BusinessMagazin

Tag: fond de investitii

  • O companie locală face o tranzacţie peste hotare: Grupul de firme Green Group, controlat de fondul de investiţii Abris Capital, cumpără o companie din Lituania activă tot în domeniul reciclării

    Grupul de firme Green Group, activ în domeniul reciclării, controlat de fondul de investiţii Abris, a cumpărat compania UAB Ecso din Lituania şi astfel intră pe piaţa de reciclare a poliolefinelor de joasă densitate (LDPE). Aceasta este cea mai recentă achiziţie făcută de Green Group, compania românească bazându-şi dezvoltarea şi pe o serie de achiziţii realizate până acum mai ales pe plan local. Spre exemplu, acum mai puţin de o lună, grupul românesc de firme a preluat SIGAD, un dezvoltator de software pentru raportare de mediu.

    Planurile Green Group nu se opresc însă aici, compania având în plan dezvoltarea în următorii ani prin investiţii de 150-200 mil. euro, ţinta fiind aceea de a deveni cel mai mare grup integrat de reciclare din Europa Centrală şi de Est, prin investiţii de tip capex şi achiziţii de companii.
    „Recenta achiziţie consolidează activităţile de reciclare desfăşurate de GreenGroup în ultimii 20 de ani şi este un pas hotărâtor în strategia grupului de a deveni un jucător cheie în regiune în reciclarea poliolefinelor. Totodată, este o investiţie cu rol strategic”, a spus Adrian Stănculescu, partener şi head of Abris Romania. Abris este unul dintre cei mai activi investitori financiari din România, având în portofoliu patru companii locale – Green Group (reciclare), Pehart Tec (producţie), Dentotal (stomatologie) şi GTS (IT).

    Green Group este dintre acestea cea cu cea mai mare vechime, fiind preluată acum circa şase ani.
    UAB Ecso a fost fondată în 2009 şi a devenit principalul reciclator de polietilenă din Lituania. În prezent, compania are o capacitate anuală de procesare de 20.000 de tone de deşeuri de folie pe an, provenite din postconsumul casnic şi industrial, pe care le transformă în granule LDPE reciclate. Polietilena este unul dintre cele mai răspândite tipuri de materiale plastice, reprezentând 40% din consumul total de materiale plastice din Europa.

    „Astfel de materiale au o rată de colectare mică şi necesită investiţii semnificative în tehnologii avansate de reciclare. Din acest motiv, ele au cea mai mare probabilitate de a ajunge la incinerare sau la depozitare. Prin integrarea UAB Ecso în ecosistemul GreenGroup, suntem siguri că vom accelera economia circulară a materialelor plastice şi astfel vom juca un rol important în reducerea poluării şi în recuperarea unei resurse valoroase pentru economie”, a spus şi Vladas Venskutonis, fondatorul UAB Ecso.
    Granulele de polietilenă reciclată au aplicaţii multiple, în special în industria ambalajelor, iar cererea pentru aplicaţii de ambalare LDPE este în creştere în sectoarele de retail şi industriale.
    „Modelul lituanian s-a dovedit a fi un succes la nivel local în ceea ce priveşte reutilizarea deşeurilor de plastic în circuit închis, în conformitate cu obiectivele economiei circulare. Prin această investiţie, poziţionăm grupul în prima linie de apărare pentru limitarea impactului asupra mediului al materialelor plastice de unică folosinţă – o categorie care include atât PET, cât şi poliolefinele. Obiectivul nostru este de a scala acest model în regiune şi în alte ţări”, a completat Constantin Damov, preşedintele GreenGroup.
    În prezent, GreenGroup cuprinde cinci divizii majore de afaceri: reciclarea PET, reciclarea deşeurilor electrice şi electronice (DEEE), reciclarea deşeurilor de ambalaje din sticlă, managementul deşeurilor industriale şi răspunderea extinsă a producătorilor (EPR) pentru deşeurile de ambalaje.

     

  • Povestea unei afaceri româneşti căreia i-a crescut valoarea de 10 ori în doar doi ani

    Start-up-ul local fintech Prime Dash Tehnologies, care a dezvoltat o serie de soluţii de business intelligence pentru IMM-uri, şi-a crescut evaluarea de zece ori în doi ani.  Ambiţiile echipei din spatele proiectului nu se opresc aici: în cinci ani vor să ajungă la statutul de unicorn, adică la o evaluare de un miliard de euro.

    „În momentul de faţă ridicăm o rundă de investiţie de 1,5 milioane de euro, în care peste 700.000 de euro sunt dedicaţi marketingului şi vânzărilor. Cu această sumă ar trebui să reuşim să atragem aproximativ 6.000 de clienţi, de IMM-uri, cu o rată de creştere în următorii ani de 3-4 ori ca să ajungem undeva la 80.000 de clienţi în trei ani de acum încolo. Avem deja o finanţare negociată cu un fond de investiţii din România, foarte important şi strategic pentru noi, plus o finanţare de la un fond de investiţii străin. Şi mai avem promisiuni şi scrisori de intenţie şi din Marea Britanie – în momentul de faţă analizăm care e cea mai bună variantă sau cel mai bun partener. Căutăm în acest moment smart money, ceea ce înseamnă că mă interesează şi canalele prin care ne ajută să ne promovăm, ce parteneri mai are în portofoliu, ca să pot să scalez foarte rapid businessul”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Cătălin Rus, cofondator şi director de operaţiuni (COO) al Prime Dash.

    El a adăugat că într-un an de la actuala rundă de investiţii, start-up-ul vrea să ia o nouă finanţare în valoare de 5 milioane euro, iar ulterior, în circa trei ani, să ajungă la rundă de seria A. „Acum suntem la 10 milioane de euro ca evaluare. În ianuarie 2020 am ridicat prima rundă de finanţare la o evaluare de 1 milion de euro. Atunci nu aveam niciun client încă, aveam doar proof of concepts cu anumiţi clienţi, tocmai ieşisem din validarea softului împreună cu cei de la Mazars.”

    Înfiinţată încă din 2012, compania Prime Dash a lansat proiectul în forma actuală în 2020, după aproape doi ani în care s-a aflat în teste la companii de consultanţă internaţionale precum Mazars. „Misiunea Prime Dash este de a lega relaţia între instituţii financiare şi IMM-uri prin accesul la date de creditare în timp real ca să accelerăm procesul de creditare. Facem asta prin dezvoltarea unei soluţii dedicate IMM-urilor, care acţionează ca un consultant financiar digital ce are scopul de a se conecta la date, a analiza datele financiare şi a genera toţi indicatorii şi raportările necesare pentru a vedea încotro se duce compania. Rolul lui este şi de a comunica cu antreprenorul pe întrebări de genul «zi-mi ce vrei să faci şi îţi voi spune cum se face». Acesta este şi mottoul aplicaţiei”, a explicat Cătălin Rus.

    În ultimii doi ani, Prime Dash a investit foarte mult în zona de infrastructură a aplicaţiei, iar în special anul trecut au apărut şi cele mai mari schimbări în companie. Start-up-ul a intrat într-o serie de programe de accelerare, printre care se numără Microsoft for Startups şi InnovX – BCR, dar şi programul VISA Innovation. Totodată, echipa Prime Dash şi-a consolidat şi parteriatul avut cu Banca Transilvania. „Am intrat în programul de accelerare al celor de la Microsoft, care ne-a ajutat foarte mult pe zona de consultanţă tehnică, dar şi de infrastructură. Ulterior, ne-am consolidat parteneriatul şi cu cei de la Banca Transilvania cu care începusem în 2019. Şi ei şi-au schimbat întreaga structură şi proces de abordare a soluţiilor nebancare către parteneri, iar acum am reuşit să ducem acest proces mai departe. Chiar vor lansa un proiect foarte interesant în Bucureşti în perioada următoare. Între timp, am mai reuşit să mai colaborăm cu încă trei companii instituţii financiare din România”, a precizat el.

    Prime Dash a reuşit să atragă până acum în portofoliul său de clienţi peste 1.300 de companii, din care circa 80% sunt din România, iar restul din străinătate – SUA şi ţări din Africa. „În aplicaţia de IMM-uri sunt analizate circa 1,5 miliarde de euro în fiecare lună. Am dezvoltat şi am integrat foarte multe sisteme de contabilitate pentru a putea extrage datele – am ajuns la peste 25 de sisteme ca să acoperim aproximativ 85% din piaţa de IMM-uri”, a subliniat Cătălin Rus, adăugând că în general, clienţii PrimeDash sunt companii cu afaceri de minim 500.000 euro pe an. „Utilizatorii noştri sunt companii în general cu cifre de afaceri între 500.000 – 1.000.000 de euro şi tot pe acelaşi palier, cu aproximativ acelaşi procent, sunt companii cu cifre de afaceri între 1 milion şi 5 milioane de euro, urmate imediat de companii cu cifre de afaceri între 5 milioane şi 10 milioane de euro.”

    Modelul de business al Prime Dash se bazează pe subcripţii anuale sau lunare, care le oferă companiilor acces la diferite module în funcţie de necesităţi. Start-up-ul oferă şi un abonament gratuit prin care companiile au acces la 8 module din soluţie. „Pe modelul de subscripţie anuală se plătesc 6 dolari pe lună pentru fiecare companie pe care o conectezi la sistem şi o foloseşti, deci vin 72  dolari pe an. Sau dacă plăteşti în sistem lunar şi nu plăteşti o singură dată pe an, costul este de 9 dolari pe lună pentru un abonament”, a explicat cofondatorul şi COO-ul Prime Dash.

    Anul trecut, start-up-ul a înregistrat o cifră de afaceri de peste 100.000 de euro în condiţiile în care se afla încă în zona de validare a proiectului şi a modelului de business. Acum, după un an, clienţii au început să îşi reînnoiască abonamentele, sistemul de plăţi în sine fiind implementat anul trecut. Odată cu aceste validări şi revalidări, start-up-ul intră în prezent într-o etapă de creştere şi scalare la nivel internaţional. Astfel, numărul clienţilor din străinătate va creşte în următoarea perioadă în condiţiile în care Prime Dash va avea în curând sediul central la Londra, în România rămânând departamentul de dezvoltare software şi departamentul de business development pentru Europa Centrală şi de Est. „Un alt pas foarte important pentru noi tot anul trecut s-a întâmplat, încă nu este finalizat, dar suntem în curs, este mutarea şi accesarea programului a departamentului de schimburi internaţionale a Guvernului Marii Britanii prin care practic mutăm operaţiunile de business development şi vânzări în Londra şi vom păstra în România zona de software development şi partea de vânzări şi development pentru Europa de Centrală şi de Est, dar sediul principal va fi la Londra.”

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Update

    1. Invitat: Cătălin Rus, cofondator şi director de operaţiuni (COO) al Prime DashTehnologies – soluţii de business intelligence pentru IMM-uri

    Ce e nou? Start-up-ul local se află în prezent în curs de a lua o nouă finanţare în valoare totală de 1,5 milioane euro, atât de la jucători de pe plan local, cât şi de la investitori străini, proiectul fiind acum evaluat la 10 milioane euro. Obiectivul pe termen mai lung este de a ajunge la o evaluare de un miliard de euro în cinci ani.

    2. Invitat: Alin Breabăn, cofondator, Vestinda – soluţie de management pentru investiţi în crypto

    Ce e nou? Start-up-ul local caută o finanţare pre-seed cuprinsă între 400.000 şi 600.000 euro pentru a continua dezvoltarea soluţiei şi pentru a intra pe mai multe pieţe-ţintă din Africa, Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est. Platforma a fost lansată public în urmă cu două luni şi a reuşit deja să atragă utilizatori din 40 de ţări. Investiţia iniţială a fondatorilor se situează la 25.000 euro.

    „Până anul acesta nu ne-am concentrat pe atragerea de finanţări, însă de o lună şi jumătate am început strategia pentru construirea unei campanii de strângere de fonduri. Suntem în discuţii cu mai mulţi parteneri pe zona asta, atât cu fonduri de investiţii, cât şi cu companii suport care pot să te ajute în astfel de iniţiative, inclusiv acceleratoare. Sunt discuţii foarte avansate cu multe dintre ele – şi cu fondurile şi cu companiile suport, care nu sunt doar din România, ci şi din zona pe care o vizăm ca desfacere – Turcia, Singapore, şi din zona CEE (Europa Centrală şi de Est – n. red.) – Estonia, Bulgaria, România şi Cehia.”

    Start-up Pitch

    Invitat: Dumitru Gangaliuc, fondator, BOLD

    Ce face? Lucrează la dezvoltarea unei platforme de tip marketplace prin care îşi propune să pună în legătură brandurile sau agenţiile cu persoane creative cu ajutorul cărora să creeze experienţe imersive pentru clienţii lor prin intermediul unor soluţii tehnice inovative. Platforma va fi lansată public spre sfârşitul anului, în luna noiembrie sau decembrie.

    „Am pornit drumul din 2014 de fapt ca agenţie şi anul acesta în cadrul acceleratorului InnovX am coagulat conceptul acesta de marketplace – nu este încă lansat, dar lucrăm la el. Cercetarea pe care am făcut-o a arătat că sunt două tabere. Prima este tabăra artistului care are know-how-ul, poate să creeze, are deja soluţiile dezvol­tate, dar mai are propriile proble­me cu partea de vânzări, de marketing, cu partea de a atrage noi clienţi. Şi este a doua tabără, cea a brandurilor sau agenţiilor care sunt mereu în căutare de know-how, de soluţii inovative, imersive în care să atragă cât mai mulţi consumatori care să interacţioneze cu brandul lor şi la nivel emoţional. Şi atunci clientul care are bani, dar caută soluţii are nevoie de creativul care are soluţia dar care este în căutare de finanţare.”

    Start-up Boost

    Invitaţi: Ştefan Buciuc, CEO al BCR Social Finance, şi Bogdan Patriniche, fondator şi CEO al Invoice Cash Group

    Cât de important este un mentor pentru un start-up?

    „Noi nu avem o cultură a start-up-urilor în România, nu avem o cultură a antreprenoriatului bine construită şi atunci e nevoie de multă educaţie. Educaţie care vine prin mentori, educaţie care vine prin BCR InnovX, prin BCR Social Finance şi alte programe. Încercăm să construim un fir roşu. În prezent, finanţăm start-up-uri şi finanţăm scale-up-uri, dar trebuie să vedem cum construim oamenii care să finanţeze start-up-uri şi care să le dezvolte.“ Ştefan Buciuc

     „Am avut discuţii foarte interesante cu avocaţi care erau mentori, şi care ne-au dat detalii interesante. Am avut discuţii cu echipa de investitori, cu dezvoltatori. Al doilea motiv pentru care am ales InnovX BCR a fost pentru că ei şi-au articulat programul în dialog cu alte programe similare de la nivelul Europei. Spre exemplu, noi am participat prin InnovX BCR la un summit în Polonia, în 2021, şi am ajuns în semifinală unde am văzut ce fac colegii noştri din CEE – de la Estonia, până la Bosnia sau Macedonia. Am văzut investitori, dezvoltatori, private equity, tot ecosistemul.“ Bogdan Patriniche

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma
    www.zf.ro/zf-it-generation

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovix, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • Fintechul Omnicredit, controlat de un fond de investiţii deţinut de omul de afaceri Ion Florescu, a obţinute o finanţare de 2 mil. euro pentru a dezvolta serviciul de factoring destinat IMM-urilor din România

    Platforma de fintech Omnicredit a obţinut o finanţare de circa 2 milioane de euro de la un fond de investiţii de debt specializat în finanţări pe factoring, fondurile urmând să fie folosite pentru servicii de microfinanţare pentru IMM-uri.

     „În special în rândul IMM-urilor, perioada care urmează se anunţă marcată de dificultăţi în asigurarea lichidităţii necesare pentru desfăşurarea operaţiunilor. Sincopele fluxurilor logistice vor continua probabil, sub impactul valurilor succesive ale pandemiei şi al războiului din Ucraina. Încă nu este clar cât de gravă va fi criza alimentară provocată de scăderea dramatică a livrărilor de cereale din Ucraina şi Rusia, care împreună exportau circa 30% din volumul total de grâu tranzacţionat la nivel mondial, însă semnele nu sunt deloc încurajatoare”, este de părere Elisa Rusu, CEO al Omnicredit.

    Acţiunile Omnicredit sunt deţinute în proporţie de 15% de către Elisa Rusu şi 85% de către fondul de investiţii Reconstruction Capital II LTD, listat pe secţiunea AIM a London Stock Exchange şi controlat de omul de afaceri Ion Florescu.

    În prezent, Omnicredit are expuneri curente în piaţă de aproximativ 4,5 milioane de euro şi a acordat în total, de la înfiinţare (2019) până în prezent, finanţări de circa 45 milioane de euro.

    Volumul total de finanţări acordate de companie în 2021 a fost de aproximativ 20 milioane euro. În platforma Omnicredit şi-au înregistrat conturi un număr de aproape 6.000 de clienţi.

     

     

  • Surpriză: ASF a autorizat un fond de investiţii alternative care va administra banii poliţiştilor, pompierilor şi jandarmilor. Suma minima investită este de 25 de lei lunar

    Autoritatea de Supraveghere Financiară a autorizat un fond de investiţii alternative, Nova Protect Fond, dedicat pompierilor, angajaţilor în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), poliţiştilor/angajaţi în cadrul Poliţiei Române, angajaţi ai Administraţiei Penitenciarelor, jandarmilor angajaţi ai Jandarmeriei Române, angajaţi ai Poliţiei Locale şi ai Poliţiei de Frontieră, precum şi pensionarilor din cadrul acestor structuri care au vârsta maximă de 55 de ani.

    Investitorii, care fac parte din categoriile menţionate, pot subscrie lunar titluri de participare în valoare de minimum 25 de lei.

    În plus, având în vedere gradul ridicat de risc al activităţii desfăşurate de către aceste categorii profesionale, administratorul fondului de investiţii alternative va oferi investitorilor posibilitatea de a beneficia, în anumite cazuri şi în condiţiile prevăzute în documentele fondului, de o poliţă de asigurare, încheiată în numele investitorilor.

    ”Am constatat în ultima vreme o efervescenţă pe zona fondurilor de investiţii, ceea ce demonstrează, alături de creşterea numărului de companii listate, că piaţa de capital este într-o expansiune accelerată. Fondul pe care l-am autorizat, ce vine cu o ofertă inedită, dar necesară în acelaşi timp, ne arată că România se aliniază treptat pieţelor care pun la dispoziţia investitorilor instituţionali sau de retail produse şi instrumente financiare cu un grad mai ridicat de sofisticare, care pot contribui la dezvoltarea şi la maturizarea pieţei de capital autohtone”, explică Ovidiu Petru, Director general al Direcţiei Generale – Sectorul Instrumentelor şi Investiţiilor Financiare.

    Plata către investitorii fondului a sumelor asigurate se efectuează de către asigurător în cazul survenirii în viaţa investitorului a unor evenimente de natura accidentelor de muncă din vină proprie sau nu, cauzatoare sau nu, de invaliditate sau deces, spun reprezentanţii ASF.

    Strategia de investiţii a fondului vizează realizarea de plasamente în instrumente financiare tranzacţionate pe pieţele financiare din România, din spaţiul economic european, dar şi din ţări terţe membre ale G7, respectiv Canada, Japonia, Marea Britanie şi SUA, respectând limitele investiţionale şi politica de investiţii stabilite, conform prevederilor legale prin documentele fondului.

    Expunerea maximă realizată de fond, prin învestiţii pe fiecare din bursele pe care acesta va efectua plasamente, poate fi de maximum 80% din totalul activelor sale.

    Totodată, politica investiţională va fi diversificată şi va urmări realizarea de investiţii pe piaţa valorilor mobiliare (acţiuni şi obligaţiuni), dar şi în depozite bancare, instrumente ale pieţei monetare, precum şi în alte active lichide, potrivit prevederilor legale în vigoare.

     

  • Un startup crypto susţinut de fondul de investiţii al Google atrage finanţări de 550 milioane de dolari. Evaluare de 8 miliarde de dolari

    Fireblocks, un startup din industria crypto, a ajuns datorită ultimei runde de finanţare la o evaluare de 8 miliarde de dolari, de patru ori peste nivelul înregistrat în luna iulie a anului trecut, scrie Bloomberg.

    Compania a obţinut 550 de milioane de dolari printr-o serie de investiţii condusă de D1 Capital Partners şi Spark Capital. CapitalG, fondul de investiţii al gigantului american Alphabet (Google), care gestionează peste 3 miliarde de dolari, s-a aflat printre investitori, alături de General Atlantic, Index Ventures şi Parafi Growth Fund.

    Evenimentul a marcat a doua investiţie crypto a CapitalG, spune Michael Shaulov, CEO-ul Fireblocks, companie care furnizează servicii crypto, precum soluţii de custodie şi instrumente emitere de (minting) a activelor digitale. Fireblocks va folosi fondurile pentru achiziţii şi pentru a se extinde către segmentul dedicat plăţilor.

    Companiile americane din sectorul crypto au continuat să strângă capital şi să îşi crească evaluările în luna ianuarie, chiar dacă perspectivele oferite de Rezerva Federală au generat un val de scăderi de-a lungul criptomonedelor şi acţiunilor tech. În prezent, există analişti care avertizează că industria a crescut într-un ritm mult prea rapid pentru propriul său bine, notează Bloomberg.

    În ultimele 24 de ore au fost tranzacţionaţi 14,8 miliarde de dolari în Bitcoin, conform CoinDesk. Preţul unei criptomonede este de circa 36.800 de dolari, în scădere cu 4%, după ce ajunsese în noiembrie la un maxim de aproximativ 69.000 de dolari.

     

  • Povestea timişorencei care a cumpărat eMAG. „Mi-a luat câteva luni doar ca să mă invite la sediu”

    Timişoreanca Cristina Berta Jones a fost nevoită să-şi termine liceul în SUA, fără să-şi fi propus acest lucru, şi, spune ea, fără să aibă prea mulţi bani. După 22 de ani, ca Chief Operating Officer al fondului de investiţii Naspers, este responsabilă de tranzacţii de miliarde de euro. Ea l-a convins pe Iulian Stanciu să vândă eMAG.

    „S-au întâmplat toate cu mare noroc, din punct în punct am reuşit să-mi găsesc următoarea şansă, la fiecare cotitură. A fost mult noroc. Câte s-ar fi întâmplat dacă nu ar fi fost acel moment!”, povesteşte românca, ce a realizat tranzacţii de peste 5 miliarde de dolari în cei şase ani de când se află la fondul de investiţii Naspers.

    Cristina Berta Jones nu şi-a dorit de mică să fie investitor, ci se vedea medic, iar dacă anumiţi profesori ai Colegiului Naţional Bănăţean din Timişoara ar fi acţionat diferit, cu siguranţă că viaţa româncei ar fi fost alta, spune ea privind în urmă. A plecat la jumătatea clasei a XI-a în Statele Unite ale Americii, cu o bursă din partea fundaţiei Soros, vreme de şase luni. La întoarcere, a avut parte de o surpriză.

    „Domnişoară, cât dumneavoastră aţi fost în SUA cu aşa-zisele studii şi v-aţi distrat, noi aici am făcut carte. Cum vă închipuţi dumneavoastră că vă întoarceţi şi noi vă trecem în următorul an?”, a fost sentinţa dată de profesori, povesteşte acum. Îmbrăcată simplu, cu o rochie neagră elegantă, Cristina Berta Jones vorbeşte cumpătat căutându-şi cuvintele româneşti, pe care le foloseşte mai rar, acum, în viaţa de zi cu zi. Are vocea uşor răguşită şi când vorbeşte despre trecut se uită în sus, apoi revine cu privirea asupra mea.

    Lovindu-se de ideile obtuze ale profesorilor din liceu, tânăra s-a văzut nevoită să se întoarcă în SUA. „Nu plănuiam să mă întorc imediat, dar profesorii nu mi-au lăsat nicio alternativă. Nu mi-au închis clasa a XI-a şi nu mă lăsau să trec în clasa a XII-a”, povesteşte ea.

    Mai mult de atât, în America nu putea continua în sistemul public deoarece nu avea destule credite pentru a i se putea echivala studiile „şi până la urmă am primit o bursă la o şcoală privată şi am terminat acolo”. Aşadar, profesorii din România i-au forţat mâna şi Cristina Berta Jones a fost nevoită să înveţe într-o ţară străină, fără familie şi fără prea mulţi bani. „Am fost singură, nu aveam niciun ban. În primele şase luni Fundaţia Soros mi-a dat 50 de dolari pe lună, bani de buzunar”, mărturiseşte ea. Povesteşte că a stat în SUA, la o familie de americani cu trei copii; acestora, spune românca, „le plăcea să cunoască oameni din altă lume, altă cultură”.
     

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI

  • Pariul pe Europa Centrală şi de Est

    Element Industrial şi Dedeman, care au dezvoltat împreună parcul logistic ELI Park 1 din Chitila, au parafat vânzarea proiectulului ELI Park 1 din nord-vestul Capitalei către fondul de investiţii sud-african Fortress REIT. Care este miza?

    România, alături de ţările Europei Centrale şi de Est, este una dintre cele mai dinamice şi interesante propuneri de investiţii pe termen lung din logistică şi depozitare la nivel global datorită potenţialului ridicat de creştere a consumului şi cererii de spaţii industriale, alături de proximitatea faţă de Europa de Vest. Piaţa este într-o fază de dezvoltare cu foarte multe oportunităţi pentru investiţii din partea Fortress. Pe măsură ce competiţia din economiile avansate ale Europei de Vest este determinată de comerţul online, creşterea din Europa Centrală şi de Est va continua în următoarele decenii”, explică Steven Brown, CEO al Fortress REIT.

    Fondul de investiţii Fortress din Africa de Sud, care deţine 23% din acţiunile NEPI-Rockcastle, a cumpărat centrul logistic ELI Park 1 din Chitila de la Element Industrial şi Dedeman. Fortress este şi cel mai mare acţionar al NEPI-Rockcastle, principalul proprietar de malluri şi centre comerciale din România. Mai mult, Steven Brown, CEO-ul Fortress, este şi director non-executiv în cadrul NEPI-Rockcastle. Aceasta este şi a doua „ieşire” a celor de la Fortress în afara pieţei sud-africane de logistică după Polonia, ELI Park 1 fiind primul centru logistic cumpărat de sud-africani în România şi al doilea din regiunea Europei Centrale şi de Est.

    Strategia pe termen lung a Fortress este de a avea o treime retail la nivel de portofoliu şi două treimi logistică atât în Africa de Sud, cât şi în Europa. 

    „Suntem selectivi şi intenţionăm să extindem portofoliul nostru de depozite de înaltă calitate la nivelul Europei Centrale şi de Est în următorii ani. Anul acesta am mai cumpărat primele centre logistice în Polonia, două parcuri din Bydgoszcz şi Stargard”, a spus Steven Brown.

    Fortress REIT este cel mai mare proprietar şi dezvoltator de spaţii logistice din Africa de Sud şi deţine inclusiv un portofoliu de retail. Este cel mai mare acţionar al NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de malluri şi centre comerciale din Europa Centrală şi de Est. Fortress a intrat recent şi pe piaţa logistică din Polonia prin achiziţia a două parcuri logistice şi pe piaţa din România prin achiziţia ELI Park 1.

    CBRE România a asistat companiile româneşti Element Industrial şi Pavăl Holding în vânzarea primului lor proiect logistic, ELI
    Park 1, dezvoltat în nordul Bucureştiului, în zona Chitila-Buftea.

    Tranzacţia a fost coordonată de o echipă comună din partea vânzătorului alcătuită din Diana Nanu şi Alexandra Popa de la Element Group, alături de Karina Paval şi Narcisa Stanimir reprezentând Pavăl Holding, asistată de compania de consultanţă imobiliară CBRE Romania, condusă de Mihai Pătrulescu, şi experţii legali de la Kinstellar, reprezentată de Alexandru Mocănescu.

    De asemenea, din partea cumpărătorului, tranzacţia a fost coordonată de către Steven Brown, Howard Penny şi Maciej Tuszynski de la Fortress, asistaţi de Bogdan Papandopol împreună cu Perry Zizzi, de la Dentons, Cushman & Wakefield Echinox, condusă de Tim Wilkinson, şi PWC, condusă de Cornelia Bumbucea.

    Element Industrial este unul dintre cei mai tineri jucători pe piaţa spaţiilor logistice. Dezvoltatorul are în lucru o serie de proiecte sub brandul Eli Parks, parcuri logistice cu suprafeţe între 50 şi 60.000 mp, în Bucureşti, Craiova, Bacău, Târgovişte sau Timişoara, pre­cum şi depozite cu suprafeţe mai mici, grupate sub denumirea Eli Xpress.

    „Interesul investitorilor pentru proiecte industriale de calitate este în creştere, iar intrarea Fortress REIT pe piaţa locală reprezintă un nou vot de încredere pentru România. Estimăm că anul acesta vor avea loc tranzacţii de peste 250 de milioane de euro pe piaţa industrială”, spune Mihai Pătrulescu, head of investment properties, CBRE România.

    Eli Park 1 a fost dezvoltat în parteneriat de Element Industrial şi grupul Dedeman în zona Chitila-Buftea ce se prefigurează drept noul pol logistic de proximitate al Capitalei.

    Compania este unul dintre cei mai tineri jucători pe piaţa spaţiilor logistice.

    Steven Brown, CEO Fortress REIT: „Suntem selectivi şi intenţionăm să extindem portofoliul nostru de depozite de înaltă calitate la nivelul Europei Centrale şi de Est în următorii ani. Anul acesta am mai cumpărat primele centre logistice în Polonia, două parcuri din Bydgoszcz şi Stargard.”

    Volumul investiţiilor imobiliare din România s-a ridicat la 303,6 milioane de euro în prima jumătate a anului, potrivit datelor CBRE Research. Din punct de vedere al sectoarelor de piaţă, primele două poziţii sunt revendicate de birouri şi industrial. Sectorul birourilor a reprezentat 64% din volumul tranzacţionat, în timp ce sectorul industrial,  26%.

    Bucureştiul a atras mai mult de jumătate din volumul investiţiilor imobiliare în 2021, respectiv 67%, în cinci tranzacţii cu birouri şi hoteluri, în timp ce 12 oferte, reprezentând 33% din volumul total, au fost încheiate în oraşele regionale, unde investitorii au fost atraşi în special de proiectele industriale.

    În ceea ce priveşte naţionalitatea cumpărătorului, cantitatea majoritară de capital, reprezentând 67% din volumul total, a fost adusă de austrieci, urmată de americani şi cehi, fiecare revendicând o cotă de 8% din capitalul investit. Alţi cumpărători activi in primul semestru au fost din Africa de Sud, Suedia, Elveţia, Germania şi Grecia, cu un volum tranzacţionat de 6%, 5%, 4%, 3% şi 2%, în timp ce investitorii români au contribuit cu doar 1% la volumul tranzacţionat, potrivit CBRE Research.

    La finalul primelor şase luni din 2021, stocul modern de spaţii industriale a atins aproximativ 5,38 milioane de metri pătraţi, după ce 240.000 de metri pătraţi au fost livraţi în primul semestru, potrivit CBRE Research. Jumătate din oferta totală nouă a fost adăugată stocului industrial al Bucureştiului, în timp ce a doua jumătate a reprezentat extinderi ale huburilor industriale din zonele de vest/nord-vest, sud şi centrul ţării.

    Bucureştiul rămâne cel mai mare hub industrial din România, cu 2,68 milioane de metri pătraţi şi continuă să reprezinte printre prima opţiune de extindere sau prima zonă de intrare pentru majoritatea dezvoltatorilor, în ultimii cinci ani şi jumătate atrăgând cel puţin jumătate din livrările anuale.

    Rata de neocupare pentru stocul industrial modern din România a fost de 5,5% în primele şase luni ale anului 2021, în timp ce la nivel de Bucureşti a atins 6,0%, un trend descendent comparativ cu ultimul semestru din 2020. Chiria prime în parcurile logistice a rămas stabilă, la 3,90 euro mp/lună, în timp ce chiria netă este de 3,50 euro mp/lună pentru un spaţiu de 5.000 mp, arată datele CBRE Research.
     

  • Electroaparataj, companie controlată de fondul de investiţii Broadhurst, a trecut pe pierdere de 415.400 lei în S1/2021, la afaceri de 4,5 mil. lei, minus 43% faţă de S1/2020

    Electroaparataj Targoviste (ELJ), companie listata la BVB cu activitate in fabricarea de aparatura electrica si accesorii electrotehnice, a încheiat primul semestru din 2021 cu o pierdere netă de 415.425 de lei, comparativ cu un profit net de 711.115 lei în perioada similară a anului anterior, la afaceri de 4,5 mil. lei, minus 42,9%, potrivit calculelor realizate de ZF pe baza datelor din raportul semestrial publicat la BVB.

    Compania a avut venituri din exploatare de 4,3 mil. lei în S1/2021, în scădere cu 45% faţă de S1/2020, respectiv cheltuieli de exploatare de 4,74 mil. lei, cu 33,3% mai mici, astfel că rezultatul din exploatare a fost pierdere de 445.981 de lei, faţă de un profit din exploatare de 700.564 lei în S1/2020.

    Electroaparataj are 5,8 mil. lei capitalizare şi este controlată în proporţie de 55,3% de fondul de investiţii Broadurst Investments Limited, administrat de New Century Holdings şi coordonat de Andrei Siminel, în timp ce Metex Big Bucureşti deţine 14,73% din capitalul social.

    Acţiunile ELJ înregistrează o creştere de 24% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 20.200 de lei, arată datele BVB.

  • David Cameron, premierul britanic care a adus Brexitul, a fost plătit cu peste 1 mil. dolari pe an de un fond de investiţii care s-a prăbuşit

    Compania britanică de servicii financiare Greensill Capital i-a oferit fostului premier britanic David Cameron un salariu anual de peste un milion de dolari, scrie Financial Times, citând mai multe surse familiare cu situaţia.

    Cameron a primit banii datorită unei funcţii part-time de consilier, care a inclus un efort de securizare a fondurilor pentru compania ce avea să se prăbuşească în primăvara acestui an.

    Familia Greensill a încasat 200 de milioane de dolari înainte de prăbuşirea fondului, după o finanţare efectuată de gigantul japonez SoftBank, în valoare de 1,5 miliarde de dolari

    Contractul lui Cameron a presupus 25 de zile de muncă pe an în calitate de consilier al board-ului, fostul prim-ministru câştigând zilnic echivalentul a 40.000 de dolari.

    Prăbuşirea fondului Greensill a afectat şi companiile conduse de miliardarul anglo-indian Sanjeev Gupta, care deţine şi combinatul Liberty Galaţi. Înainte să intre în insolvenţă, Greensill reprezenta cel mai mare creditor al GFG Alliance, din care face parte şi producătorul de oţel Liberty Steel.

    O bancă italiană s-a prăbuşit din cauza expunerii pe Greensill Capital şi GFG Alliance

     

  • EVERGENT Investments a primit autorizaţia ASF pentru fond de investiţii alternativ, destinat investitorilor de retail, cu o politică de investiţii diversificată, închis şi autoadministrat

    EVERGENT Investments (fost SIF Moldova) a anunţat că a primit autorizarea ASF ca Fond de investiţii alternative, destinat investitorilor de retail, cu o politică de investiţii diversificată, închis şi autoadministrat.

    „Suntem investitori pe termen lung, de aceea a genera performanţă în investiţii este un obiectiv esenţial în activitatea noastră. Autorizarea ca fond de investiţii alternativ deschide un nou capitol în existenta companiei şi ne permite să acceleram directia strategică de a investi în proiecte de tip private equity”, spune Claudiu Doroş, Preşedinte Director general EVERGENT Investments. 

    ”Suntem încrezători că o administrare activă susţinută a portofoliului EVERGENT va multiplica capitalul acţionarilor noştri. Portofoliul nostru listat este construit printr-o alocare dinamică, diferită de structura indicilor BVB, prin urmare, avem capacitatea de a genera alfa şi a arăta randamente cu două cifre ale activelor noastre, pentru acţionari”, a adăugat Doroş. 

    EVERGENT Investments este listat la Bursa de Valori Bucureşti, având o capitalizare de piaţă de 1,345 mld. lei. EVERGENT Investments este unul dintre cei mai mari acţionari ai Băncii Transilvania, cea mai mare bancă de pe piaţă, iar printre alte acţiuni deţinute sunt şi la Petrom.