BusinessMagazin

Tag: flori

  • Afaceri de la zero. Simona Cucu a investit 10.000 euro într-un magazin online de bijuterii realizate manual din flori, frunze şi crenguţe placate cu metale preţioase

    Simona Cucu a investit 10.000 euro într-un magazin online de bijuterii realizate manual din flori, frunze şi crenguţe placate cu aur sau argint. Povestea Thallo Store a început după o vacanţă a antreprenoarei în Grecia, loc în care a descoperit bijuteriile Thallo şi a decis să aducă brandul şi pe piaţa din România.

    „Bijuteriile Thallo sunt lucrate manual din flori, frunze şi crenguţe naturale urmând a fi placate cu aur şi argint, mi s-a părut foarte interesant acest concept şi ne-am gândit să îl aducem în România, de la vizita pe care am făcut-o în Grecia până la realizarea magazinului online Thallo Store, au fost o serie de discuţii, am devenit partenerii exclusivi pe România ai Thallo”, spune Simona Cucu.

    Magazinul online Thallo Store a fost deschis în urmă cu trei ani, iar investiţia a constat în realizarea site-ului, parteneriate cu diferiţi specialişti în social media, cât şi în stocul iniţial de bijuterii. Bijuteriile sunt realizate în atelierul din Grecia, fiind realizate manual. Clienţii care au aflat de Thallo Store şi de conceptul din spatele acestui brand au fost curioşi de cum sunt realizate bijuteriile, iar feedback-ul acestora a fost unul pozitiv.

    „Oamenii sunt încântaţi de acest concept, sunt interesaţi şi de durabilitatea acestor bijuterii pentru că primul gând care le vine în mine, având în vedere că sunt realizate din flori, este dacă acea bijuterie este rezistentă în timp. Răspunsul este da, e vorba de un proces complex prin care florile sunt transformate în bijuterii, sunt la fel de rezistente şi durabile ca orice alte bijuterii”, explică antreprenoarea.

    Preţurile bijuteriile sunt cuprinse între 200 lei şi 3.000 lei în funcţie de complexitatea bijuteriei, de florile folosite, dar şi de tipul de metal utilizat.

    Antreprenoarea spune că nu se gândeşte să îşi deschidă propria linie de producţie, ci doreşte să se concentreze în perioada următoare mai mult pe partea de dezvoltare a brandului.

    „În acest moment, cred că cel mai potrivit ar fi ca producţia să se desfăşoare la Atena, acolo atelierul este dotat cu utilajele necesare, cu materiale necesare pentru realizarea acestui proces şi ar fi foarte dificil să aducem în România producţia”, precizează Simona Cucu.

    Pandemia a avut un efect negativ asupra magazinului online în contextul în care compania avea încheiate colaborări şi cu companii care ofereau angajaţilor diverse cadouri. Însă, anul trecut, partea de corporate a scăzut considerabil, rămânând doar comenzile online. Cu toate acestea, discuţiile cu clienţii corporate au fost reluate la începutul acestui an.

    În 2020, veniturile Thallo Store România au fost de 11.000 euro, faţă de 2019 când cifra de afaceri obţinută a fost de 29.000 euro. Anul trecut planurile de dezvoltare vizau deschiderea unui magazin fizic în cadurl unui centru comercial din Bucureşti, însă proiectul a fost pus în aşteptare din cauza pandemiei, totuşi, antreprenoarea speră ca anul acesta să reia discuţiile.

    Pentru 2021, Simona Cucu spune că se aşteaptă la venituri de 45.000 euro, dar şi dublarea numărului de clienţi. Anul trecut numărul celor care au cumpărat produsele Thallo Store a fost de 200 clienţi.

    Simona Cucu spune că bijuteriile pot fi şi personalizate, însă durata de aşteptare se ridică la 15 zile lucrătoare, din momentul comenzii şi până este primită bijuteria.

     

     

     

  • Andreea Moldovan, aşteptată cu flori la Spitalul de Boli Infecţioase din Braşov

    Câţiva susţinători s-au adunat joi în faţa unităţii medicale. Deoarece este o unitate COVID, simpatizanţii nu au fost primiţi în interior. Buchetele de flori au fost luate de o angajată a Spitalului de Boli Infecţioase. Îmbrăcată în echipament de protecţie, aceasta a luat florile de la uşa unităţii medicale.

    Participanţii au spus că au venit cu flori deoarece respectă profesionalismul medicului Moldovan şi că vor să-şi arate recunoştinţa pentru sacrificiul făcut.

    Andreea Moldovan a fost demisă din funcţia de secretar de stat la Ministerul Sănătăţii. Premierul Florin Cîţu a luat decizia deoarece a acuzat-o că a semnat ordinul privind carantina fără a fi consultat.

    Moldovan a anunţat că va respecta decizia prim-ministrului şi că se întoarce la spitalul de Boli Infecţioase din Braşov. Anterior, ea a ocupat funcţia de director medical al spitalului braşovean.

  • Ferestre la purtător

    Elementele arhitecturale pot fi o sursă bună de inspiraţie pentru creatorii de bijuterii, după cum se vede din colecţia unei artiste cunoscute sub numele de Tomka. Aceasta a reuşit să creeze o serie de cercei care arată ca nişte ferestre prin care trece lumina şi în dreptul cărora se găsesc flori sau podoabe de sărbătoare. Cerceii lucraţi manual sunt confecţionaţi dintr-o răşină specială, de unde şi transparenţa lor asemănătoare sticlei.


     

  • Femeia care a făcut o afacere profitabilă din una dintre cele mai mari dorinţe ale omului. Majoritatea dintre noi ne lăsăm pradă acestei dorinţe aproape zilnic

    Jovie Belle nu este, cu certitudine, pentru cei care vor să-şi înfrâneze pofta de ceva dulce. Pentru toţi ceilalţi însă, afacerea fondată de Miruna Stoiu este momentul de răsplată din fiecare zi. Un moment de respiro într-o mare de taskuri. La fel cum, de altfel, a şi luat naştere. Ca o gură – dulce – de aer în plină pandemie.

    Concret, Jovie Belle înseamnă cutii cu căpşuni proaspete glasate cu ciocolată belgiană, dar şi o gamă ispititoare de alte dulciuri decadente, indiferent că e vorba despre zmeură liofilizată, fistic prăjit sau paiete de ciocolată neagră. Cadoul este completat, în funcţie de preferinţe, de flori care mai de care mai parfumate.

    „Firma este înfiinţată în 2018, împreună cu o bună prietenă, însă momentul nu a fost cel mai bun pentru niciuna dintre noi să renunţăm la joburile noastre de atunci şi să ne dedicăm acestui business, astfel că firma a fost fără activitate până anul acesta. În 2020, în plină pandemie, am decis să preiau singură această firmă şi să investesc în ea.”

    Cu studii în domeniul artelor plastice şi în arhitectura peisageră, antreprenoarea a început să lucreze în ornarea prăjiturilor la şase luni de la deschiderea primei cofetării Armand din Bucureşti, unde a preluat rolul de cake designer. A aplicat aşadar cunoştinţele de design şi aptitudinile creative asupra dulciurilor artizanale, şi nu pe şevalet sau în spaţiile verzi ale oraşelor.

    Apoi a decis să continue pe cont propriu. „Dorinţa de a crea acest business este mai veche, încă din 2018, însă, neavând posibilităţile financiare, am tot amânat. Jovie Belle a fost creat în plină pandemie, fiind forţată de împrejurări, ajutată de prieteni şi condusă de o experienţă de peste zece ani în domeniul deserturilor”, povesteşte Miruna Stoiu. Până în acest moment, ea a investit peste 25.000 de euro şi nu se va opri aici, fiind un business care are nevoie în permanenţă de o susţinere financiară. „Produsele sunt realizate în laboratorul nostru, care se află în vestul Bucureştiului.”

    De acolo pleacă zilnic livrările în Capitală, dar şi în împrejurimi. Comenzile vin atât din ţară, cât şi din străinătate, fiind numeroşi românii care vor să trimită un cadou şi un desert deosebit cuiva drag de acasă. Preţurile variază între 55 şi 190 de lei pentru cutiile cu fructe, în special căpşuni, dichisite şi răsfăţate în ciocolată, iar pentru aranjamentele cu flori, pornesc de la 120 de lei şi pot ajunge la 1.000 de lei. „Clienţii Jovie Belle sunt cei care doresc să trimită cuiva drag un cadou deosebit, cu un gust aparte şi o imagine jucăuşă. Fructele proaspete, glasate în cea mai fină ciocolată belgiană, sunt aşezate cu grijă lângă flori şi creează aranjamente unicat. Suntem căutaţi şi de către diferite companii pentru realizarea cadourilor pentru Crăciun”, spune Miruna Stoiu.

    Urmează deci o perioadă aglomerată în laboratorul Jovie Belle, iar Miruna nu ar putea fi mai încântată. Mai ales că se încheie un an complicat pentru toată lumea, în special pentru antreprenori. Aşa că dorinţa ei este acum să menţină trendul ascendent pe care a pornit această idee de afacere.

    Miruna Stoiu, fondatoare Jovie Belle: „Fructele proaspete, glasate în cea mai fină ciocolată belgiană, sunt aşezate cu grijă lângă flori şi creează aranjamente unicat. Suntem căutaţi şi de către diferite companii pentru realizarea cadourilor pentru Crăciun.”

    Preţurile variază între 55 şi 190 de lei pentru cutiile cu fructe, în special căpşuni, dichisite şi răsfăţate în ciocolată, iar pentru aranjamentele cu flori, pornesc de la 120 de lei şi pot ajunge la 1.000 de lei.

     

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Domnişoara Murătură – producţie de murături (Slobozia Moară, jud. Dâmboviţa)

    Fondatoare: Dana Văcaru

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 1,2 mil. euro

    Prezenţă: Penny, Selgros, Profi

    Upgrade Academy – business în domeniul educaţiei (Bucureşti)

    Fondator: Tinu Bosînceanu

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 1,4 mil. lei (circa 295.000 de euro)

    Prezenţă: online

    Pensiunea Doru (Beliş, jud. Cluj)

    Fondatoare: Daniela Filimon

    Investiţii: peste 500.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 120.000 de euro

    Prezenţă: Beliş, jud. Cluj

    Aromateria – brand de uleiuri esenţiale (Târgu Mureş)

    Fondatoare: Ada Guţiu

    Investiţie iniţială: 8.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2019: 350.000 de euro

    Prezenţă: online şi câteva magazine din ţară

    Revo Garage – atelier pentru detailing auto (Cluj-Napoca)

    Fondator: George Cuceu

    Investiţii: 35.000 de euro

    Încasări lunare: 10.000-15.000 de lei (2.100-3.100 de euro)

    Prezenţă: Cluj-Napoca

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Bani din flori. Poveştile de succes ale mai multor florării din România

    1. Dolce Paula – Atelier de dulciuri şi flori (Bucureşti)

    Paula Moldovan purta pasiunea pentru flori alături de cea pentru prăjituri şi torturi, după ce, mai bine de 15 ani, a lucrat în domeniul alimentaţiei publice, în zona HoReCa, timp de cinci ani a acumulat experienţă în domeniul floristic, iar doi ani s-a specializat în patiserie-cofetărie. Cu toate aceste „ingrediente” puse laolaltă, ea a deschis Dolce Paula, un atelier de dulciuri şi flori cu servicii personalizate, situat chiar în inima Bucureştiului, în zona Piaţa Victoriei.

    Investiţia în atelier a ajuns la 35.000 de euro, însă antreprenoarea spune că planurile de investiţii nu se opresc aici, pentru că este nevoie constantă de bani pentru dezvoltare.

    În atelier nu se găsesc buchete de flori gata făcute, ci numai câteva aranjamente florale sau câteva flori proaspete, dar clienţii pot să vadă „recuzita” cu care lucrează Paula Moldovan pentru a crea concepte diferite de dulciuri şi flori. Ca totul să se lege, e nevoie de comunicare.

    Aşa că, pentru buchetele de mireasă, de exemplu, Paula trebuie să cunoască mireasa şi să schimbe multe idei cu ea înaintea marelui eveniment, pentru a se asigura că florile care îi vor fi dedicate sunt într-adevăr ceea ce îşi doreşte.

     

     

    2. Boutique d’emotion (Corbeanca)

    Amalia Şeremet, licenţiată în sociologie cu specializare în comunicare politică, a învăţat să facă aranjamente florale odată cu implicarea în businessul Boutique d’Emotion din Corbeanca, iar acum gestionează un atelier floral care funcţionează simultan şi ca magazin de cadouri în localitatea de lângă Bucureşti. Amalia Şeremet realizează aranjamente pentru evenimente private şi se află acum în căutare de noi angajaţi.

    Ideea a pornit de la două prietene ale ei, care, în 2016, au vrut să facă un business local plecând de la conceptul de atelier floral. Pentru că spaţiul era generos, s-au gândit să dezvolte şi o parte de cadouri şi au rugat-o şi pe Amalia să se alăture afacerii lor. Aşa a apărut ea în business, iar din 2017 este unicul proprietar al afacerii.

    „Când am intrat în Boutique d’Emotion, în afară de crin, garoafă, trandafir, nu ştiam prea multe despre flori. Nu cunoşteam tipurile de flori sau cum se face un buchet. M-am specializat la locul de muncă şi încă învăţ”, spunea Amalia Şeremet anul trecut.

    Aranjamentele florale sunt create în atelierul din Corbeanca şi ajung apoi la evenimente private. Pentru flori, aprovizionarea se face de la importatori, iar cadourile sunt aduse în principal de la producători din România.

     

     

    3. Darlington – Croitoria de flori (Iaşi)

    În urmă cu şase ani, familia Curcudel din Iaşi deschidea o florărie sub brandul Darlington – Croitoria de flori. Povestea a început în preajma Crăciunului din 2014, când Marina şi Marius Curcudel se aflau în căutarea unor cadouri pentru cei dragi. În câteva luni, mai exact în aprilie 2015, ea şi soţul ei Marius Curcudel îşi deschideau un spaţiu în care au început să vândă flori. Cei doi au început să urmeze cursuri de design floral pentru a se specializa în ceea ce aveau de gând să facă mai departe şi au încheiat parteneriate cu firme locale din Iaşi. La un an după deschiderea primului punct de desfacere Darlington a apărut un al doilea, tot în Iaşi, de dimensiuni mai mari. O perioadă, cele două florării au funcţionat în paralel, însă ulterior a rămas deschisă doar unitatea mai mare, din care sunt onorate în prezent toate comenzile.

    Florile care se găsesc la Darlington vin de la câţiva furnizori din Europa, în principal din Olanda, de unde cei doi antreprenori ieşeni se aprovizionează cu produse finite şi cu materie primă. Selecţia furnizorilor este o provocare pentru antreprenorii de la Darlington, pentru că florile trebuie să fie tot timpul proaspete şi să ajungă intacte la evenimentele pentru care sunt alese.

    Aproximativ 80% din aranjamentele care se vând în florărie sunt realizate pe loc, personalizat, fiind aproape imposibil de creat două buchete identice.

     

     

    4. Greenarium (Sibiu)

    Despre plante vorbeşte şi Greenarium, businessul a trei tineri, care fac terarii cu plante într-un atelier din Sibiu. Anton Balint, Paul Bondane şi Raluca Mitea au „migrat” din domeniul artistic în care au toţi pregătire pentru a dezvolta Greenarium. Primii muguri au apărut, la fel ca în cazul Darlington, tot în preajma Crăciunului.

    „Greenarium a început ca o poveste de cadouri de Crăciun, pe care eu, împreună cu Raluca, am vrut să le facem familiei şi prietenilor noştri. Voiam să le oferim neapărat ceva făcut de mâinile noastre. După ce am trecut prin mai multe idei, am descoperit terariile, acum cinci ani, când în România nu prea era popular conceptul.”

    S-au documentat, au făcut câteva zeci de cadouri pentru familie şi prieteni şi, după ce au trecut sărbătorile, şi-au dat seama că aceasta ar putea fi o bună oportunitate pentru un business.

    „Visul meu este să înlocuim toate ghivecele de plastic din casele românilor”, spunea Anton Balint în urmă cu câteva luni.

    Terariile Greenarium sunt confecţionate din sticlă pe care cei trei fondatori o iau de la ferestrele caselor din Sibiu, atunci când acestea sunt schimbate. Ei preiau sticla, o spală, o taie cu diamantul, o înfoliază într-o foiţă de cupru şi apoi lipesc totul cu cositor. Totul se lucrează manual, prin tehnica de vitralii Tiffany.

    O parte din plantele care ajung în terarii sunt aduse din import, însă unele sunt crescute chiar de cei trei antreprenori, în atelierul din Sibiu. Nisipul şi pietrişul sunt procurate de la furnizori din România, iar unele globuri de sticlă vin de la artizani din zona Sibiului.

     

     

    5. Patchouli Flowers Concept Store (Bucureşti)

    Anita Moldovan împreună cu mama ei, Viorica, două antreprenoare pasionate de flori, au creat în urmă cu opt ani brandul Patchouli, sub care realizează aranjamente florale.

    „În 2012, în timp ce mă aflam cu mama mea la Londra, îmi doream un nou început, fondarea unui nou business care să ne reprezinte şi care să ne permită să ne exprimăm. În scurt timp aveam deja o idee clară asupra a ceea ce doream să facem, primul atelier de creaţie florală din România. Mi-am dorit să schimb şi să cresc standardele pieţei locale de flori, care până atunci nu cunoscuse o abordare artistică şi sofisticată”, povestea Anita Moldovan, cofondatoarea companiei Patchouli Flowers Concept Store, la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    Atelierul Patchouli se află pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti, locaţie aleasă de Anita şi Viorica Moldovan datorită cererii de aranjamente florale premium din această zonă.

    Patchouli are o gamă variată de produse, de la buchete gata făcute pentru clienţii grăbiţi, până la buchete personalizate în funcţie de cerinţele clientului. De asemenea, realizează cutii cu flori, jobene, ceşti sau lumânări şi aranjamente florale pentru evenimente.

     

     

    6. Semperviva (Sibiu)

    Diana Brătilă s-a specializat în geografia turismului, însă şi-a schimbat traiectoria profesională în vara lui 2019, când a primit un aranjament cu flori care i-a stârnit interesul şi creativitatea, astfel că a pus bazele propriului business cu aranjamente florale din plante suculente sau licheni, sub brandul Semperviva.

    Primele aranjamente le-a făcut chiar din aranjamentul mare primit, proporţionându-l în ghivece colorate şi găleţi, cu scop pur decorativ pentru grădina proprie, fără a se gândi o clipă că acestea pot fi comercializate, până într-o zi când cineva a întrebat-o cât costă un astfel de aranjament, iar atunci s-a născut ideea de a transforma pasiunea în afacere.

    Aşa a ajuns să realizeze copăcei din licheni, tablouri, decoraţiuni interioare sau aranjamente florale din licheni sau plante suculente, materii prime pe care le cumpără din sere sau magazine specializate, nu de pe internet.

     

     

    7. Studium on flowers (Bucureşti)

    Andreea Filip, o tânără cu experienţă în domeniul vânzărilor, a creat businessul Studium în vara anului 2019, la întoarcerea în România după aproape opt ani de lucrat şi de călătorit în străinătate. Era obişnuită să aibă tot timpul flori în casă, însă, pentru că nu îi era mereu la îndemână să le cumpere, a gândit un concept de abonament pentru cei care îşi doreau acelaşi lucru, abonament care presupune livrări periodice de flori la uşa clientului.

    A creat o platformă, unde abonamentul poate fi personalizat după dorinţele clientului, care are de ales între trei dimensiuni de buchete. El poate selecta de asemenea frecvenţa cu care îşi doreşte să-i fie livrate florile, introduce adresa şi aşteaptă buchetul acasă. Florile pe care le livrează provin în proporţie de 65% din import, în vreme ce restul sunt din România.

    Acum, după ce a pus Studium pe picioare, Andreea Filip se gândeşte să organizeze şi workshopuri cu florişti locali, în care să-i înveţe pe doritori cum se îngrijesc florile.

     

     

    8. The Sisters Flower Studio (Cluj-Napoca)

    Atelierul floral The Sisters Flower Studio din Cluj-Napoca a apărut după ce surorile Lucia Sigmirean şi Andreea Popa au hotărât să transforme pasiunea pentru flori şi experienţa din acest domeniu într-un business. Lunar, între 350 şi 500 de clienţi primesc florile din atelierul The Sisters, iar cele două surori spun că vor să creeze buchete în funcţie de personalitatea, hobby-urile, locul de muncă sau culorile preferate de destinatarului buchetelor. În medie, din atelierul surorilor din Cluj ies circa 20-35 de buchete zilnic, iar recordul într-o perioadă aglomerată a fost de 300 de buchete pe zi.

     

     

    9. Verdepeperete (Buzău)

    Oana şi Alexandru Creţu au dat viaţa din Bucureşti pe cea într-un oraş de provincie – Buzău – iar odată cu mutarea au pus şi bazele unei afaceri. Businessul VerdePePerete, care produce şi vinde tablouri şi elemente de decor pe bază de licheni, s-a născut, la fel ca multe altele, dintr-o nevoie.

    Se mutaseră deja din Bucureşti, Alexandru decisese să-şi facă stagiatura în arhitectură în Buzău, iar Oana renunţase la cariera în domeniul bancar şi se angajase la o companie din acelaşi oraş. Împreună s-au gândit că, în paralel cu joburile, se pot ocupa şi de o afacere.

    Aşa s-a născut afacerea cu tablouri cu licheni, un element folosit tot mai des în designul interior, dar mai puţin descoperit în urmă cu trei ani, când cei doi antreprenori fondau VerdePePerete. Au început să studieze domeniul, să se gândească la un nume şi la un logo, proces care a durat câteva luni. „Produsele noastre sunt compuse din ramă sau cadru din lemn de brad, lăcuite, băiţuite, vopsite cu vopsea ecologică pe bază de apă în diferite nuanţe şi licheni naturali într-o varietate de culori”, spun cei doi fondatori.

    În tablouri, lichenii formează modele abstracte sau chiar logouri, în funcţie de cererile clienţilor. De altfel, atunci când cumpărătorul îşi doreşte, se poate implica personal în realizarea tabloului, sub îndrumarea celor doi antreprenori din spatele VerdePePerete.

    Producţia tablourilor cu licheni are loc într-un atelier din satul Spătaru, judeţul Buzău, acolo unde există şi câţiva colaboratori care ajută la finalizarea procesului artizanal de fabricare.

     

    Puteţi citi poveştile integrale ale tuturor acestor afaceri cu flori pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

  • Care este valoarea industriei florilor în România şi cât de afectată este aceasta de pandemia de COVID-19

    Valoarea industriei floristice din România (flori tâiate, plante şi accesorii) pe 2019 este estimată la 35 de milioane de euro, din care aproximativ 26 de milioane de euro reprezintă importurile din Olanda, diferenţa fiind importurile din alte surse neȋnregistrate şi producţia locală, potrivit informaţiilor reprezentanţilor Aurora Flowers transmise Business MAGAZIN.

    Compania cu origini olandeze Aurora Flowers se ocupă de exportul de flori tăiate, plante şi accesorii către floristii din Spania, Portugalia, Grecia şi Romania. Produsele comercializate provin din bursele de flori olandeze şi din importuri directe din Ecuador, Columbia şi Kenia. 

    În România, compania este prezenta din 2013.

    „Din cauza anulării majorităţii evenimentelor din acest an, la nivelul pieţei se estimează o pierdere de aprox 45% faţă de anul anterior. Aceasta va fi simtiţă diferit decei ce activează ȋn piaţă, ȋn funcţie de tipul de business pe care ȋl rulează. Pentru event planneri va fi cel mai greu, ȋntrucât, ȋn proporţie de 90% probabil comenzile lor vor fi anulate, de aceea mulţi dintre ei au ȋnceput deja să se reorienteze, deschizând noi ramuri de activitate sau şi alte tipuri de servicii şi produse. Noi ne aşteptăm să ȋnregistrăm o scădere cu 30-50% pentru următoarea perioadă din an, din care sperăm să recuperăm prin dezvoltarea portofoliului de clienţi şi a ariei de acoperire a serviciilor”, spune Mircea Gheţa – Aurora Flowers and Plants – Sales Representative România Sud.

    Potrivit lui, în contextul generat de COVID-19, compania a identificat drept potenţial de dezvoltare accelerarea ariilor de acoperire regionale: „Vrem ca astfel să putem avea o creştere ca numar de tranzacţii, ne aşteptăm ca valoarea comenzilor să fie mai mică, dar la finalul anului considerăm că va fi o creştere care va atenua din pierderea cauzata de criză”.

    Mircea Gheţa crede că piaţa va trece printr-o revoluţie la nivel de proces de comandă şi interacţiune florist-client, corelate cu realitatea din societate (mai puţină interacţiune, soluţii rapide ȋn proximitate, canale de vânzare alternative etc). „Pe scurt, ȋncurajăm orice iniţiativă nouă ȋn domeniu şi suntem deschişi la provocări şi la a identifica ȋmpreună cu clienţii noştri noi modele de business. Recomandarea pentru cei ce vor să-şi deschidă acum o afacere ȋn această industrie este să analizeze de 2 ori planul de business, să limiteze cheltuiellile pe mijloace fixe şi să fie pregătiţi pentru provocări majore, la care sa raspundă ȋn cel mai scurt timp. Criza provocată de pandemie ne-a dovedit că mediul online poate fi un start bun pentru acest an şi cu siguranţă businessurile cu interfaţă digitalaă se vor dezvolta tot mai mult. Mai rămâne de văzut care va fi cea mai bună abordare ȋn interacţiunea cu clienţii pentru comenzile de flori pentru evenimente anul viitor. Probabil creativitatea va câştiga anul următor”, spune reprezentantul Aurora Flowers.

     

  • Feriga, la rang de artă

    În această ultimă categorie, scrie Washington Post, se încadrează artista Sophie McCrocklin, care a fost fermecată de frunzele de ferigă pe care le-a descoperit într-o plimbare prin Parcul Rock Creek din capitala SUA. A ajuns astfel să treacă de la creat colaje din fibre şi materiale textile la adevărate sculpturi. Seria sa dedicată ferigilor numără 19 sculpturi foarte detaliate realizate din sârmă şi pânză specială pentru vele, care prezintă diferite specii ale acestei plante. Artistei i-a luat şase ani să realizeze cele 19 lucrări. Pentru fiecare sculptură fotografiază frunzele, după care măreşte imaginile şi apoi desenează în amănunt fiecare element al plantei, folosindu-se de desenul realizat pentru a decupa materialul textil. Pe lângă fotografii, Sophie McCrocklin a mai făcut vizite de documentare şi la Smithsonian, ca să se asigure că nu-i scapă niciun detaliu. O parte din lucrările sale cu ferigi au fost prezentate într-o expoziţie, iar artista afirmă că motivul pentru care a creat sculpturile botanice este dorinţa de a-i îndemna pe oameni să fie mai atenţi cu natura şi conservarea ei.

  • Cum au ajuns influencerii să DISTRUGĂ din disperarea după like-uri locuri UNICE şi de o frumuseţe deosebită, oferite de natură

    În 2019, ploile torenţiale au afectat sudul Californiei, inclusive Walker Canyon, un obiectiv situat la o oră de Los Angeles. Ploaia a favorizat apariţia florilor sălbatice. „Era o mare portocalie. Fiecare deal era acoperit cu flori. A fost absolut superb. Lumea a început să oprească pentru a admira florile”, îşi aminteşte Brian Tisdale, primarul oraşului Lake Elsinore, din apropiere, citat de BBC.

    Acest lucru a declanşat însă o frenezie în social media. Hashtagul #Superbloom a determinat transformarea locului respectiv în punct de atracţie turistică, formându-se cozi în apropierea autostrăzii, oraşul fiind, de asemenea, blocat.

    Influencerii, dar şi unii utilizatori nu la fel de faimoşi din social media, au început să îşi facă poze printre flori, călcându-le în picioare, şi să culeagă maci, toate acestea fiind împotriva regulamentului parcului.

    Autorităţile au fost chiar forţate la un moment dat să închidă Walker Canyon. Cozile au persistat până la sosirea toamnei. Iar influencerii au avut partea lor de „vină”. De pildă, Ania Bonyetska, care are peste 100.000 de urmăritori pe Instagram şi lucrează în social media alături de soţul său. „O mare parte din activitatea noastră se învârte în jurul călătoriilor şi a fotografierii în locuri frumoase”, explică Bonyetska. Postându-şi o serie de poze de la Walker Canyon, ea a scris în descriere că e un loc care „trebuie obligatoriu văzut”, strângând mii de like-uri şi zeci de comentarii.   

  • Florăria din hipermarket

    Înfiinţată în urmă cu aproximativ un deceniu ca magazin online, în prezent Floria denumeşte un grup din care fac parte, în afară de magazinul online, şi o reţea de şapte florării stradale (dintre care cinci în Bucureşti, una în cadrul aeroportului Otopeni şi o alta în Ploieşti), o divizie pentru evenimente şi amenajări peisagistice, vânzări en gros, precum şi distribuţa de flori şi plante către hipermarketuri şi supermarketuri. Anul trecut, toate acestea au generat venituri de 30,5 milioane de lei, în creştere semnificativă faţă de valoarea de 22 milioane de lei bifată în 2018.
    Motorul afacerii a fost dezvoltarea segmentului B2B (business to business) prin import şi distribuţie de plante şi flori la nivel naţional. Orientarea pe segmentul business a început în 2018, în Bucureşti. Ulterior, după consolidarea operaţiunilor din Capitală, reprezentanţii companiei spun că au decis să se extindă la nivel naţional, dat fiind că, spuneau ei într-un interviu la momentul începerii expansiunii, în 2018, dispuneau de resursele disponibile pentru a gestiona comenzi oriunde în ţară. „Evoluţia distribuţiei de plante către clienţii cu volume mari este o confirmare că ceea ce ne-am propus în urmă cu doi ani, respectiv să activăm ca broker de flori la nivel naţional pe segmentul B2B şi să devenim alternativa cu know-how la brokerii de flori din Olanda, a funcţionat şi rămâne o direcţie strategică de dezvoltare şi pentru anii următori”, a spus Adrian Ciucur, CEO al grupului Floria, odată cu comunicarea celor mai recente rezultate ale companiei. Au integrat astfel modelul brokerilor de flori şi plante din Olanda, care preiau comenzile prin personal de tip key account de la depozitele regionale şi prin webshopuri de la florării şi florişti independenţi.
    În ceea ce priveşte businessul iniţial al Floria, divizia online floria.ro, acesta a crescut anul trecut cu peste 20%, până la 7,8 milioane de lei.
    Reprezentanţii Floria spun că şi-au propus să se concentreze în continuare pe dezvoltarea de noi canale de vânzare, iar în acest sens derulează mai multe proiecte pilot pentru a testa potenţialul pe anumite nişe ale pieţei de floristică. Ei spun că urmează să dezvolte mai ales proiecte în care să îmbine experienţa şi datele despre piaţa floristică şi comportamentul de consum pe diverse segmente ale pieţei. Florăriile de tip insulă din hipermarketuri, alături de un serviciu de livrare de flori la domiciliu în cutie sunt două dintre cele mai recente proiecte care îmbină istoria din online şi offline a grupului. 

    CONTEXT:
    Piaţa florilor este una efervescentă, cu noi jucători constant, deopotivă în mediul online, dar şi în magazinele fizice – atât cele care se concentrează pe nişe tot mai noi, cât şi pe cele tradiţionale, respectiv „chioşcul de flori de la colţ”.

    DECIZIE:
    Grupul Floria a decis să intre pe un segment de business puţin exploatat – distribuţia de flori în cadrul hipermarketurilor şi supermarketurilor locale prin dezvoltarea segmentului B2B.

    CONSECINŢE:
    Compania şi-a crescut afacerile cu 39% în 2019 faţă de anul precedent, mai cu seamă datorită acestei decizii de business, în contexul în care  distribuţia naţională de plante către hipermarketuri şi supermarketuri a avut un rulaj de patru ori mai mare faţă de anul anterior. 

  • Ce bijuterii mai poartă bogaţii lumii

    Dacă în anii ’20 ai secolului trecut s-a purtat Egiptul, în prezent, scrie Telegraph, se poartă India, sursa de inspiraţie reprezentând-o podoabele suveranilor acesteia.
    Casa Amrapali din Jaipur a lansat bijuterii în formă de flori de lotus, în timp ce casa Santi a profitat de colecţia creatorului Krishna Choudhary, veche de generaţii, încă de vremea ultimilor suverani ai Imperiului Mogul, reutilizând vechile pietre preţioase în bijuterii noi cu design contemporan şi mai puţin încărcat decât ceea ce se purta cu sute de ani în urmă.
    La Cartier, în seria Tutti Frutti s-a lansat colierul Maharajah, o combinaţie de culori vii obţinute în parte cu smaralde şi rubine, de şiragurile care vin la baza gâtului fiind prins un canaf format din nu mai puţin de 19 smaralde. Colierul face parte din seria bijuteriilor transformabile ale casei Cartier, putând fi purtat în mai multe feluri. Tot la inspiraţie indiană ar putea fi încadrat şi pandantivul cu diamante şi turmaline Woodland, al casei Boodles, a cărui formă de cupolă întoarsă duce cu gândul la Taj Mahal.