Tag: foame

  • Oraşul din România în care vacile maidaneze mor de foame: „Le dăm pâine, dar abia merg pe picioare”

    Stăpânul le-a abandonat, iar amenzile pe care le-a primit nu l-au făcut să-şi schimbe atitudinea.

    Vacile maidaneze au fost văzute pentru prima dată printre blocuri în urmă cu trei ierni. Erau doar câteva, dar între timp şeptelul a crescut. Cel mai greu le este iarna, când sunt minus 10 -15 grade. Când şi când unora li se face milă de ele, scrie stirileprotv.ro

    Localnic: „Noi, eu cu nevastă-mea, ne-am dus şi am adus fân de acasă, a fătat o văcuţă aici în zăpadă. Le dăm pâine, dar rabdă de foame, de sete, de abia merg pe picioare de slabe ce sunt.”

    Localnică: „Tremură de frig noaptea şi nu am absolut nimic ce să mănânce că vedeţi, e zăpadă, şi nici la gunoaie nu au ce să mănânce, ieri am văzut unul mânca coji de portocale.”

  • Obiceiurile culinare ciudate din întreaga lume. Ce trebuie să faci şi să nu faci pentru a nu jigni cultura altora

    China

    Să nu termini de mâncat din farfurie este aproape un sacrilegiu în cultura noastră. Cu toţii ne obligăm copiii să mănânce tot, iar dacă suntem invitaţi undeva şi lăsăm vreun dumicat în farfurie suntem consideraţi nerespectoşi. În China este invers. Dacă te apuci să cureţi farfuria cu pâine este semn că încă ţi-e foame şi că gazda nu ţi-a oferit suficientă mâncare.
     
    De asemenea, în China, în cazul în care este servit un peşte întreg sau un pui sau orice alt animal, acesta trebuie să stea cu faţa către cea mai în vârstă persoană de la masă, în semn de respect.
     
    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro
  • AROGANŢĂ FĂRĂ LIMITE: Poporul moare de foame în timp ce prima doamnă îşi cumpără 12 inele cu diamante, 62 de perechi de pantofi Ferragamo şi un Rolex de 100.000 euro

    În prezent, se află în arest la domiciliu, alături de soţul său, în vârstă de 93 de ani, într-o proprietate cu o valoare estimată la 10 milioane de euro.
     
    Deşi poporul moare de foame, şapte din zece conaţionali de-ai săi fiind încadraţi în segmentul de pauperitate severă, prima doamnă din Zimbabwe este recunoscută pentru cheltuielile sale extravagante. De pildă a plătit nu mai puţin de 4 milioane de euro pentru nunta fiicei sale, are proprietăţi imobiliare de lux în întreaga lume şi a cumpărat um Rolls-Royce cu 400.000 de euro.
     
    Şi copiii celor doi sunt cunoscuţi drept cheltuitori cu dare de mână pentru că, spun ei, „tata conduce toată ţara”. Cel mai mic dintre copiii lor, Chatunga, a postat în social media un material video în care turna şampanie Armand de Brignac, care costă cam 250 de euro sticla, peste un ceas în valoare de peste 50.000 de euro.
     
    Russel Goreza, primul fiu al lui Grace Mugabe, a cheltuit aproape 600.000 de dolari pe două maşini de lux Rolls-Royce. Asta a înfuriat populaţia din Zimbabue deoarece foarte multe familii din acea ţară sunt la limita sărăciei. “Aproape 80% din zimbabueni trăiesc în sărăcie extremă şi avem această familie nebună care cheltuieşte banii contribuabililor pe bijuterii şi maşini de lux”, a declarat Tendai Biti, liderul din opoziţie, potrivit site-ului iol.co.za

    Mai mult, Biti a spus că fiul lui Mugabe nici măcar nu avea carnet deoarece nu a trecut examenul auto.

    Russel Goreraza s-a lăudat în faţa prietenilor că urmează să-i ajungă cât de curând o nouă maşină de lux, un Aston Martin. 

     
  • Toţi IT-iştii români vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates

    Nu cred că cineva a putut să rezume cel mai bine situaţia IT-ului din România, domeniul cu care ne mândrim peste tot, decât Tugrul Tekbulut, cofondator al grupului Logo din Turcia, care a cumpărat firma românească TotalSoft.

    ”Piaţa din România nu este antreprenorială, aceasta este cea mai mare diferenţă faţă de Turcia. Aici, în Turcia, nu găsim oameni pentru că toată lumea vrea să fie următorul Bill Gates. În România nu este aşa şi acest lucru este în favoarea noastră, pentru că putem găsi oameni buni; nimeni nu vrea să fie Bill Gates“.

    El a spus într-o discuţie cu Ziarul Financiar că românii sunt mai bine pregătiţi, dar nu îşi asumă mai multe riscuri. ”Calitatea resurselor umane din România este foarte bună; în medie, calitatea absolvenţilor este mai bună decât cea din Turcia. Oamenii nu îşi asumă însă mai multe riscuri, este o diferenţă culturală, cred.“

    Este un adevăr care poate să doară: românii vor să lucreze pentru Bill Gates, nu să fie Bill Gates.

    România are peste 100.000 de IT-işti, cea mai mare parte dintre ei lucrând pentru Bill Gates (Microsoft), Larry Ellison (Oracle), IBM, Deutsche Bank, ING etc. Avem prea puţine cazuri în care programatori români, IT-işti, antreprenori români au vrut să facă ceva mare, s-au gândit la un produs scalabil din prima care să cucerească lumea. Aici am putea să includem familia Talpeş, cu Bitdefender, care reuşesc să controleze compania după 27 de ani (cu 60% din acţiuni), Netopia, compania de plăţi controlată de Antonio Eram, sau UiPath, controlat de Daniel Dines, considerat cel mai de viitor start-up românesc, care ar putea să valoreze un miliard de dolari (optimizează prin roboţi procesele repetitive).

    Radu Georgescu a avut antivirusul RAV, pe care l-a vândut către Microsoft la începutul anilor 2000, iar băieţii de la Cluj, Sergiu Biriş, care a ieşit pe parcurs din afacere, şi Andrei Dunca, s-au predat iniţial unor investitori de la Londra, după care au mers în Silicon Valley pentru a ajunge cu LiveRail în curtea lui Facebook pentru 500 de milioane de dolari (bineînţeles că din toată suma Andrei Dunca a luat doar o mică parte). După doi ani, Facebook i-a închis, iar echipa, în principal formată din români, s-a împrăştiat în întreaga lume.

    Totuşi, de ce IT-iştii români nu ţintesc mai sus decât a lucra pentru un gigant extern?

    O explicaţie este legată de faptul că au salarii prea mari pe poziţiile actuale şi, în consecinţă, nu sunt muritori de foame. Când Bill Gates te plăteşte cu 2.000-4.000 de dolari net în România, nu ştiu dacă mai ai energie şi determinare să laşi poziţia deţinută ca să te apuci de un start-up care nu ştii unde va ajunge.

    Când companiile din IT nu ştiu ce să mai facă pentru a îşi mai ţine programatorii – şeful BMW România spune că firmele din această industrie au ajuns să ofere bonusuri câte un BMW angajaţilor de top, nu numai directorilor din prima linie – nimeni nu se mai gândeşte să o ia pe cont propriu, să caute el angajaţi, să tremure pentru încasarea facturilor. Asta dacă găseşte de lucru; sau să consume mii de euro lunar din banii lui de acasă pentru a plăti salariile, chiar dacă nu vede un viitor promiţător.

    Câţi dintre voi, care sunteţi IT-işti şi credeţi că aveţi o idee care poate să ajungă în lumea întreagă, lăsaţi jobul din mână, unde salariul intră la timp, pentru o aventură unde falimentul este mai probabil decât succesul?

    Câţi dintre voi sunteţi în stare să vă convingeţi prietenii să vină alături de voi, fără să fie plătiţi, ci doar cu o promisiune deşartă de a încasa ”câteva milioane“ dacă produsul sau serviciul creat va avea succes? Mai mult decât atât, cine ar accepta să lucreze pentru voi în aceste condiţii? (Apropo, articole despre Microsoft povestesc că secretara lui Bill Gates a fost plătită mulţi ani de zile în acţiuni, pentru că firma nu avea bani, şi a ajuns milionară când s-a listat la bursă.)

    În aceste condiţii, este mai bine să lucrezi pentru Bill Gates, pentru că nu rişti nimic.

    O altă explicaţie este legată de faptul că mediul din România nu încurajează start-up-urile în general, nu numai pe cele din IT. Probabil că dacă statul ar face trei parcuri de IT, în care doar să vii, să lucrezi acolo pe baza unei promisiuni că peste 10 ani, dacă produsul tău va avea succes, vei da înapoi o parte din bani statului, am mai avea o şansă să iasă un Bill Gates.

    Israelul a găsit o soluţie în urmă cu 30 de ani iar acum culege roadele, firmele israeliene ajungând pe Wall Street cu evaluări de miliarde de dolari, fiind cele mai bune în soluţii de securitate. Pericolul războiului şi atentatelor i-a mânat pe israelieni să facă performanţă în acest sector.

    Atât timp cât IT-iştii români nu vor muri de foame, nu va ieşi un Bill Gates dintre ei.

    Cinic vorbind, ca să se întâmple acest lucru ar trebui ca Oracle, IBM, Microsoft să plece din România şi să îi lase fără job. De foame, unii dintre ei vor încerca să devină antreprenori, să cucerească lumea şi să fie ca Bill Gates.

  • Ce soluţii disperate iau companiile de stat după “marele jaf” declanşat de Guvern

    Guvernul a solicitat luna aceasta tuturor companiilor de stat să vireze la buget în avans sumele „neangajate în proiecte viitoare”, situaţie care pune sub semnul întrebării capacitatea de societăţilor de stat de a face noi investiţii, absolut necesare pe o piaţă concurenţială.

    Ce soluţii au la îndemână companiile de stat: să se împrumute de la bănci, dar creditele înseamnă cheltuieli mai mari care, în final, ajung să fie plătite tot de consumatori, sau, în cazul Hidroelectrica, încearcă să se listeze pe bursă pentru a atrage fonduri suplimentare de la investitori.

    Hidroelectrica este prima companie de stat care a convocat şi ţinut AGA în urma solicitării imperative a Guvernului de distribuire a rezervelor, adresată companiilor pe care le controlează.

    După ce Guvernul a cerut companiei Hidroelectrica dividende suplimentare de 655 milioane de lei, ministrul Energiei anunţă că urmează listarea a 10% din aţiunile acesteia pentru a obţine banii necesari retehnologizării.

    Vânzarea pachetului a fost deja discutată în Executiv, potrivit ministrului Toma Petcu: “Intenţionăm, în primul rând, să facem listarea. Am făcut o notă de informare în guvern acum o săptămână cu intenţia de schimbare”, a declarat spus ministrul, într-o conferinţă de presă organizată la Alba Iulia.

    Toma Petcu a menţionat că este vorba despre o listare prin vânzarea de acţiuni existente, amintind că există o hotărâre de guvern din 2014 pentru declanşarea procedurii.

    Banii obţinuţi vor rămâne la companie, pentru retehnologizare, a explicat Petcu: “Ne dorim ca suma obţinută, din estimările noastre este destul de substanţială, să fie folosită pentru dezvoltarea companiei”, a declarat ministrul Energiei, scrie realitatea.net

  • Oraşul din România unde în fiecare zi la terminarea programului angajaţii lasă în faţa uşii produsele alimentare nevândute pentru cei care au nevoie

    Pe Facebook, Anca Maria Chirila a adăugat fotografii cu mesajul: „In #TarguMures, pe strada Bartok Bela, este un coffee shop care in fiecare zi la terminarea programului lasa in fata usii produsele alimentare nevandute pentru cei care au nevoie.
    Tot pe Facebook, Soós Attila a scris: „Oare la noi in Cluj de ce nu se procedeaza la fel? Si asa in general restul magazinelor de ce nu se alatura??? Donuteria vietii de exemplu, Panemaru anti caini insotitori pt nevazatori, sau brandul de succes din centrul Clujului: Covrigariile!!!! Sa nu mai vorbim de shaormerii, Mc KFC???”

    În acest timp, ministerul Agriculturii amână aplicarea legii risipei alimentare. “Legea nu este clară”. România aruncă 2,2 milioane de tone de alimente în fiecare an.

    “Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ. (…) legea nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere.

    În consecinţă singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât ş tehnic”, se arată într-un punct de vedere al Ministerului referitor la Legea risipei alimentare, nr. 217 din 17 noiembrie 2016.

  • Oraşul din România unde în fiecare zi la terminarea programului angajaţii lasă în faţa uşii produsele alimentare nevândute pentru cei care au nevoie

    Pe Facebook, Anca Maria Chirila a adăugat fotografii cu mesajul: „In #TarguMures, pe strada Bartok Bela, este un coffee shop care in fiecare zi la terminarea programului lasa in fata usii produsele alimentare nevandute pentru cei care au nevoie.
    Tot pe Facebook, Soós Attila a scris: „Oare la noi in Cluj de ce nu se procedeaza la fel? Si asa in general restul magazinelor de ce nu se alatura??? Donuteria vietii de exemplu, Panemaru anti caini insotitori pt nevazatori, sau brandul de succes din centrul Clujului: Covrigariile!!!! Sa nu mai vorbim de shaormerii, Mc KFC???”

    În acest timp, ministerul Agriculturii amână aplicarea legii risipei alimentare. “Legea nu este clară”. România aruncă 2,2 milioane de tone de alimente în fiecare an.

    “Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ. (…) legea nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere.

    În consecinţă singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât ş tehnic”, se arată într-un punct de vedere al Ministerului referitor la Legea risipei alimentare, nr. 217 din 17 noiembrie 2016.

  • Oraşul din România unde în fiecare zi la terminarea programului angajaţii lasă în faţa uşii produsele alimentare nevândute pentru cei care au nevoie

    Pe Facebook, Anca Maria Chirila a adăugat fotografii cu mesajul: „In #TarguMures, pe strada Bartok Bela, este un coffee shop care in fiecare zi la terminarea programului lasa in fata usii produsele alimentare nevandute pentru cei care au nevoie.
    Tot pe Facebook, Soós Attila a scris: „Oare la noi in Cluj de ce nu se procedeaza la fel? Si asa in general restul magazinelor de ce nu se alatura??? Donuteria vietii de exemplu, Panemaru anti caini insotitori pt nevazatori, sau brandul de succes din centrul Clujului: Covrigariile!!!! Sa nu mai vorbim de shaormerii, Mc KFC???”

    În acest timp, ministerul Agriculturii amână aplicarea legii risipei alimentare. “Legea nu este clară”. România aruncă 2,2 milioane de tone de alimente în fiecare an.

    “Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică şi nu poate fi completat dispozitivul legislativ. (…) legea nu este clară, precisă şi previzibilă, aşa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat şi care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere.

    În consecinţă singura decizie normală şi rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârşitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituţional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalităţile prin care scopul legii să fie îndeplinit şi să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât ş tehnic”, se arată într-un punct de vedere al Ministerului referitor la Legea risipei alimentare, nr. 217 din 17 noiembrie 2016.

  • De neimaginat. “Jocurile foamei” devin realitate în Rusia: “Va fi permis orice, inclusiv violul sau crima”

    O televiziune din Rusia va lansa în acest an un reality-show asemănător celui din celebra serie cinematografică “Jocurile foamei”.

    Reality-show-ul se va numi Game2: Winter (Jocul 2: Iarna) şi va avea 30 de protagonişti care caută să rămână în viaţă în pădurile populate de urşi şi lupi timp de nouă luni.

    Concurenţilor li se vor pune la dispoziţie cuţite.

    Vezi aici în ce vor consta mai exact  “Jocurile foamei” din Rusia, cât este premiul şi cum se fac înscrierile: “Va fi permis orice, inclusiv violul sau crima”