BusinessMagazin

Tag: Focsani

  • Fundaţia Vodafone investeşte 1 milion de euro în modernizarea tuturor centrelor sanguine din ţară

    Programul „O şansă pentru viaţă”, derulat prin parteneriatul dintre Fundaţia Vodafone România şi Asociaţia React, va continua în 2017 cu modernizarea a 24 de centre de transfuzie sanguină din întreaga ţară (Ploieşti, Târgovişte, Galaţi, Deva, Satu-Mare, Brăila, Miercurea-Ciuc, Reşiţa, Zalău, Râmnicu-Vâlcea, Baia Mare, Piteşti, Botoşani, Alexandria, Craiova, Bârlad, Tulcea, Focşani, Piatra Neamţ, Sibiu, Bacău, Câmpulung, Oradea şi Timişoara). Opt dintre acestea, situate în Piteşti, Câmpulung, Ploieşti, Zalău, Satu-Mare, Sibiu, Bârlad şi Focşani, vor fi renovate, iar celelalte vor fi dotate cu echipamente medicale moderne. Programul „O şansă pentru viaţă” a fost finanţat de Fundaţia Vodafone România cu aproximativ 1 milion de euro, în cei nouă ani de la lansarea acestuia.

    Demarat în 2008, „O şansă pentru viaţă” a devenit cel mai mare program naţional de donare de sânge din România. Acesta a început cu o serie de acţiuni anuale de informare şi educare în legătură cu importanţa donării benevole şi periodice, continuând cu mai multe campanii mobile de donare de sânge în locuri publice, în campusuri universitare şi la sediul companiilor. În 2014, programul s-a extins prin adăugarea componentei axate pe renovarea şi dotarea cu echipament medical a centrelor de transfuzie. Centrul de Transfuzie Sanguină Bucureşti, cel mai mare din România, a fost primul care a beneficiat de acest program, în 2014 şi 2015. Tot în 2015, în cadrul programului au mai fost renovate şapte centre situate în alte oraşe din ţară, iar în 2016 alte zece centre.

    „Odată cu cele 24 de centre în care vom merge în 2017, vom încheia programul de modernizare a tuturor centrelor de transfuzie sanguină din ţară. Ne-am îndeplinit astfel promisiunea făcută în urmă cu trei ani, când am demarat acest program. Renovarea şi dotarea cu echipamente medicale a centrelor de transfuzii reprezintă una din priorităţile de investiţie ale fundaţiei în domeniul sănătăţii. Acest domeniu este unul din cei patru piloni strategici ai activităţii noastre, alături de educaţie, servicii sociale şi voluntariat”, a declarat Angela Galeţa, Directoare a Fundaţiei Vodafone România.

    Pe lângă sprijinul acordat acestor centre, programul „O şansă pentru viaţă” va include în 2017 peste 20 de campanii mobile de donare de sânge, desfăşurate pe perioada verii peste tot în ţară. Astfel de campanii vor fi organizate şi pentru angajaţii Vodafone România, precum şi în alte 30 de companii partenere.

    Peste 620.000 de donatori de sânge şi pacienţi au beneficiat până acum de schimbările produse în centrele de transfuzie sanguină în urma renovării şi dotării lor cu echipament medical corespunzător. Dintre ei, mai mult de 414.000 de pacienţi au primit sângele de care aveau nevoie pentru transfuzii. Lucrările de renovare au acoperit până acum peste 28.000 mp în 18 centre din ţară.

    Ca rezultat al programului „O şansă pentru viaţă”, centrele de transfuzie sanguină din România au înregistrat în 2016 o scădere a mediei de vârstă a donatorilor la nivel naţional, pentru prima dată după 1989. La ora actuală, 30% din sângele donat provine de la donatori tineri fideli.

    Asociaţia React este o organizaţie neguvernamentală ce participă semnificativ la dezvoltarea celor patru piloni ai unei comunităţi prospere: sănătate, educaţie, economie socială şi dezvoltare comunitară. Proiectele implementate produc schimbări majore în viaţa oamenilor prin intervenţii adaptate şi implicare activă. În cei unsprezece ani de la înfiinţare, aproape 1 milion de români au beneficiat, direct sau indirect, de pe urma activităţilor derulate de Asociaţia React. Impactul proiectelor este confirmat de cele 18 premii de excelenţă naţionale şi internaţionale primite, care poziţionează asociaţia printre cele mai premiate organizaţii neguvernamentale din România.

    Fundaţia Vodafone România este o organizaţie neguvernamentală românească, cu statut caritabil, distinctă şi independentă de operaţiunile comerciale ale companiei, înfiinţată în 1998. În cei 19 ani de activitate, Fundaţia Vodafone România a finanţat 1.046 de programe derulate de 660 de ONG-uri din întreaga ţară în domeniile sănătăţii, educaţiei, serviciilor sociale. Proiectele au avut 2 milioane de beneficiari copii, tineri, bătrâni, persoane defavorizate fizic, social sau economic. Până în prezent, Fundaţia Vodafone România a investit peste 26 milioane de euro în proiecte desfăşurate de organizaţiile non-profit partenere. 

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Studiu Storia.ro: Patru cartiere din Bucureşti, în top 10 al zonelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere

    Astfel, cartierele desemnate de români ca având cel mai bun acces la spaţii de recreere sunt Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan şi Vatra Luminoasă. Între primele zece poziţii mai figurează şi cartierele Noua şi Răcădău din Braşov, Grigorescu şi Gheorghieni din Cluj-Napoca şi Valea Aurie din Sibiu.

    La polul opus, cartierul cu cele mai puţine facilităţi de recreere este Guşteriţa din Sibiu. Topul continuă cu zonele Independeţei şi Brăilei din Focşani, Ciucului din Sfântul Gheorghe şi Mircea cel Bătrân din Iaşi.  Cartiere din oraşe precum Buzău, Brăila, Ploieşti şi Suceava completează clasamentul.

    La nivel de oraşe, primele locuri sunt ocupate de Oradea, Braşov şi Miercurea Ciuc. În clasament mai urmează Slobozia, Piteşti, Cluj-Napoca, Deva şi Târgu Mureş. Ultimele poziţii aparţin oraşelor Brăila, Focşani, Constanţa, Giurgiu, Suceava, Galaţi, Alexandria şi Satu Mare.

    La nivel de regiuni istorice, zona Bucureşti şi Ilfov conduce în clasament cu o medie de 58,75% şi 41.857 de respondenţi. Transilvania, Crişana şi Banat urmează în clasament cu medii de 58,67%, 57,39% şi repectiv 56,25%. Dobrogea, Moldova şi Muntenia ocupă ultimele poziţii.

    ”Accesul la spaţii verzi, săli de sport şi agrement, cinematografe, teatre, muzee sau biblioteci cu siguranţă joacă un rol foarte important în autopercepţia românilor asupra calităţii vieţii în oraşul sau cartierul în care locuiesc. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în judeţele din România sunt peste 25.000 de hectare de parcuri, grădini sau scuaruri publice, însă nu toate municipiile îndeplinesc cerinţa europeană de minimum 26 de metri pătraţi de spaţii verzi per cap de locuitor. În ceea ce priveşte oferta de locuinţe noi la nivel naţional, facilităţi precum acces gratuit la piscină, parcuri, locuri de joacă, zone de agrement sau relaxare fac parte din oferta dezvoltatorilor imobiliari din ce în ce mai des şi, cu siguranţă, influenţează preţul şi decizia de achiziţie a unei locuinţe în dauna alteia.” menţionează Sorin Bălan,  Head of Storia.ro şi OLX Imobiliare.

    Bucureşti, pe poziţia numărul 7

    Cu 4.506 hectare de parcuri şi spaţii verzi, peste 20 de cinematografe şi sute de săli de sport,  Capitala ocupă poziţia a şaptea în clasamentul oraşelor cu cel mai bun acces la facilităţi de recreere.

    Peste 40.000 de bucureşteni au votat zonele Tineretului, Nicolae Grigorescu, Titan, Vatra Luminoasă şi Balta Albă ca fiind cele care se bucură de cele mai avantajoase facilităţi de recreere. Floreasca, Aviaţiei şi Basarabia completează primele zece locuri. Cartierele evaluate de localnici ca fiind mai puţin avantajoase sunt Militari, Alexandriei, Rahova, Fundeni şi Lujerului. Zonele Unirii, Vitan, Timpuri Noi şi Cotroceni se regăsesc la mijlocul clasamentului.

    În Oradea, cartierele fruntaşe sunt Ioşia-Nord, Rogerius şi Centru Civic. Zonele cele mai neavantajoase sunt Episcopia Bihorului, Centura şi Oancea.

    Pentru braşoveni, cartierele Noua, Răcădău şi Schei le oferă locuitorilor cel mai bun acces la facilităţi de recreere. La polul opus, se regăsesc Triaj, Florilor şi Bartolomeu.

    Pentru locuitorii oraşului Cluj-Napoca, cartierele cele mai avantajoase sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Gruia, la coada clasamentului regăsindu-se zone precum Bună Ziua, Someşeni şi Dâmbul Rotund.

    Timişorenii au desemnat cartierele Soarelui, Complex Studenţesc şi Bucovina ca fiind cele mai avantajoase din punct de vedere al accesului la facilităţi de recreere. Aeroport, Buziaşului şi Bălcescu ocupă ultimele poziţii.

    Ieşenii au votat Copou, Tomeşti şi Tătăraşi ca fiind zonele cele mai avantajoase din punct de vedere al facilităţilor de recreere, în timp ce ultimele poziţii sunt ocupate de cartierele Mircea cel Bătrân, Cug şi Baza 3.

    În oraşul Sibiu, cele mai avantajoase cartiere sunt Valea Aurie, Ştrand şi Valea Dumbrăvii, iar Hipodrom 4, Vasile Aaron şi Hipodrom 1 ocupă ultimele poziţii din clasament. 

  • Subway a ajuns la şapte restaurante deschise pe lângă benzinăriile Petrom, cel mai recent la Focşani

    Compania Petrom are în portofoliu 788 de benzinării, cele mai multe fiind în România (circa 550) active sub brandurile Petrom şi OMV. În paralel cu Subway de pe lângă Petrom, în staţiile OMV funcţionează conceptul Viva.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Decathlon a investit peste 680.000 de euro într-un magazin din Focşani

     
    Retailerul european de articole sportive Decathlon a deschis un nou magazin, de această dată în Focşani, în incinta Focşani Mall. Valoarea investiţiei în magazin, incluzând şi stocul, se ridică la 680.000 – 700.000 de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.
     
     
     
    “În acest an am deschis două noi magazine mult aşteptate, ambele în zona Moldovei, în Bacău şi în Focşani. Obiectivul nostru este acela de a face sportul accesibil cât mai multor persoane, iar cu fiecare deschidere suntem mai aproape de a îndeplini această misiune. Totodată, suntem încurajaţi în acest demers şi de faptul că avem reacţii pozitive din întreaga ţară, de la clienţi fideli care aşteaptă să venim mai aproape de ei”, a declarat Alex Domşa, Director de Expansiune, Decathlon România.
     
     
     
    În magazinul Decathlon din Focşani se află peste 5.000 de articole şi echipamente sportive, acestea acoperind peste 50 de sporturi. Cifra de afaceri a Decathlon pentru România este de circa 411 milioane de lei.
     
     
     
     
     
     
     

  • Decathlon a investit peste 680.000 de euro într-un magazin din Focşani

     
    Retailerul european de articole sportive Decathlon a deschis un nou magazin, de această dată în Focşani, în incinta Focşani Mall. Valoarea investiţiei în magazin, incluzând şi stocul, se ridică la 680.000 – 700.000 de euro, potrivit reprezentanţilor companiei.
     
     
     
    “În acest an am deschis două noi magazine mult aşteptate, ambele în zona Moldovei, în Bacău şi în Focşani. Obiectivul nostru este acela de a face sportul accesibil cât mai multor persoane, iar cu fiecare deschidere suntem mai aproape de a îndeplini această misiune. Totodată, suntem încurajaţi în acest demers şi de faptul că avem reacţii pozitive din întreaga ţară, de la clienţi fideli care aşteaptă să venim mai aproape de ei”, a declarat Alex Domşa, Director de Expansiune, Decathlon România.
     
     
     
    În magazinul Decathlon din Focşani se află peste 5.000 de articole şi echipamente sportive, acestea acoperind peste 50 de sporturi. Cifra de afaceri a Decathlon pentru România este de circa 411 milioane de lei.
     
     
     
     
     
     
     

  • Cutremur cu magnitudinea de 3,8 pe scara Richter în Vrancea; altul,cu magnitudinea de 2,7, în Buzău

    Un seism cu magnitudinea de 3,8 pe scara Richter a avut loc, marţi dimineaţă, în zona seismică Vrancea, un alt cutremur producându-se tot marţi dimineaţă şi în Buzău, potrivit INFP.

    Cutremurul produs marţi dimineaţă în zona seismică Vrancea a avut o magnitudine de 3,8 pe scara Richter, a avut loc la ora locală 07:09, iar oraşele cele mai apropiate de epicentru au fost Focşani, Buzău, Ploieşti, Braşov şi Sfântu Gheorghe.

    Seismul care a avut loc în judeţul Buzău a avut o magnitudine de 2,7 pe scara Richter şi s-a produs la 9 minute mai târziu faţă de cel din Vrancea.

    Luni, un alt cutremur, cu o magnitudine de 2,1 pe scara Richter, a avut loc în judeţul Satu Mare.

  • Cutremur cu magnitudinea de 3,8 pe scara Richter în Vrancea; altul,cu magnitudinea de 2,7, în Buzău

    Un seism cu magnitudinea de 3,8 pe scara Richter a avut loc, marţi dimineaţă, în zona seismică Vrancea, un alt cutremur producându-se tot marţi dimineaţă şi în Buzău, potrivit INFP.

    Cutremurul produs marţi dimineaţă în zona seismică Vrancea a avut o magnitudine de 3,8 pe scara Richter, a avut loc la ora locală 07:09, iar oraşele cele mai apropiate de epicentru au fost Focşani, Buzău, Ploieşti, Braşov şi Sfântu Gheorghe.

    Seismul care a avut loc în judeţul Buzău a avut o magnitudine de 2,7 pe scara Richter şi s-a produs la 9 minute mai târziu faţă de cel din Vrancea.

    Luni, un alt cutremur, cu o magnitudine de 2,1 pe scara Richter, a avut loc în judeţul Satu Mare.

  • Cum a salvat cinematograful un mall de faliment

    Să te urci în maşină pentru un drum de 180 km până la Bucureşti sau, mai bine, pentru unul de 120 km până la Bacău? Grea dilemă pentru cinefilii din Focşani, care şi-ar fi dorit să urmărească noile producţii cinematografice în format 3D. Odată deschis un astfel de cinematograf, la finalul anului trecut, traficul din Focşani Mall a crescut cu 60%. Inaugurarea constituie o veritabilă gură de oxigen pentru centrul comercial aflat în insolvenţă. Este însă suficient?

    Am preluat un centru comercial aflat în insolvenţă, iar unii chiriaşi înţelegeau să nu-şi mai onoreze datoriile comerciale. În acest moment credem că vom ieşi din insolvenţă în următoarele şase luni, iar gradul de încasări este de peste 95%“, spune Ionuţ Dogaru, country manager la Resolute Lar România.

    Compania se ocupă de administrarea mallului, având în portofoliu alte două centre comerciale – Hello Shoping Park Bacău şi Liberty Center – şi două proiecte rezidenţiale în Bucureşti (Natura Residence şi Serena Apartments). „Societatea noastră este consultantul mai multor instituţii bancare pentru valorificarea şi administrarea unor portofolii de active imobiliare cu o valoare de peste 1 miliard de euro“, adaugă Dogaru. Focşani Mall, deţinut de belgienii de la Bel Rom, a intrat în insolvenţă la jumătatatea lui 2013, iar la finalul aceluiaşi an centrul comercial a intrat în administrarea companiei Resolute Lar România.

    O decizie esenţială în schimbarea cursului afacerii Focşani Mall a fost aceea de a investi într-un cinematograf, iar de la momentul hotărârii până la inaugurarea cinematografului au trecut zece luni. „Am reuşit să deschidem singurul cinematograf 3D din oraş, completat de o zonă de restaurante, fapt care a fost esenţial pentru creşterea traficului de clienţi pe de o parte şi pentru menţinerea şi creşterea încrederii din partea chiriaşilor pe de altă parte“, spune Dogaru. Tot el afirmă că până în decembrie 2014 nu exista un cinema de acest tip în Focşani, iar „vrâncenii mergeau la film la Bacău sau Bucureşti“.

    Creşterea traficului de clienţi are corespondent şi în încasările chiriaşilor, care au crescut în primele şase luni ale anului cu 7% faţă de perioada similară din 2014. Operate de Cinema Colours, companie românească cu alte două digiplexuri în Craiova şi Alba Iulia, cele două săli au o capacitate de 218 locuri. „În proiectul iniţial al centrului comercial exista ideea extinderii acestuia, dar ţinând cont de dimensiunea pieţei din Focşani am decis să amenajăm o zonă a clădirii care era deja construită şi nu fusese folosită anterior“, explică Dogaru. Investiţia dedicată primenirii centrului comercial vrâncean a ajuns la 700.000 de euro, iar în această sumă este inclus şi bugetul alocat amenajării zonei de restaurante, care găzduieşte patru astfel de spaţii, cu o zonă de mese cu 190 de locuri.

    Deschis în 2008, în urma unei investiţii de 60 de milioane de euro, centrul comercial din Focşani are o suprafaţă închiriabilă de 45.000 mp şi 1.250 de locuri de parcare, fiind închiriat în proporţie de peste 90%. „La deschidere centrul avea 32 chiriaşi, gradul de ocupare fiind de 58%“, spune reprezentantul Resolute Lar România. Spre comparaţie, acum numărul chiriaşilor este mai mult decât dublu, Focşani Mall având 67 de clienţi, iar cifra de afaceri anuală plasându-se în jurul a 4,5 milioane euro, conform lui Ionuţ Dogaru. Chiar dacă în ultimii şase ani mai multe proiecte comerciale au întâmpinat dificultăţi, coşurile de cumpărături golindu-se, în mod evident există în continuare un apetit al consumatorilor de a merge la mall, fie pentru shopping, fie pentru petrecerea timpului liber.

    Dovadă că anul trecut cea mai mare parte a proiectelor comerciale din Bucureşti au bifat plusuri, pe fondul creşterii consumului cu 7% la nivel naţional. Proprietarii celor 16 centre comerciale din Bucureşti au realizat anul trecut cifre de afaceri cumulate de peste 800 de milioane de lei din exploatarea acestor proiecte, potrivit unei analize a ZF pe baza bilanţurilor publicate. Cei mai mulţi bani sunt generaţi, ca şi în anii anteriori, de proiectele Băneasa, AFI Palace Cotroceni, Unirea, Sun Plaza şi Promenada Mall, urmate de Bucureşti Mall şi de Iris Titan.

    În plus, în 2015 au fost finalizate alte două investiţii, proiectul Mega Mall din Capitală şi Coresi Shopping Resort la Braşov, ceea ce a adus un plus de 117.000 de metri pătraţi de suprafeţe închiriabile. Densitatea spaţiilor moderne de retail din România la mia de locuitori este de 151 de metri pătraţi, iar Bucureştiul, cu un stoc de un milion de metri pătraţi, are o densitate de 537 de metri pătraţi de retail modern la mia de locuitori. Iar interesul dezvoltatorilor pentru noi investiţii în peisajul comerţului românesc se menţine la cote ridicate, dovadă şi anunţurile făcute recent. Astfel, AFI a anunţat că plănuieşte să contruiască un centru comercial la Braşov, pe platforma fostei fabrici Hidromecanica.

    Între cei mai activi operatori pe domeniul de retail se numără NEPI, care în urmă cu un an nu avea niciun proiect de retail operaţional în Bucureşti şi are acum în portofoliu Vulcan Value Center, Mega Mall, Auchan Titan şi Promenada Mall – primele două fiind dezvoltate de companie, iar celelalte două achiziţionate recent. Cea mai mare investiţie a NEPI în retailul bucureştean este centrul comercial Mega Mall, deschis în mai în urma unei investiţii de circa 165 de milioane de euro. Compania a stabilit şi un record pe piaţa imobiliară locală prin preţul plătit pentru preluarea, în 2014, a centrului comercial Promenada Mall de la austriecii de la Raiffeisen Evolution, pentru 148 de milioane de euro. Acum, în urma unei investiţii totale de 446 milioane de euro în Bucureşti, NEPI deţine în Capitală 186.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale, adică în jur de o cincime din totalul spaţiilor de profil.

    Atragerea clienţilor, iar şi iar, în spaţiile mallurilor se dovedeşte o treabă tot mai grea, mai cu seamă pe fondul creşterii concurenţei, iar operatorilor care nu se adaptează la schimbările din piaţă nu le rămâne decât să închidă porţile. Sau să cheltuiască pentru a deveni mai atractivi – de pildă, pentru un cinematograf, în cazul în care acesta lipseşte din peisajul oraşului.
     

  • Maşina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a României

    Producători români sau străini, cu zeci, sute sau chiar mii de salariaţi fiecare, şi‑au împărţit strategic harta României. „Pantofarii” s-au înghesuit în vestul ţării, în judeţe precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident şi pe salariile mici din zonă. La polul opus, producătorii de îmbrăcăminte s-au concentrat pe estul ţării şi pe zona de sud, atraşi de forţa de muncă experimentată, de salariile mici şi de lipsa de investiţii din zonă.

    Regiunea istorică a Moldovei este „cenuşăreasă“ în materie de investiţii străine atrase în ultimele două decenii şi jumătate, având în vedere că sumele totale aduse de investitorii străini la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în România au fost de două-trei ori mai mici decât cele din Transilvania şi Muntenia şi de zece ori mai mici faţă de cele din regiunea Bucureşti-Ilfov.

    În acest context, în oraşe precum Focşani sau Botoşani producţia de îmbrăcăminte este cea mai importantă industrie, fabricile de aici fiind cele care au ţinut în viaţă atât centrele urbane, cât şi satele aflate pe o rază de până la 60-100 de kilomentri. Aici, angajaţii din industria textilă aleg fie să plece în străinătate să muncească, fie să croiască şi să coasă haine pe un salariu care de multe ori nu depăşeşte pragul de 1.000 de lei net.

    „În Focşani, industria textilă este cea mai importantă. Sunt producători mici care lucrează cu clienţi mass market (şi nu pot plăti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie să fim atenţi cu politica salarială pentru a păstra în Focşani industria aceasta”, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari producători locali de textile. Producătorul de textile Artifex realizează în Focşani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de modă din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.

    Artifex are peste 1.300 de salariaţi, iar peste 50% dintre aceştia locuiesc în afara Focşaniului, unii venind de la 60 de kilometri distanţă. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le plătesc, afirmând doar că sunt în linie cu piaţa. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind în continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor şi cusător sunt printre cele mai prost plătite în România, alături de cele de casier în magazine şi de menajeră în HoReCa.

    Dacă fabricile mari plătesc salarii ce pot ajunge la 2.000 de lei brut, există şi companii care plătesc salariaţii cu minimul pe economie. „Salariile din industria locală de textile şi încălţăminte vor creşte, ne aliniem treptat standardelor din Europa. Nu cred că această situaţie va afecta piaţa locală, România beneficiind de două avantaje majore – poziţia geografică şi experienţa forţei de muncă”, spune Raul Poruţiu, managing director al companiei YKK România, filială a grupului japonez cu acelaşi nume. Japonezii au vân-dut anul trecut 26 de milioane de fermoare către mai mult de 400 de producători locali de textile, pantofi şi accesorii auto. România este aşezată aproape de Occident, unde îşi au sediile şi centrele de distribuţie cele mai mari companii de modă din lume. Astfel, costurile de transport sunt reduse, la fel şi timpul necesar livrării. Contextul este favorabil dat fiind şi că Asia pierde teren. „Din Asia se întorc o serie de comenzi în România. Nici nordul Africii nu mai este mirajul de acum câţiva ani. Cred astfel că majorarea salariilor nu se va reflecta în numărul de comenzi, care nu vor scădea, dar nici nu vor creşte. Va avea loc o stabilizare a pieţei”, explică Poruţiu.

    De aceeaşi părere este şi şeful Artifex, al 12-lea cel mai mare producător local de haine şi încălţăminte. El afirmă că salariile din România vor creşte, însă Artifex va rămâne aici pentru că are planuri de investiţii pe termen lung în România. Economiile vestice îşi mută fabricile, iar nordul Africii este o destinaţie pentru producţia de haine pentru zi. Europa de Est, unde România şi Bulgaria sunt cele mai mari pieţe, primeşte comenzile mai complicate, potrivit lui. El explică faptul că Ungaria şi Cehia nu mai sunt competitive în ceea ce priveşte salariile, de aceea fabricile subcontractează producători din România şi din alte ţări. Pe termen lung însă, aceasta nu este o soluţie.