Citii mai multe pe www.mediafax.ro
Tag: florin georgescu
-
PSD îi menţine pe Florin Georgescu, Marin Dinu şi Nicolae Dănilă în CA al BNR. Vasilescu:Toţi cei care ar putea să intre în discuţie sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi
“Nu-i nimic din scurt, Parlamentul e aici, propunerile trebuie să fie validate de comisiile de buget şi fiecare dintre cei propuşi trebuie sa fie audiat în comisii (…) Dosarele se cunosc şi, mai e ceva, şi anume, că am auzit limpede opinia şi a funcţionat de-a lungul celor 25 de ani, că la BNR nu pot fi în CA decât oameni care au o pregătire foarte înaltă în domeniu, deci toţi aceştia sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi. Ce dosare să li se facă (…) Toţi cei care ar putea să intre în discuţie sunt cunoscuţi şi paracunoscuţi, nu vin oameni care vor acum să-şi depună candidatura. Sigur că ar putea să facă şi aşa, dar nu-i ia nimeni în seamă, oameni care n-au o legatură cu marea performanţă în domeniu”, a explicat Vasilescu pentru MEDIAFAX, întrebat dacă anunţul intempestiv privind numirea noului CA şi termenul scurt n-ar putea îngreuna accesul unor candidaţi la selecţie, mai ales că procedural este necesară întocmirea unor dosare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cât o să mai plătim „prima de România”?
De la preluarea şefiei Yahoo!, în toamna anului 2012, şi până în prezent Marissa Mayer a rezolvat ceea ce mulţi au spus că este marea problemă a companiei – lipsa de talente şi de imagine. Mayer a făcut schimbări majore în departamentul de resurse umane, iar în prezent oficialii companiei se pot lăuda că Yahoo! a devenit o companie la care oamenii râvnesc: solicitările pentru un job s-au dublat în 2013, la un uluitor 340.000.
Tot Yahoo! beneficiază şi de o poziţie fruntaşă (locul trei) în topul companiilor din Silicon Valley în funcţie de salariile acordate specialiştilor, după Juniper Networks şi LinkedIn. Aceiaşi oficiali nu se declară îngrijoraţi de plecările unor veterani din companie către Facebook sau Google sau alte start-up-uri, lăsând de înţeles că aceştia au primit, de fapt, oareşce impulsuri. Şi s-a schimbat şi optica proprietarilor de mici companii, care la un moment dat refuzau, pur şi simplu, să se lase cumpăraţi de Yahoo! şi care trebuiau convinşi cu sume suplimentare, cu o „primă de Yahoo!„.
M-aş întoarce acum la numirea tinerei Ioana Petrescu la Finanţe şi la variile reacţii pe care propunerea lui Victor Ponta le-a iscat. Cele mai multe mi-au părut a fi destul de tembele, de la povestea nesfârşită cu usturoiul – şi pun pariu că poate doar unul din 20 de dătători cu părerea să fi citit cu atenţie şi până la sfârşit textul în cauză – până la abordări ameninţătoare de tipul: „O să-i arate ei Gherghina sau baronii, când or veni pentru bani”.
Este aici o perpetuare a unui mod de gândire care, dacă ar fi cuantificat, probabil că s-ar dovedi mai dăunător decât seceta, inundaţiile, cutremurele sau dezindustrializarea. Faptul că nu ne putem depăşi, ca părţi ale întregului, un soi de fatalism impregnat cu băşcălie şi cu testosteron; un mod de gândire care o dată poate fi agreabil, încă o dată poate fi îngăduit, dar care ar trebui abandonat a treia oară şi după, pentru că devine păgubos.
Politicieni care au emis tot felul de aiureli, de genul interzicerii închiderii caloriferelor, limitărilor nu ştiu căror plăţi sau limitării orarului supermarketurilor, s-au apucat să analizeze semantica editorialelor şi să amendeze lacunele legate de preţul pâinii.
Dacă ne dorim o primenire a clasei politice şi a administraţiei, dacă vrem să-i determinăm pe tinerii şcoliţi în străinătate să se întoarcă, dacă ne-ar plăcea să vedem figuri noi pe scena politică, lipsite de tupeu, răutate şi patetism ieftin, poate ar trebui să învăţăm să citim, să privim, să ascultăm, să înţelegem. Într-un mod destul de asemănător cu Yahoo!, România s-a confruntat cu o hemoragie de talente, are o sumedenie de veterani care nu se mai lasă duşi şi în general suntem obligaţi să plătim tot soiul de „prime de România„ care ne ustură, de ani şi ani şi ani de zile.
Continuaţi voi logica.
Ilustrez cu o excepţională privire amar-ironică a pictoriţei ucrainene Zenaida Serebriakova.
-
Florin Georgescu îşi apără “electorata”, criticată dur de Băsescu
“În opinia mea relansarea creditării se poate face, în prezent, pe segmentul populaţiei prin refinanţare ca instrument de majorare fără consecinţe negative a venitului disponibil. Dacă în perioada de boom economic s-a practicat, uneori, refinanţarea destinată unor cheltuieli, în multe cazuri fără o necesitate stringentă, acum, în perioada de convalescenţă de după criză, se impune practicarea unei «refinanţări de necesitate»”, a spus Florin Georgescu, într-o opinie legată de acest subiect transmisă Ziarului Financiar.
El a arătat că refinanţarea debitorilor bun-platnici, în condiţiile lipsei de încredere a mediului bancar faţă de noii clienţi persoane fizice şi juridice, precum şi a supraîndatorării acestora din urmă, constituie o soluţie pentru relansarea creditării pe baze sănătoase, implicit majorarea venitului disponibil al consumatorilor şi dinamizarea creşterii economice.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Georgescu, BNR: A fi de stânga este un anumit mod de a simţi, gândi şi trăi. Nu pot trăi ca altcineva
“Vă mulţumesc că aţi spus că sunt de stânga. Eu nu sunt nici de stânga, nici de dreapta, sunt aşa cum sunt. Pentru că un filosof spunea că a fi un om de stânga sau social democrat este un anumit mod de a simţi, de a gândi şi de a trăi. Deci, dacă simţi, gândeşti şi trăieşti într-un anumit mod aparţii unei anumite zone. Dacă simţi mult, gândeşti mult, acţionezi. Cu pierderi. Dar, fiecare cu valorile cu care l-a înzestrat Dumnezeu, morale şi sociale. Eu dacă aşa simt şi aşa gândesc, cum pot să trăiesc ca altcineva?”, a spus Florin Georgescu la ceremonia de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa, pe care i-a acordat-o Şcoala Naţională de Ştiinţe Politice şi Administrative (SNSPA).
Alături de mulţumiri adresate dascălilor care l-au îndrumat profesional de-a lungul timpului, Florin Georgescu a ţinut să-şi exprime recunoştiinţa pentru ceea ce a învăţat de la Ion Iliescu, de la fostul premier Nicolae Văcăroiu şi de la fostul premier Adrian Năstase.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Ponta spune că Florin Georgescu i-a explicat semnificaţia unor termeni economici, ca PIB sau ESA
“Sunt astăzi aici şi vorbesc în calitate de unul dintre elevii domnului Florin Georgescu. În 2010, în martie dacă nu mă înşel, domnul Georgescu m-a luat să mă înveţe câteva lucruri absolut necesare pentru orice eventuală poziţie pe care urma să o ocup. Ulterior, domnul profesor Dãianu s-a alăturat acestui efort, încă nu fructuos, de a creşte o nouă generaţie, s-a alăturat şi Liviu Voinea. Aşa încât lucrurile bune făcute într-un an şi jumătate de guvern sunt datorate domnului Georgescu, iar cele rele sunt contribuţia mea personală şi a lui Liviu Voinea”, a spus Ponta.
Premierul a mai arătat că prim-viceguvernatorul BNR a fost persoana care i-a explicat semnificaţia unor termeni economici, cum ar fi “PIB” sau “ESA”, şi totodată l-a învăţat “consecvenţa”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Georgescu, BNR: Deficitul de cont curent al României ar putea ajunge în acest an la cel mult 2%
“Una dintre problemele pe care le-a avut România, cea legată de soldul contului curent, dispare în 2013, vom fi în limita a 4%, probabil în jur de 2% cel mult”, a declarat joi Georgescu la un seminar pe tema supravegherii pieţelor financiare în Uniunea Europeană, organizat la BNR.
Contul curent al balanţei de plăţi a avut în primele 5 luni un excedent de 314 milioane euro, faţă de un deficit de 2,28 miliarde euro în aceeaşi perioadă din anul 2012, pe fondul reducerii deficitului balanţei comerciale şi al veniturilor, respectiv surplusului înregistrat de balanţa serviciilor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Florin Georgescu, ministrul Finanţelor, primul nume pentru şefia noii supra-autorităţi de supraveghere financiară
Florin Georgescu, care este şi prim-viceguvernator BNR, ar trebui să renunţe la funcţia de la banca centrală dacă va fi numit în fruntea noului organism. Proiectul a fost discutat şi în cadrul BNR, au precizat sursele.
-
Videanu: Eu m-aş simţi mult mai confortabil cu Florin Georgescu prim-ministru
Videanu a făcut aceste precizări într-o conferinţă de presă, după ce a arătat că PDL cere Guvernului Ponta “să producă de urgenţă soluţii economice pentru România”, iar, dacă nu este în stare de acest lucru, “ar fi mai bine pentru binele României să-şi depună mandatul”. Videanu a fost întrebat pe cine ar vedea în locul lui Victor Ponta ca premier. “Eu m-aş simţi mult mai confortabil cu Florin Georgescu prim-ministru”, a răspuns Videanu.â
-
România care se scaldă în bani
De la bun început trebuie să ignorăm vacarmul politic care însoţeşte în această perioadă deciziile de politică economică. Desigur, guvernul PDL şi-a declarat intenţia de a restitui eşalonat salariile tăiate şi pensiile taxate de CASS, dar acum, din opoziţie, acuză USL fie de populism pentru că face ea aceste restituiri, fie de incompetenţă tocmai pentru că le face eşalonat. De partea cealaltă, USL a acuzat permanent PDL că subordonează ţara dictatului FMI şi că vinde bogăţiile ţării, dar acum, venită la guvernare, a renunţat la critici şi continuă programul cu FMI, cu tot cu privatizările şi constrângerile bugetare aferente.
În realitate, consensul de idei între foştii şi actualii guvernanţi, în frunte cu preşedintele ţării, este remarcabil în această perioadă, din trei raţiuni clare: apropierea alegerilor, cadrul bugetar fixat de UE şi FMI şi necesitatea de a găsi nişte pârghii noi de a stimula economia, atâta vreme cât nici investiţiile străine, nici exporturile nu au pentru moment suficientă forţă ca motoare esenţiale de creştere. La acestea se adaugă pericolul de fugă a capitalurilor în contextul crizei din zona euro, reflectat direct în deprecierea leului. (Despre acest pericol, guvernatorul Mugur Isărescu a vorbit săptămâna trecută, explicând că acum situaţia este exact inversă decât cea din primăvara trecută, când capitalurile speculative începuseră să revină în Europa de Est, iar BNR era preocupată să evite o eventuală apreciere prea mare a leului. Explicaţia n-a împiedicat, din nefericire, proliferarea teoriilor furioase ale conspiraţiei, care îi atribuie BNR şi lui Isărescu deprecierea leului, fie cu scopul ocult de a sabota guvernarea USL, fie dimpotrivă, cu scopul de a susţine politica USL, încurajând o creştere economică inflaţionistă doar pentru ca în scripte cifrele despre PIB şi deficit să arate bine.)
Care ar fi motivele de îngrijorare de pe urma restituirilor şi a “reîntregirilor”? Niciunul, ne asigură autorităţile. Majorarea salariilor din sectorul public cu 8% de la 1 iunie (restul “reîntregirii” urmând să aibă loc în exerciţiul bugetar următor) nu modifică ţinta de inflaţie, urmând să aibă un impact marginal, de 0,2-0,3% asupra inflaţiei, estimează guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Dacă la salariile mărite se adaugă restituirea în etape a sumelor din pensiile de peste 740 de lei taxate de CASS, deficitul bugetar creşte doar de la 1,9% la 2,2% din PIB (numerar), ceea ce asigură încadrarea în plafonul “european” de 3% din PIB, afirmă şeful misiunii FMI, Jeffrey Franks. La rândul său, preşedintele Traian Băsescu a insistat că mărirea de salarii “nu produce niciun fel de deficit structural crescut la fondul de sănătate şi la fondul de pensii, ci dimpotrivă, reduce deficitul la fondul de pensii, ca urmare a aplicării CAS la o sumă mai mare pentru fiecare salariat bugetar”. Ministrul de finanţe Florin Georgescu a asigurat că programul de privatizări asumat cu FMI va continua şi că în acest an nu se va mai schimba nimic în politica fiscală, nu va creşte şi nu va scădea niciun impozit sau taxă.
Atât temeiul, cât şi efectele benefice scontate ale eliberării de bani în plus de la buget pentru consum rămân discutabile. Raportul BNR asupra inflaţiei în primul trimestru, publicat săptămâna trecută, precizează limpede că “este posibil ca temperarea creşterii anuale a câştigurilor salariale să fi avut un efect limitativ asupra cererii de consum, însă, din perspectiva costurilor unitare cu forţa de muncă, evoluţia a fost insuficientă pentru restabilirea corelaţiei cu productivitatea muncii” (în traducere, faptul că salariile au crescut mai încet poate să fi frânat cererea de consum, însă productivitatea a rămas tot în urma costului cu forţa de muncă). Cât despre efecte, chiar cu o creştere a salariilor cu 15-16% în vară (adică aşa cum prevedea de curând preşedintele Băsescu), impactul potenţial ar fi fost limitat, cel mai probabil, la o creştere de 0,4% a consumului şi de 0,3% a PIB, conform calculelor prezentate de Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank. Atunci de ce toţi guvernanţii insistă atât de mult asupra acestei măsuri?
“Efectul psihologic va fi de creştere a încrederii populaţiei, stimulând comerţul cu amănuntul. Rămâne de văzut dacă această creştere a optimismului va ajuta construcţiile de locuinţe să compenseze încetinirea probabilă a lucrărilor de infrastructură”, comentează Dan Bucşa. Adică ar fi vorba de ceea ce ministrul Florin Georgescu definea drept o viziune care “nu e socialistă, comunistă sau populistă, ci propune un echilibru, un ‘trade-off’ între eficienţă şi echitate care să fie viabil pentru toată lumea”, pentru că “atunci când drepturile individului la o viaţă decentă sunt afectate, e afectată şi baza democraţiei”. De aceea, explica Georgescu, înseşi organismele financiare internaţionale, inclusiv FMI, “promovează coeziunea socială şi o creştere economică incluzivă, pentru că altfel aţi văzut ce se întâmplă, oamenii umplu străzile”. Ministrul făcea aluzie de fapt la o carte din 1975 a economistului american Arthur Okun care spunea că presiunea pieţei poate duce la excluziune socială pentru grupurile care nu-şi mai pot asigura din muncă un standard minim de viaţă, ceea ce pune problema unui compromis între eficienţă şi echitate, între principiile economice ale capitalismului şi principiile politice ale democraţiei.
Or, într-o astfel de viziune, chiar un plus de venituri simbolic sau o repartizare mai echitabilă a austerităţii (de genul impozitului progresiv în locul cotei unice, despre care la noi inclusiv Consiliul Fiscal a conchis că şi-a epuizat deja virtuţile de stimulare a fiscalizării economiei gri) pot scădea tensiunile sociale şi pot ridica moralul unor cetăţeni descurajaţi să mai consume şi demotivaţi să muncească. Iar cu aceasta ne întoarcem la consensul de care spuneam mai sus, patronat de FMI şi de Comisia Europeană de la Bruxelles, de unde comisarul Olli Rehn prezice că România va avea anul acesta o creştere de 1,4% (sub estimarea de 1,6% din februarie), “susţinută în principal de cererea internă”. Acest consens nu numai că nu va fi afectat în perioada de până la alegeri, dar are chiar şanse să se consolideze (încă o dată, în ciuda războaielor verbale între actorii politici), pe măsură ce la nivelul UE câştigă teren abordarea axată pe măsuri de stimulare a creşterii, în loc de măsuri de amplificare a austerităţii. Este vorba de un pariu, de un experiment uriaş, al cărui rezultat o să-l vedem. Dar, în tot cazul, e bine să ştim de unde vine şi cum stau lucrurile.