BusinessMagazin

Tag: fonduri

  • Unde îşi pun investitorii bani: Piaţa indicilor de fonduri a ajuns la active de peste 11.000 miliarde dolari, după ce a crescut de patru ori în ultimul deceniu

    Activele gestionate de indicii de fonduri (n.r: index fund – un fond mutual sau un fond tranzacţionat care replică performanţa unui indice), au trecut de pragul de 10.000 miliarde dolari la nivel global, pe fondul creşterii pieţelor şi a exodului investitorilor dinspre fondurile mai scumpe care nu reuşesc de multe ori să depăşească performanţa indicilor de referinţă, potrivit FT.

    Ca instrument, indicii de fonduri reprezintă o investiţie mai ieftină, încât aceştia încearcă să replice un anumit indice. Instrumentul a fost inventat în urmă cu aproape 50 de ani, dar nu a devenit popular la început pentru că managerii de fonduri erau sceptici cu privire la un instument care livrează randament la media pieţei.

    Ei considerau că investitorii nu ar fi mulţumiţi de un asemenea randament, până acum.

    Cu toate acestea, vehiculele de investiţii care replică indici – fie că o fac într-un mod mai tradiţional printr-un fond mutual, fie că o fac printr-un fond tranzacţionat – au prins avânt.

    După criza financiară din 2008 popularitatea acestor indici a explodat, de la acţiuni bursiere şi până la obligaţiuni sau mărfuri, acest instrument de investiţii a schimbat radical peisajul industriei de investiţii.

    În urmă cu un deceniu, piaţa indicilor de fonduri cuprindea active de 2.300 miliarde dolari, potrivit datelor firmei Morningstar, agregate de asociaţia Investment Company Institute.

    Revenirea înregistrată de pieţe în 2019 şi mutarea investitorilor către forme pasive de investiţii au ridicat piaţa la nivelul unei industrii de 11.400 miliarde dolari la nivel global în luna noiembrie.

    „Este un nivel foarte ridicat. Acesta a fost deceniul ascensiunii indicilor de fonduri”, notează Ben Johnson, cercetător-şef pe segmentul de fonduri tranzacţionate în cadrul Morningstar.

    Chiar şi aceste cifre ar putea subestima realitatea investitorilor în faţa indicilor de fonduri. Multe fonduri de pensii şi fonduri suverane îşi pregătesc strategii interne pentru a replica performanţele pieţelor fără a comisiona un manager de active. Datele sunt disparate pe acest segment, însă BlackRock estima în 2017 că această activitate de investiţii se ridica atunci la 6.800 miliarde dolari.

    Indicii de fonduri au căpătat tracţiune în special pe acţiunile bursiere, mai ales în SUA, unde mulţi manageri de investiţii au avut dificultăţi în a alege coşul de investiţii prin care să depăşească indicii de referinţă.

    Doar 28% dintre manageri de fonduri de tip equity din SUA care investesc în companii mari au reuşit să depăşească performanţa bursei americane în 2019, iar în ultimul deceniu doar 11% dintre manageri au atins această performanţă, potrivit datelor Bank of America.

     

     

     

  • Ce este Autoritatea pentru Digitalizarea României, noua instituţie care va activa din ianuarie şi va administra fonduri UE de cel puţin 2 miliarde de euro

    Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) va avea de gestionat cel puţin 2 miliarde de euro proveniţi din finanţare europeană. ADR va funcţiona după data de 30 ianuarie, când vor fi finalizate procedurile întemeierii acesteia, a explicat preşedintele Autorităţii, Sabin Sărmaş, pentru MEDIAFAX.

    ”Este Programul Operaţional Creştere Inteligentă şi Digitalizare, un program sectorial care are alocate 2 miliarde de euro. Uniunea Europeană va aloca pentru digitalizare în următorul exerciţiu financiar 7 miliarde de euro doar pentru România. Autoritatea va gestiona o parte din aceste sume, cel puţin cele 2 miliarde. Dar miza foarte mare în momentul de faţă, este o strategie în baza căreia să se cheltuiască aceşti bani, să se pună programul de finanţare care să servească atât instituţiile publice prin diferite programe în funcţie de nevoile pe care le vom extrage şi le vom pune în strategie, astfel încâr banii să fie cheltuiţi. Pentru că astăzi, marea problemă este că există o serie întreagă de programe propuse spre finanţare care nu reuşesc să atragă fonduri”, a precizat luni, preşedintele Autorităţii pentru Digitalizarea României, după dezbaterea publică în privinţa Hotărârii de Guvern pentru înfiinţarea companiei.

    Autoritatea preia două departamente din fostul Minister al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, desfiinţat de guvernarea PNL.

    „Din MCSI (Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale) momentan, Autoritatea pentru Digitalizarea României preia OISI care este Organizmul Intermediar pentru promovarea Societăţii Informaţionale şi care este organismul prin care noi luăm banii de la Uniunea Europeană, acesta este organismul care finanţează toate aceste proiecte, fie că ele sunt pe zona publică sau pe zona privată. Mai ia o echipă de asistenţă tehnică, acronimul este UIPOAT – Unitatea pentru Implementare proiecte POAT (Proiectul Operaţional Asistenţă Tehnică), această echipă au o deosebită importanţă în scrierea proiectelor pe fonduri europene. Practic o unitatea va scrie proiecte, cealaltă va reuşi să le finanţeze, sigur alături de alte departamente pe care le vom crea”, a mai explicat Sabin Sărmaş.

    Termenul când ADR va funcţiona va fi după 30 ianuarie. „Autoritatea va funcţiona după data de 30 ianuarie, când vor fi finalizate toate procesurile. ADR a apărut întrucât Ministerul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, în care a fost integrat fostul MCSI, nu a putut să îşi asume toate subiectele de comunicaţii, această autoritate copiază aceste responsabilităţi”, a adăugat preşedintele.

    Autoritatea are prevăzuţi, în textul Hotărârii de Guvern, un număr de 35 de angajaţi, fapt pentru care participanţii la dezbatere au numit-o în mod peiorativ drept un „Chihuahua” al instituţiilor statului, după ce au afirmat despre MCSI că era văzut drept „cenuşăreasa ministerelor”. Preşedintele Autorităţii a asigurat că personalul va fi extins.

    Luni, a avut loc la sediul Guvernului o dezbatere publică în vederea Hotărârii de Guvern prin care va fi înfiinţată Autoritatea pentru Digitalizarea României.

  • Firea: Primăria Capitalei a atras fonduri europene nerambursabile în valoare de 920 de milioane euro

    Primarul Capitalei, Gabriela Firea, scrie pe pagina sa de Facebook, că instituţia pe care o conducere a atras fonduri europene nerambursabile, în ultimii trei ani, în valoare totală de 920 de milioane de euro.

    „Am semnat contractul de finanţare aferent proiectului de „Extindere şi reabilitare a infrastructurii de apă şi apă uzată în zonele Ghidigeni, Olteniţei, Cheile Turzii şi Henri Coandă din Municipiul Bucureşti”, proiect co-finanţat din Fondul de Coeziune prin POIM 2014-2020, ce presupune extinderea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare, precum şi reconfigurarea sistemului de apă uzata din aria de proiect, in valoare de aproximativ 68 de milioane euro”, a scris edilul pe Facebook.

    Firea explică faptul că, de la preluarea mandatului de primar general, a semnat alte 13 contracte cu finanţare europeană prin Programul Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020, cu o valoare totală de aproximativ 279 milioane de euro, ce vizează achiziţia a 100 de tramvaie, 100 de autobuze electrice, precum şi modernizarea unui tronson de 1,1 km cale dublă linie de tramvai pe Bd. Vasile Milea.

    „De asemenea, Primaria Capitalei a atras fonduri europene, prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020 pentru “Finalizarea Staţiei de Epurare Glina, reabilitarea principalelor colectoare de canalizare şi a canalului colector Dâmboviţa (Caseta) în Municipiul Bucureşti – Etapa a II a”, cel mai mare proiect de mediu din România, cu finanţare europeană, în valoare totală de 360 de milioane de euro, si lucreaza la documentatia necesara pentru accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru modernizarea a peste 200 km din reţeaua primară prin POIM, în valoare de aproximativ 213 milioane de euro”, explică sursa menţionată.

    Astfel, spune Gabriela Firea, Primăria Capitalei atrage, în total, aproximativ 920 de milioane de euro, fonduri nerambursabile.

  • Boloş: Un miliard de euro este suma transmisă la Comisia Europeană pentru decontare

    Marcel Boloş a anunţat, luni, că nu mai riscăm dezangajarea fondurilor europene. Ministrul Fondurilor Europene a precizat că suma transmisă pentru decontare la Comisia Europeană este de un miliard de euro.

    „Avem veşti foarte bune. Zero de comitere la nivelul tuturor programelor operaţionale. Un miliard euro suma transmisă la Comisie pentru decontare şi urmează să intre în trezorerie. Faţă de ceea ce aveam ca risc de pierdere a banilor de 557 milioane euro, am realizat în avans suma de 466 milioane euro, circa jumătate de miliard realizaţi în avans”, a declarat Ioan-Marcel Boloş, la începutul şedinţei de Guvern de luni.

    El a mai precizat că au mai fost semnate patru proiecte din totalul de 23 care erau întârziate şi care se ridică la o valoare totală de 4,2 miliarde euro.

    „Proiectele pe infrastructura de apă si canalizare am avut doua acte normative adoptate, o OUG şi o HG, prin care am realizat partea de cofinanţare a acestor proiect de infrastructură. Preponderent din zona rurală care vor avea racordare la reţea. Valoarea celor 23 de proiecte care erau oarecum întârziate erau de 4,2 miliarde euro. Din acestea am semnat, 4 contracte, Satu Mare, Olt, Buzău, pentru care am semnat contracte în valoare de un miliard de euro”, a conchis Boloş.

    Ludovic Orban a explicat că România risca să piardă fonduri europene în valoare de 600 milioane euro, iar noul Guvern s-a angajat că nu va pierde nici măcar un euro.

  • Faraon de milioane

    Pornite din nevoie în anul 1961, când Egiptul avea nevoie de fonduri pentru lucrări de protecţie a siturilor arheologice ameninţate de inundaţii, expoziţiile itinerante cu astfel de obiecte au devenit un magnet pentru vizitatori, care stau ore în şir la coadă ca să intre la ele şi o sursă importantă de venituri pentru muzee şi proprietarul exponatelor. Mai mult, popularitatea acestor evenimente a dus şi la dezvoltarea unei pieţe înfloritoare de expoziţii de copii ale celor mai bine de 1.000 de obiecte găsite în mormântul lui Tutankamon. 

  • Unde se mută banii când dobânzile sunt negative: Fondurile de pensii din Danemarca, cu active totale de 450 miliarde dolari, îşi cresc expunerea pe active imobiliare

    Fondurile de pensii din Danemarca, una dintre cele mai dezvolate pieţe pentru industria fondurilor de pensii la nivel global, îşi cresc expunerea pe active imobiliare în căutare de un refugiu care poate aduce câştiguri sigure într-un mediu cu dobânzi negative.

    Dintre cele opt cele mai mari fonduri de pensii daneze contactate de Bloomberg, şase spun că vor să îşi extindă portofoliul imobiliar şi să caute alte active alternative. Mai multe fonduri susţin că se aşteaptă ca randamentele pe obligaţiuni să rămână negative în anii următori.

    Danemarca are deja dobânzi negative de peste şapte ani, mai mult decât a stat orice altă ţară într-un astfel de mediu

    Jan Ostergaard, care supraveghează investiţiile private în cadrul Industriens Pension, un fond cu active de circa 26 miliarde dolari, spune că piaţa imobiliară este atractivă pentru că prezintă „risc scăzut” şi „câştiguri stabile”.

    Mutarea atenţiei către proprietăţi imobiliare vine în contextul în care investitorii instituţionali aşteaptă ca publicarea unui raport comandat de guvern după care se va ghida legislaţia pieţei chiriilor din Danemarca. Potrivit sursei citate, unele modele discutate includ opţiunea plafonării chiriilor, ceea ce ar înjumătăţi valoarea investiţiilor.

    Kaare Dybvad, ministrul pentru Imobiliare din Danemarca, a criticat mai mulţi investitori pentru că ar fi profitat de ceea ce el numeşte „găuri” în legislaţia actuală. Însă el a avut un discurs critic mai mult la adresa cumpărătorilor internaţionali şi a evidenţiat situaţia fondului Blackstone Group – care a investit în România în compania Superbet – după ce gigantul de investiţii a început să cumpere din ce în ce mai multe proprietăţi pe piaţa daneză în ultimii ani.

    Michael Bruhn, şeful diviziei real estate în cadrul celui de-al doilea cel mai mare jucător din Danemarca, PFA Pension, cu active de 90 miliarde dolari, spune că investiţia în imobiliare face parte din aşa-numitele core projects ale fondului. Acestea implică achiziţia de proprietăţi şi investiţia în clădiri noi care au nevoie doar de renovaţii.

    „Ne apropiem de finalul ciclului economic, iar clienţii noştri vor un risc peste medie. Noi avem apetit pentru investiţiile cu valoare adăugată”, spune Bruhn.

     

     

  • Unde se investesc banii de pensie a 7 milioane de români: Fondurile de pensii Pilon II şi-au dublat expunerea pe Bursă în ultimii ani, ajungând la 10 mld. lei. Problema este că administratorii cumpără acţiuni şi le ţin acolo, nu le tranzacţionează, reducând free-floatul companiei şi lichiditatea Bursei

    Viitorii pensionari ai României au în prezent 10% din companiile româneşti listate la Bucureşti, de la 4,6% în 2014, astfel că prin intermediul fondurilor de pensii private Pilon II aceştia aproape şi-au dublat indirect participaţia pe piaţa de capital din România, potrivit calculelor realizate de ZF.

    „Este clar că fondurile de pensii româneşti au devenit unul dintre pilonii principali ai Bursei de Valori Bucureşti. Acest lucru aduce avantaje pentru noi toţi în sensul în care prin fondurile de pensii oamenii de rând beneficiază de creşterea pe termen lung a bursei“, spune Adrian Cojocar, directorul general adjunct al Patria Asset Management.

    Însă strategia administratorilor acestor fonduri este de acumulare de acţiuni şi în general nu vizează tranzacţionarea activă la bursă, ceea ce se traduce într-o scădere a acţiu­nilor disponibile la liber la tranzacţio­nare şi ar putea conduce la o diminuare a lichidităţii.

    Astfel de fonduri sunt alimentate periodic cu bani, de exemplu doar în S1/2019 au intrat 4,14 mld. lei din contribuţiilor celor 7,4 mi­lioa­ne de români, arată datele ASF.

    Prin urmare, cum marfa de la bursă este limitată, iar fondurile de pensii sunt alimentate cu fluxuri de bani, cui îi foloseşte faptul că aceşti investitori devin mai mari pe zi ce trece şi pe cine încurcă acumularea de acţiuni?

    „Singurul dezavantaj pe care îl văd este faptul că acumulările realizate de fondurile de pensii reduc free-floatul companiilor şi implicit lichiditatea pieţei poate să scadă. Totuşi un procent de 10-20% din capitalizare este rezonabil“, spune Adrian Cojocar.

    Marcel Murgoci, director de tranzac­ţio­na­re al Estinvest, consideră că odată cu mărirea par­ticipaţiilor, administra­torii de fonduri ar putea să se implice mai mult în activitatea emitenţilor, mergând până la obţinerea unui loc sau mai multe în consiliile de administraţie ale respectivelor societăţi.

  • Guvernul alocă, din fondul de rezervă, bani pentru furnizarea căldurii în mai multe localităţi

    „În şedinţa de Guvern de astăzi vom aproba alocarea din fonduri de rezervă bugetară, a sumelor necesare pentru furnizarea agentului termic, în localităţile: Bran, Focşani, Tulcea, Gheorgheni, Motru şi Drobeta-Turnu Severin. Sunt comunităţi locale care se confruntă cu o situaţie financiară dificilă şi nu putem lăsa oamenii fără căldură, în prag de iarnă. De altfel, alocăm fondurile necesare pentru funcţionarea spitalului din Săcele, precum şi ajutoarele financiare pentru familiile victimelor tragicului accident produc în Ialomiţa”,a declarat Viorica Dăncilă, vineri, în cadrul şedinţei de Guvern.

    Liderul PSD a mai vorbit şi de „suma de 1,4 miliarde de euro, ce urmează a fi plătită fermierilor, sub formă de avans, până la finalul lunii noiembrie”.

    „Sper ca acest lucru să se şi întâmple”, a mai spus Viorica Dăncilă.

    Aceasta a precizat că măsurile benefice implementate de PSD trebuie subliniate, pentru ca cetăţenii să aibă aceleaşi aşteptări şi de la următorul Guvern.

    „Exemplele sunt multe, şi vă rog, dragi colegi, să prezentaţi public măsurile bune pe care le-am luat. Românii trebuie să ştie că au dreptul să ceară următorului Guvern continuarea acestor măsuri. Vom asigura buna funcţionare şi administrare a ţării, până la instalarea următorului Guvern şi vom lua toate măsurile necesare pentru a sprijini oamenii, aşa cum am făcut şi până acum. Nu putem lăsa oamenii fără ajutor în prag de iarnă, nu putem lăsa comunităţile locale fără finanţarea necesară pentru continuarea proiectelor începute. Aşa cum ne-am angajat, vom face totul pentru oameni şi ne vom opune ferm tuturor celor care afectează dezvoltarea României şi drepturile românilor”,a conchis Dăncilă.

    Anterior, Viorica Dăncilă a declarat, la România Tv, că proiecţia bugetară va fi afişată, săptămâna viitoare, pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    „Noi aveam bani şi pentru creşterea pensiilor, aveam bani pentru tot. O să afişăm pe site-ul Ministerului Finanţelor, săptămâna viitoare, proiecţia bugetară”, a conchis Dăncilă.

  • Al doilea oraş din România care o să aibă metrou întâmpină tot mai multe probleme. “Ni s-au înjumătăţit fondurile de infrastructură”

    Proiectul metroului va fi dificil de concretizat din bani europeni pe viitorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene deoarece sumele destinate infrastructurii din România vor scădea la jumătate, în condiţiile în care municipiul încă nu are un operator de transport eligibil, susţine ministrul fondurilor europene, Roxana Mînzatu.
     
    “În România avem un singur operator de metrou eligibil, însă şi pentru proiectele Metrorex a fost dificil să obţinem fonduri europene. Iar Clujul încă nici nu are un astfel de operator. În plus, în viitorul exerciţiu financiar al UE, 2021 – 2027, ţara noastră va dispune de 5 miliarde de euro pentru toate marile sale proiecte de infrastructură faţă de 10 miliarde în acest exerciţiu. Statele din Vest nu sunt atât de dornice să finanţeze proiectele de infrastructură din Est, de care noi avem atât de mult nevoie”, a spus ministrul.
     
    În schimb, Clujul va putea obţine fonduri europene pentru proiectele pe care le iniţiază Alianţa Vestului (formată din municipiile Timişoara, Oradea, Arad şi Cluj-Napoca. “Este vorba despre investiţiile teritoriale integrate”, a spus Mînzatu.
     
    Acest tip de investiţie permite statelor membre ale UE să pună în aplicare programe operaţionale la nivel intersectorial şi să recurgă la finanţare provenind de la mai multe axe prioritare pentru a asigura punerea în aplicare a unei strategii integrate pentru un teritoriu specific.
     
    Ministrul a menţionat că principalele artere rutiere considerate ca prioritare la finanţare de la nivel european vor fi cele de pe traseul Coridorului de Transport Pan-European nr. IV (Nădlac – Bucureşti – Constanţa), iar Guvernul României va miza în exerciţiul financiar viitor pe Autostrada Sibiu – Piteşti.
     
    Roxana Mînzatu a anunţat că gradul de absorbţie a fondurilor europene în România este de 32%, sub media europeană de 34%, punând acest lucru pe problemele de la licitaţii, dar şi pe lipsa forţei de muncă.
     
    “Am avut o întâlnire cu conducerea Companiei de Apă Someş Cluj, care a accesat un proiect de 355 de milioane de euro, iar cei de acolo ne spuneau că majoritatea celor 4-6 licitaţii pe care le-au derulat până acum a venit un singur ofertant; în aceste condiţii nu prea putem vorbi despre concurenţă”.
     
    Pentru viitorul exerciţiu financiar, ministerul va propune Programe Operaţional Regionale (POR) descentralizate, în care axele acestora să fie dimensionate în funcţie de specificul regiunii. “Ne vom întâlni cu reprezentanţii agenţiilor de dezvoltare regională cărora le vom expune acest aspect. Nu este normal să ai un POR cu aceeaşi componenţă în toate regiunile”, a spus Mînzatu, scrie ziuadecj.ro

  • Compania unde angajaţii lucrau cu băutura pe birouri este în faza în care cheltuie mai mult decât produce, pierzând câteva MILIOANE de dolari ZILNIC

    WeWork este un start-up specializat în oferirea spaţiilor comune de lucru, domeniu cunoscut sub numele de coworking. La fel ca multe alte start-up-uri, WeWork este în faza în care cheltuie mai mult decât produce, pierzând câteva milioane de dolari zilnic.

    Prin urmare, cei de la Bloomberg scriu că WeWork ar putea rămâne fără bani până în primăvara anului viitor.

    Listarea la bursă a fost anulată din cauza fostului CEO, Adam Neumann, care a fost acuzat de conflict de interese după o serie de investiţii imobiliare private. Recent, Neumann a anunţat că va renunţa la rolul de CEO al companiei ş…i va ceda o parte din controlul asupra companiei, dupa ce planurile de listare a acesteia s-au lovit de obstacole. Potrivit Wall Street Journal, de la anunţarea unei potenţiale listări, compania a fost subiectul mai multor numeroase critici şi a pierdut 2 miliarde de dolari în 2018.

    Tot anul trecut, Neumann s-a confruntat şi cu un proces intentat de o fostă angajată, care spunea că există probleme legate de hărţuirea sexuală şi alte comportamente nepotrivite în spaţiul de lucru. În declaraţia ei, a menţionat faptul că la interviul de angajare, Neumann i-a oferit shoturi de tequila.

    Tequila nu a lipsit de pe mesele angajaţilor nici în 2016, când Neumann i-a anunţat, la sediul central al companiei, că trebuie să renunţe la 7% din efectivul total de angajaţi – ulterior, cei prezenţi la momentul anunţului au fost serviţi cu shot-uri de tequila şi alte băuturi.

    Chiar sistemul de business al WeWork este acum analizat de specialişti: compania închiriază spaţii pe termen lung (15 ani este media), le renovează şi le subînchiriază companiilor. Problema este că WeWork va trebui să plătească, în următorii 15 ani, facturi cumulate de 47 miliarde dolari, în vreme ce contractele din acest moment ar urma să le aducă 4 miliarde de dolari.

    Reducerea numărului de angajaţi este prima soluţie luată în calcul de analişti: compania a cheltuit anul trecut 184 milioane dolari pentru salarii şi alte 23 milioane dolari în compensaţii pe acţiuni.