în timp ce zeci de copaci au fost doborâţi, avariind maşini şi bărci aflate de-a lungul canalelor din oraş.

    Institutul Naţional de Meteorologie a emis cea mai mare avertizare de furtună în provincia Noord-Holland, care include Amsterdam. Furtuna, numită Poly, este cea mai devastatoare din Olanda din ultimii cinci ani.

    Furtunile puternice din Olanda au loc de obicei între lunile octombrie şi aprilie. Precedenta furtună de vară a avut loc în 2015 şi a fost prima după mai bine de un secol.

  • Se adună nori de furtună la orizont pentru cea mai mare economie a lumii: Guvernul american are nevoie de un împrumut-mamut de aproape 1.000 de miliarde de dolari, care ameninţă să pună şi mai multă presiune pe sistemul bancar

    Guvernul american vrea să împrumute peste un trilion de dolari, sumă care va creşte presiunea asupra sistemului bancar al SUA, în condiţiile în care Washingtonul revine pe pieţe după ce a rezolvat problema plafonării datoriei în urmă cu o săptămână, scrie FT.

    În urma soluţionării acestei dispute – care a împiedicat anterior SUA să îşi majoreze împrumuturile – departamentul Trezoreriei va încerca să îşi refacă soldul de numerar, care săptămâna trecută a atins cel mai scăzut nivel din 2017.

    JPMorgan a estimat că Washingtonul va trebui să împrumute 1,1 mld. dolari în certificate de trezorerie pe termen scurt, până la sfârşitul anului 2023, cu o emisiune netă 850 miliarde de dolari în următoarele patru luni.

    Una dintre principalele îngrijorări exprimate de analişti a fost că volumul mare de noi emisiuni va duce la creşterea randamentelor datoriei guvernamentale, care va absorbi rapid banii din depozitele bancare.

    „Toată lumea ştie că vine potopul. Randamentele vor creşte puternic. Certificatele de trezorerie se vor ieftini şi mai mult, iar acest lucru va pune şi mai multă presiune pe bănci”, a declarat Gennadiy Goldberg, strateg la TD Securities.

    Analiştii se aşteaptă la cea mai mare creştere a emisiunilor certificatelor de trezorerie din istorie, cu excepţia perioadelor de criză, cum ar fi criza financiară din 2008 şi pandemia din 2020. Analiştii au spus că acestea vor avea scadenţe cuprinse între câteva zile şi un an.

    Această schimbare sporeşte presiunea asupra depozitelor bancare din SUA, care au scăzut deja în acest an, deoarece creşterea ratelor dobânzilor şi falimentul creditorilor regionali au determinat clienţii să scoată banii din bănci şi caute alternative cu randament mai ridicat.

    Retragerea în masă a depozitelor bancare şi creşterea randamentelor ar putea determina băncile să ofere dobânzi mai mari pentru conturile de economii, însă această decizie s-ar putea transforma într-o lovitură foarte grea pentru creditorii mai mici care nu vor putea concura cu ofertele băncilor gigant.

    „Creşterea randamentelor ar putea forţa băncile să-şi majoreze dobânzile la depozite” a spus Gregory Peters, co-chief investment officer, în cadrul PGIM Fixed Income.

    Şocul ofertei vine în condiţiile în care Fed face eforturi pentru a-şi reduce deţinerile de obligaţiuni, într-un contrast absolut comparativ cu anul trecut atunci când era cel mai mare cumpărător de datorie guvernamentală.

    „Avem un deficit bugetar semnificativ şi ne confruntăm şi cu o politică monetară destul de dură. Dacă la acestea se mai adaugă şi o avalanşă a certificatelor de trezorerie, cel mai probabil ne vom confrunta cu turbulenţe economice şi financiare” a concluzionat Trosten Slok, economist-şef la Apollo Global Management.

  • ALERTĂ METEO. Cod roşu de furtună într-o localitate din România

    Meteorologii au emis avertizări Cod roşu de furtună pentru alte trei localităţi din judeţul Caraş-Severin.

    Potrivit ANM, sunt vizate localităţile Eftimie Murgu, unde avertizarea este în vigoare până la 14.30, şi Luncaviţa şi Lăpuşnicel, unde avertizarea este valabilă până la 14.45.

    În aceste zone se vor semnala averse torenţiale care vor acumula peste 50 l/mp, descărcări electrice, vijelie şi grindină.

    Anterior, ANM a emis o avertizare Cod roşu pentru localitatea Şopotu Nou.

  • ALERTĂ METEO. Cod roşu de furtună într-o localitate din Caraş-Severin

    Meteorologii au emis vineri o avertizare Cod roşu de furtună pentru localitatea Şopotu Nou din judeţul Caraş-Severin.

    Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie, în Şopotu Nou se vor semnala averse torenţiale care vor acumula peste 40-50 l/mp, după ce în zona avertizată s-au acumulat cantităţi de peste 40 l/mp., dar şi frecvente descărcări electrice, vijelie, grindină.

    Avertizarea este în vigoare până la ora 13.40.

  • Un fenomen meteo extrem loveşte Canada. Milioane de oameni sunt afectaţi

    Doi oameni au murit şi peste un milion de persoane au rămas fără curent electric după ce o furtună de gheaţă a lovit zone foarte populate din Canada.

    Doi oameni au murit şi peste un milion de persoane au rămas fără curent electric joi, după ce o furtună de gheaţă a lovit cele mai populate provincii canadiene. Ploaia îngheţată şi vânturile puternice au doborât copaci şi au rupt linii electrice.

    Cele două victime au fost lovite de crengi de mari dimensiuni, potrivit Reuters.

    Potrivit autorităţilor, aproximativ un milion de persoane nu aveau curent electric în Quebec, în timp ce în Ontario erau afectaţi aproximativ 110.000 de consumatori.

    Cele două provincii lovite de vremea extremă reprezintă mai mult de jumătate din populaţia totală a Canadei, de aproximativ 39 de milioane de locuitori.

  • Una dintre cele mai importante pieţe de real estate din întreaga lume iese din furtună

    Sentimentul general privind direcţia în care se îndreaptă preţurile locuinţelor suedeze s-a îmbunătăţit în ultimele luni, după o lungă perioadă de criză imobiliară şi pesimism. La această transformare a contribuit şi temperarea preţurilor pentru energie, dar şi speranţa că episoadele de majorare a dobânzilor se apropie de sfârşit, scrie Bloomberg.

    Suedezii se aşteaptă acum la o redresare a pieţei imobiliare, după ce o serie de runde de majorare a ratei dobânzii a dus la creşterea costului pentru creditele ipotecare şi a făcut ca preţurile proprietăţilor din Suedia să se confrunte cu una dintre cele mai grave prăbuşiri la nivel global.

    Cele mai recente date publicate arată o îmbunătăţire semnificativă a percepţiei generale legate de situaţia real-estateului suedez. În prezent, 41% dintre suedezi consideră că preţurile vor continua să scadă în continuare (anterior 50% dintre aceştia vedeau scenariul posibil – n.r), în timp ce 33% cred că o redresare a pieţei este pe drum (anterior doar 28% ) 

    Raportul SEB este unul dintre cei mai importanţi indicatori principali pentru real-estate-ul suedez, care s-a confruntat cu o scădere abruptă a preţurilor de 16% la începutul lui 2022.

    „Îmbunătăţirea sentimentului privind piaţa imobiliară a fost una punctuală şi fenomenul s-a continuat şi în februarie. Există mai multă certitudine în ceea ce priveşte ratele şi inflaţia, iar acest lucru a contribuit la această transformare pozitivă”, au declarat economiştii suedezi.

    Riksbank a majorat săptămâna trecută dobânda cheie cu o jumătate de punct procentual, la 3%, şi a declarat că plănuieşte mai multe majorări pentru a combate inflaţia galopantă.

  • Vine furtuna imobiliară. Una dintre cele mai importante pieţe de real estate din lume se prăbuşeşte şi ar putea trage după ea economii de pe tot globlul

    Piaţa de real estate din Suedia se confruntă cu o scădere accelerată a preţurilor, fiind afectată de cea mai gravă criză imobilară din ultimii 30 de ani. Ceea ce se întâmplă în prezent cu piaţa suedeză ar putea reprezenta soarta pieţelor din interiorul economiilor dezvoltate din întreaga lume, scrie Bloomberg.

    Situaţia pieţei imobiliare suedeze a fost alimentată de inflaţia galopantă şi de măsurile luate de marile bănci centrale pentru limitarea acesteia, ceea ce a dus la o scădere a preţului locuinţelor cu 14%. Preţurile au continuat să scadă pentru şapte luni la rând, în condiţiile în care gospodăriile sunt presate puternic de creşterea costului vieţii.

    Această prăbuşire a pieţei este cel puţin neobişnuită pentru o ţară în care corecţiile anterioare au fost superficiale şi de scurtă durată, iar tinerii suedezi n-au experimentat niciodată o prăbuşire a imobiliarelor.

    La nivel global pieţele de real estate din întreaga lume au început să încetinească, insă scăderile nu au început să îşi facă încă apariţia. Conform prognozelor, în economii precum Marea Britanie sau Noua Zeelandă sunt prevăzute scăderi de până la 20% în cel mai negru scenariu.

    „Preţul pentru multe dintre locuinţe a scăzut sub norma generală de preţ, iar competiţia pentru oferte este slabă. Nu ne aşteptăm să vedem o rederesare reală până anul viitor„ a declarat Markus Svanberg, CEO-ul agenţiei imobiliare Lansforsakringar Fastighetsformedling.

    În octombrie, indicele HOX, care urmăreşte evoluţia preţurilor pentru locuinţele suedeze a înregistrat o scădere de 3% faţă de luna precedentă. Aceasta este cea mai abruptă scădere din iunie şi până în prezent.

    Scăderea preţurilor este condusă de locuinţele deconectate (imobile care nu sunt legate de nicio clădire – n.r), acestea fiind foarte vulnerabile pe măsură ce preţul pentru energie electrică creşte.

    Majoritatea analiştilor imobiliari sunt de părere că declinul va continua, iar traiectoria actuală a pieţei indică că toţi banii făcuţi din vânzările realizate în pandemie s-ar putea evapora până la începutul lui 2023.

    Temerile analiştilor sunt alimentate şi de faptul că Banca Naţională a Suediei ar urma să majoreze dobânda de referinţă cu 75 de puncte de bază.

    Creşterea costurilor de împrumut pune o presiune uriaşă pe proprietarii de imobile, mulţi dintre aceştia urmând să se confrunte cu scadenţe mari ale obligaţiunilor în următorii ani.

    Riksbank, banca centrală a Suediei, este de părere că real esatate-ul reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa stabilităţii financiare a ţării şi a îndemnat băncile să fie mai reţinute atunci când vine vorba de acordarea creditelor, afirmând că riscul apariţiei unui val de credite neperformante a crescut puternic.

  • Prinsă la mijloc între un război cu mize imense şi o criză energetică istorică Europa ratează o altă şansă de a-şi aduna forţele şi de a se pregăti pentru furtuna care vine, riscând mai mult ca niciodată dispariţia

    Eforturile lui Vladimir Putin de a folosi gazul rusesc ca armă geopolitică au devenit o ameninţare şi o problemă gravă pentru Europa. Cu toate acestea, Comunitatea Europeană nu pare să reuşească să-şi adune forţele în faţa obstacolului comun, scrie Bloomberg.

    Ultimul episod în care Uniunea Europeană a reuşit să se coordoneze şi să combată o criză a fost în 2020, atunci când a debutat pandemia de COVID-19. Şantajul energetic a lui Vladimir Putin – răspuns la sprijinul european pentru Ucraina – transmite o undă de şoc care va afecta diferit ţările Europei, în funcţie de depdenţa lor de gazele ruseşti.

    Pentru a mai atenua din impactul creşterii galopante a preţurilor şi pentru a-şi ajuta oamenii să treacă cu bine iarna, guvernele Europei sunt gata să arunce în joc sute de miliarde de euro.

    Într-o Uniune Europeană ideală, răspunsul fiscal la problema creşterilor de preţuri ar fi aproape automat. Sprijinul financiar ar fi direcţionat imediat către cele mai afectate state, la care s-ar adăuga şi o serie de scutiri de impozit pe venit şi o amânare de plătire a ratelor, atât pentru businessuri cât şi pentru gospodării.

    În realitate, europenii sunt foarte departe de acest scenariu. La fel ca şi în restul crizelor prin care au trecut, cele 27 de state membre s-au grăbit să vină cu o soluţie scrisă pe genunchi pentru problema energetică a continentului.

    Ţări precum Franţa, Italia şi Spania au făcut presiuni pentru plafonarea preţurilor, prin care sperau să obţină o scădere pentru costurile propriilor importuri de gaze naturale lichefiate. Germania, la rândul său, a anunţat un program de 200 de miliarde de euro cu care şi-a propus să atace problema preţurilor la energie. Pieţele au reacţionat la această neconcordanţă prin creşterea costurilor de împrumut ale Italiei, unde povara grea a datoriei publice face ca cheltuielile suplimentare al guvernului să fie şi mai greu de suportat.

    Din fericire, există totuşi o rază de speranţă pentru Europa. Germania s-ar putea arăta deschisă la acordarea de împrumuturi din partea UE pentru guvernele aflate în dificultate, finanţate prin emisiuni comune de obligaţiuni. Această strategie ar putea reduce uşor costurile ridicate pentru împrumuturi cu care trebuie să se confrunte ţări precum Italia. Cu toate acestea, acest instrumente de ajutor este la ani lumină distanţă de utilitatea şi banii puşi pe masă pentru redresarea ţărilor afectate de pandemie.

    Aceste jumătăţi de măsură cu care Europa operează în mijlocul unei crize o face vulnerabilă în faţa noilor provocări şi o pune faţă în faţă cu o nouă criză a datoriilor externe. UE ar trebui să fie capabilă să creeze un fond permanent pentru a acorda împrumuturi cât şi subvenţii în situaţii de criză, cu proceduri clare privind utilizarea acelor bani, astfel încât ţările membre să nu fie forţate să negocieze noi contracte la fiecare criză care apare.

    În ultimă instanţă, Europa are nevoie de o autoritate fiscală centrală, cu o sursă proprie de venituri pe care să le cheltuie atunci când este necesar pentru a atenua şocurile provocate de crizele ce pot apărea. Dacă nici pandemia, nici un război hibrid cu Rusia nu poate convinge UE să se gândească măcar la această soluţie, este greu de imaginat ce ar mai putea să o facă. Cu cât Europa aşteaptă mai mult, cu atât coeziunea şi solidaritatea riscă să dispară şi nimeni nu ştie ce va veni în loc.