BusinessMagazin

Tag: fiscalitate

  • Soluţia digitală care te ajută să scapi de corvoada calculelor impozitului pe profit şi a completării declaraţiilor fiscale

    SmarTax este o soluţie digitală pentru calculul impozitului pe profit şi pentru completarea declaraţiilor fiscale. Aceasta este dedicată departamentelor fiscale şi contabile din cadrul tuturor companiilor, indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea.

    Descrierea inovaţiei:

    Prin intermediul acestei soluţii digitale, companiile îşi pot calcula impozitul pe profit şi completa declaraţiile fiscale trimestriale şi anuale, pe baza documentelor contabile arhivate pe aceeaşi platformă, pe orice dispozitiv fix sau mobil conectat la internet. Astfel, utilizatorii îşi pot digitaliza procesul de calcul şi raportare a impozitului pe profit. Aplicaţia încorporează întreaga legislaţie fiscală în vigoare referitoare la impozitul pe profit şi va fi actualizată permanent în funcţie de schimbările care apar în această sferă.

    Ideea de a crea SmarTax a pornit de la nevoile companiilor de a-şi îmbunătăţi capacitatea de a lua decizii rapid, în funcţie de noutăţile legislative apărute în domeniul fiscal, şi de a compara tratamentul fiscal trimestrial sau anual cu cele aplicate anterior, pentru a avea un control mai bun în gestionarea rezultatelor fiscale şi a documentaţiei suport pentru tranzacţiile sensibile. Persoanele implicate: Dan Bădin, partener servicii fiscale, Deloitte România, cu o experienţă profesională de peste 20 de ani şi fiind specializat în impozitare directă la nivel local şi internaţional; Vlad Vatavu, manager impozite directe, Deloitte România, specializat în impozitul pe profit şi axat mai ales pe clienţi din industria prelucrătoare a produselor de consum şi industriale; Robert Ionescu, consultant senior taxe, Deloitte România – specializat în impozitare directă la nivel local şi internaţional, fiind implicat în ultimii ani în diverse tipuri de proiecte pentru companii locale şi internaţionale din diferite domenii de activitate (retail, industria prelucrătoare a produselor de consum şi industriale), având experienţă în proiecte de inspecţie fiscală, due diligence, revizii fiscale şi consultanţă; Alexandru Vasile, technology manager, Deloitte România, specializat în dezvoltarea de aplicaţii şi crearea de produse digitale necesare optimizării fluxurilor de lucru.

    Elementul de noutate:

    Reprezentanţii Deloitte spun că elementul de noutate al acestui proiect este dat de funcţionalităţile multiple ale aplicaţiei, care o transformă într-un instrument complet de conformare cu cerinţele de calcul şi raportare a impozitului pe profit.

    Efectele inovaţiei:

    Reduce erorile umane care ar putea apărea în acest demers complex; reduce cu minimum 50% timpul alocat de către profesioniştii din taxe şi contabilitate acestui demers; automatizează în totalitate procesele repetitive; permite replicarea tratamentelor fiscale de la un trimestru sau de la un an la altul pentru tranzacţiile noi similare identificate; îmbunătăţeşte operaţiunea de arhivare a documentaţiei suport a tranzacţiilor, permiţând totodată integrarea funcţiilor deja existente de arhivare cu aplicaţia; creşte gradul de control pentru întregul proces de raportare a impozitului pe profit de-a lungul anilor.

    Acest proiect a apărut în ediţia specială Business MAGAZIN – Cele mai inovatoare companii din România. 

    Metodologie: Business MAGAZIN vă prezintă anual, din 2014, o colecţie de inovaţii realizate de companiile din România. Colecţia proiectelor inovatoare din acest an a fost realizată în baza unui chestionar publicat pe site-ul businessmagazin.ro în care am solicitat date despre proiecte inovatoare puse în practică în companii active pe piaţa locală. Am solicitat o descriere a inovaţiei, o fişă care să cuprindă, succint, domeniul inovaţiei (tehnic, de business, de marketing, resurse umane etc.), efectele inovaţiei (asupra oamenilor, partenerilor de afaceri, societăţii în ansamblu), precum şi elementul de noutate al acestora.

    În selecţie am luat în calcul şi dacă aceste inovaţii au fost realizate şi concepute în România, iar în situaţia multinaţionalelor, am avut în vedere ca inovaţia menţionată să fi fost aplicată în filiala din România în acelaşi timp cu implementarea la nivel mondial sau ca piaţa locală să fi fost printre primele unde aceasta a fost implementată. Nu am luat în calcul inovaţiile mai vechi de trei ani. De asemenea, nu ne asumăm că am fi surprins în întregime plaja proiectelor inovatoare din piaţa locală – lista este una deschisă, pe care ne-am propus să o completăm an de an, în funcţie de propunerile primite de la reprezentanţii companiilor din România.

  • Ce se întâmplă cu taxele în pandemie?

    Dacă ar fi să se mărească unele cote de impozitare, ceea ce sperăm să nu se întâmple, în primul rând TVA-ul este cel mai uşor de modificat. Au mai fost discuţii în ultimul timp şi despre cotele de impozit pe venit. Speranţa noastră este că raţiunea va prevala şi nu vom avea creşteri de fiscalitate în perioada următoare”, a declarat Dan Bădin, partener impozitare directă la Deloitte România, în cadrul unui eveniment organizat de compania de consultanţă şi audit.

    Consultanţii Deloitte sunt de părere că cea mai bună modalitate de a aduce bani în plus la bugetul de stat este o colectare mai bună. România rămâne în continuare campioana Europei la deficitul de încasare de TVA (diferenţa între cât şi-a propus statul să încaseze şi cât a încasat efectiv).

    „În primul rând cea mai importantă pârghie pe care o are statul este să colecteze mai mulţi bani la buget de la plătitorii de impozite din România. Avem cel mai scăzut grad de încasare a TVA – principala taxă a bugetului de stat. Principala resursă a statului o reprezintă colectarea impozitelor şi taxelor într-un mod cât mai corect şi complet”, a mai spus Dan Bădin.

    Criza generată de pandemia de COVID-19 a adus digitalizarea forţată şi a statului. În condiţiile în care guvernul nu ar trece la măsuri de creştere sau introducere de noi taxe, consultanţii Deloitte se aşteaptă la accentuarea digitalizării autorităţilor fiscale şi la intensificarea controalelor fiscale, în special în zonele cu risc ridicat de evaziune.

    „Este de aşteptat, aşadar, ca nivelul de colectare a veniturilor de la finalul lui 2020 să fie sub cel de anul trecut, în timp ce cheltuielile vor fi mult mai mari. Mai mult, decalajul de încasare la TVA rămâne cel mai mare din Uniunea Europeană, de aproximativ 33% în 2018, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene. În aceste condiţii, estimăm o înteţire a controalelor fiscale în perioada următoare pe zona de TVA, în special în anumite arii în care autorităţile fiscale deja se dovedesc mai active decât în trecut”, a spus Vlad Boeriu, partener coordonator servicii fiscale şi juridice la Deloitte România.

    Alegerile parlamentare din iarnă aduc o toamnă liniştită din punctul de vedere al fiscalităţii pentru mediul de business. După alegeri, mediul de afaceri din România aşteaptă de la noul organ legislativ şi de la noul guvern predictibilitate, stabilitate fiscală şi coerenţă legislativă, crede Andrei Burz-Pînzaru, partener Reff & Asociaţii, din secţiunea legal a  Deloitte.

    „O aşteptare a mediului de business, dacă e să ne raportăm la ce s-a întâmplat în ultimele 6 luni, este coerenţa legislativă. Aceste luni au arătat aproape un concurs legislativ între guvern şi parlament, cu acte normative care au avut acelaşi obiect, votate în paralel, iar acest lucru creează incertitudine.”

  • Trump ar putea cere Curţii Supreme a SUA să revizuiască decizia asupra declaraţiilor fiscale

    Trump intenţionează să solicite Curţii Supreme a Statelor Unite să anuleze hotărârea care impune firmei sale de contabilitate să prezinte procurorilor din New York, declaraţiile fiscale din ultimii opt ani, stabilind scena pentru o posibilă decizie înainte de alegerile din 2020, potrivit Reuters.

    Cyrus Vance, avocatul lui Trump şi procurorul general al districtului Manhattan, a declarat că preşedintele intenţionează să ceară Curţii Supreme până la 14 noiembrie să revizuiască decizia de luni privind declaraţiile fiscale ale instanţei de apel federală din Manhattan.

    Vance se va opune cererii, iar părţile intenţionează să îşi prezinte poziţiile până pe 25 noiembrie, potrivit avocaţilor.

    Orarul a fost dezvăluit într-o scrisoare depusă la instanţa federală din Manhattan, unde avocaţii au solicitat suspendarea cauzei, în timp ce Trump solicită revizuirea Curţii Supreme.

    Hotărârea de luni a Curţii de Apel din Circuitul de Apel din SUA a autorizat biroul lui Vance să impună o citaţie pentru a obţine declaraţiile fiscale ale lui Trump de la firma de contabilitate Mazars LLP.

  • Banca Mondială zdrobeşte România în cel mai nou raport: Ţara noastră, pe locul 55 la uşurinţa de a face afaceri

    România s-a clasat pe locul 55 în clasamentul privind uşurinţa de a derula afaceri realizat anual de către Banca Mondială, cu trei locuri sub poziţia din raportul de anul anterior şi cu zece sub clasarea din studiul de acum doi ani.

    Raportul Doing Business 2020 al Băncii Mondiale analizează 190 de ţări, iar în cazul României se notează ca îmbunătăţiri pentru mediul de afaceri faptul că ţara noastră a scurtat durata înfiinţării unei companii şi că a eliminat cinci taxe plătite de angajator, precum că a modificat şi schema de plătire a contribuţiilor pe muncă.

    În general, economiile din Europa şi Asia Centrală înregistrează o dinamică sporită în avântul de îmbunătăţire a mediului de afaceri, prin implementarea unui număr de 56 de reforme, se arată în raportul instituţiei.

    „Economiile din Europa şi Asia Centrală continuă să înregistreze un progres semnificativ în stimularea spiritului antreprenorial şi promovarea creşterii economice”, a declarat Santiago Croci Downes, Manager de Program al Unităţii Doing Business, care adaugă că „pe măsura accelerării ritmului reformelor, economiile care au rămas în urmă pot învăţa din bunele practici adoptate de ţările vecine”.

    Economiile din Europa şi Asia Centrală se evidenţiază şi prin uşurinţa înregistrării proprietăţii: transferul de proprietate se realizează la un cost mediu de 2,7% din valoarea proprietăţii, aşadar la un cost mai mic faţă de media de 4,2% înregistrată în rândul ţărilor cu venituri ridicate din OCDE.

    Raportul ia în considerare zece criterii pentru fiecare ţară: uşurinţa în deschiderea unei afaceri, obţinerea de autorizaţii de construcţii, contractarea utilităţilor, înregistrarea proprietăţii, obţinerea de credite şi finanţări, protejarea drepturilor investitorilor minoritari, plata taxelor, comerţul transfrontalier, aplicarea normelor din contracte şi rezolvarea insolvenţelor.

     

  • Kelemen: Decizia de adoptare a OUG privind fiscalitatea a fost proastă

    Kelemen Hunor a declarat, vineri, la CRU al UDMR de la Târgu Mureş, că este nevoie de o jumătate de an pentru ca societatea să se poată pregăti, de la administraţiile publice, la IMM-uri, până la marile firme multinaţionale, pentru noile reguli ale jocului.

    ”S-a luat o altă decizie proastă, pentru care criticăm Guvernul. În ultimele zile din decembrie s-a adoptat o OUG prin care politica fiscală este schimbată, se schimbă o mulţime de lucruri într-un domeniu căruia nu îi plac mişcările bruşte. Este nevoie de o jumătate de an pentru ca societatea să se poată pregăti, de la administraţiile publice, la IMM-uri, până la marile firme multinaţionale, pentru noile reguli ale jocului. În acest moment, această OUG nici nu poate fi aplicată şi mă întreb cum va decurge dezbaterea parlamentară, nu va fi o plimbare de plăcere pentru că prin aceasta haosul doar creşte. Situaţia trebuie îmbunătăţită şi să vedem dacă este nevoie de corecţii. (…) Am criticat şi criticăm în continuare acest Guvern şi această coaliţie guvernamentală, vom înainta propuneri de modificare şi în cazul ordonanţei privind fiscalitatea”, a spus Kelemen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bogdan Ion – country managing partner / EY România: “În niciuna dintre zonele de servicii pe care le furnizăm nu folosim exclusiv cifre, nu există cineva care se uită doar la cifre. Asta nu se întâmplă aproape niciodată, dacă e să mă raportez la audit sau chiar la fiscalitate”

    Carte de vizită
    ¶ Bogdan Ion a venit la EY România în 2006, iar în 2012 a preluat funcţia de country manager
    ¶ Visează la un master în istorie şi vrea, la un moment dat, să deschidă o librărie unde să-şi invite clienţii la un pahar de vin
    ¶ Nu crede în calităţi replicabile de la o persoană la alta, aşa cum nu crede nici în exemple de personalităţi sau lideri care să fie replicabile 

  • Haos în fiscalitate după valul de legi schimbate peste noapte

    Ce ştim sigur este că, de la 1 august, firmele din turism scapă de impozitul specific, pe număr de paturi, mese şi scaune, şi vor fi taxate cu 3%, respectiv 1% din cifra de afaceri în cazul celor care au angajaţi.

    “În februarie, că aşa e în România, s-a dat Ordonanţa de Urgenţă 3/2017 care a introdus acest plafon al IMM de 500.000 euro. Dar în acelaşi timp exista o altă lege, 170/2016 cea cu activitate specifică, care spunea că cei care au activităţi de restaurante, baruri, hotel, pensiuni şi alte facilităţi de cazare, plătesc impozitul specific dacă sunt plătitori de impozit pe profit.

    Evident că nu a trecut nimănui prin cap să coreleze aceste 2 reglementări contradictorii. În acest moment legea actuală vine să complet procedura legată de micriintreprinderi şi aduce clarificări. Absolut toţi operatorii economici care la 31 dec 2016 au avut venit pana la 500.000 euro plătesc doar impoz pentru micriintreprinderi, adică 1% sau 3%, chiar dacă ai avea si obiect de activititate pentru impozitul specific, respectiv restaurante, baruri, hoteluri. În concluzie, după 1 august absolut toate societăţile care au venit pana 500 mii euro vor fi microintreprinderi şi nu mai achită impoz specific”, a explicat consultantul fiscal Adrian Benta la Realitatea TV.

    Persoanele juridice care realizează venituri sub jumătate de milion de euro vor avea, din august, un regim fiscal unitar, prin aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în scopul de aducere în acest sistem şi a celor care se află sub incidenţa impozitului specific, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Finanţelor Publice, scrie realitatea.net

     

  • Haos în fiscalitate după valul de legi schimbate peste noapte

    Ce ştim sigur este că, de la 1 august, firmele din turism scapă de impozitul specific, pe număr de paturi, mese şi scaune, şi vor fi taxate cu 3%, respectiv 1% din cifra de afaceri în cazul celor care au angajaţi.

    “În februarie, că aşa e în România, s-a dat Ordonanţa de Urgenţă 3/2017 care a introdus acest plafon al IMM de 500.000 euro. Dar în acelaşi timp exista o altă lege, 170/2016 cea cu activitate specifică, care spunea că cei care au activităţi de restaurante, baruri, hotel, pensiuni şi alte facilităţi de cazare, plătesc impozitul specific dacă sunt plătitori de impozit pe profit.

    Evident că nu a trecut nimănui prin cap să coreleze aceste 2 reglementări contradictorii. În acest moment legea actuală vine să complet procedura legată de micriintreprinderi şi aduce clarificări. Absolut toţi operatorii economici care la 31 dec 2016 au avut venit pana la 500.000 euro plătesc doar impoz pentru micriintreprinderi, adică 1% sau 3%, chiar dacă ai avea si obiect de activititate pentru impozitul specific, respectiv restaurante, baruri, hoteluri. În concluzie, după 1 august absolut toate societăţile care au venit pana 500 mii euro vor fi microintreprinderi şi nu mai achită impoz specific”, a explicat consultantul fiscal Adrian Benta la Realitatea TV.

    Persoanele juridice care realizează venituri sub jumătate de milion de euro vor avea, din august, un regim fiscal unitar, prin aplicarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în scopul de aducere în acest sistem şi a celor care se află sub incidenţa impozitului specific, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Finanţelor Publice, scrie realitatea.net

     

  • ANAF actualizează procedurile pentru declararea inactivităţii / reactivarea fiscală a unui contribuabil. Ce trebuie să ştie cei vizaţi

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală propune, prin prezentul proiect de ordin, următoarele:

    – includerea în conţinutul procedurilor de aplicare a art. 92 din Codul de procedură fiscală, a fluxurilor privind declararea contribuabililor inactivi, îndreptarea erorilor materiale şi reactivarea contribuabililor declaraţi inactivi de către organele cu atribuţii de executare silită;

    – actualizarea procedurii privind reactivarea contribuabililor declaraţi inactivi, precum şi a formularelor utilizate pentru reactivarea contribuabililor declaraţi inactivi, potrivit noilor prevederi legale aduse Codului de procedură fiscală prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016.

    Potrivit prevederilor art. 92 alin. (1) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, contribuabilul este declarat inactiv şi îi sunt aplicabile prevederile Codului fiscal privind efectele inactivităţii dacă se află în una din următoarele situaţii:

    a) nu îşi îndeplineşte, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligaţie declarativă prevăzută de lege;

    b) se sustrage controalelor efectuate de organul fiscal central prin declararea unor date de identificare a domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;

    c) organul fiscal central constată că nu funcţionează la domiciliul fiscal declarat;

    d) inactivitatea temporară înscrisă la registrul comerţului;

    e) durata de funcţionare a societăţii este expirată;

    f) societatea nu mai are organe statutare;

    g) durata deţinerii spaţiului cu destinaţia de sediu social este expirată.

    Totodată, potrivit art. 92 alin. (5) din Codul de procedură fiscală, contribuabilul declarat inactiv, conform alin. (1) lit. a), d) – g) se reactivează dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

    a) îşi îndeplineşte toate obligaţiile declarative prevăzute de lege;

    b) nu înregistrează obligaţii fiscale restante;

    c) organul fiscal central constată că funcţionează la domiciliul fiscal declarat.

    De asemenea, conform art. 92 alin.(6) din Codul de procedură fiscală, în cazul contribuabilului prevăzut la alin. (1) lit. d) – g), în vederea reactivării, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (5), trebuie să nu se mai afle în situaţia pentru care a fost declarat inactiv, conform menţiunilor înscrise în registrele în care a fost înregistrat.

    Însă, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul financiar-fiscal, au fost aduse modificări condiţiilor referitoare la reactivarea contribuabililor.

    Astfel, conform alin. (5^1) al art. 92 din Codul de procedură fiscală, introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2016, contribuabilul declarat inactiv conform alin. (1) lit. b) şi c) se reactivează dacă sunt îndeplinite, cumulativ, condiţiile prevăzute la alin. (5) şi dacă organul fiscal central care a propus reactivarea constată că acesta funcţionează la domiciliul fiscal declarat.

    Totodată, potrivit alin. (6) al art. 92 din Codul de procedură fiscală, modificat prin acelaşi act normativ mai sus menţionat, în cazul contribuabilului prevăzut la alin. (1) lit. d) – g), în vederea reactivării, pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (5), trebuie să nu se mai afle în situaţia pentru care a fost declarat inactiv, conform menţiunilor înscrise în registrele în care a fost înregistrat, precum în nicio altă situaţie din cele prevăzute la alin. (1) lit. d) – g).

     

  • ANAF începe REVOLUŢIA. Schimbările pe care Fiscul vrea să le facă. Ce trebuie să ştie contribuabilii

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală propune, printr-un proiect de ordin, aprobarea unui formular special, formularul 700 “Declaraţie de înregistrare/modificare a categoriilor de obligaţii fiscale declarative înscrise în vectorul fiscal”, în vederea eficientizării administrării fiscale. 

    Prin acest formular, contribuabilii vor avea posibilitatea de modificare, prin intermediul Internetului, a categoriilor de obligaţii fiscale declarative, care, potrivit legii, sunt înscrise în vectorul fiscal, cu excepţia solicitării de înregistrare în scopuri de TVA. 

    Acesta este doar începutul. Vedeţei AICI ”revoluţia” ANAF. Schimbările pe care Fiscul vrea să le facă. Ce trebuie să ştie contribuabilii