BusinessMagazin

Tag: finantare

  • Update: Tokhit, un start-up din Cluj, susţine că ar fi primit finanţare de 100 mil. $, aproape egală cu toţi banii luaţi de toate start-up-urile din România în întreg anul 2022 de la fondurile de capital de risc. Structura tranzacţiei, numele investitorilor, al avocaţilor şi consultanţilor – secret. Aplicaţia, locul 107 în Apple Store, cu 30 de recenzii.

    Tokhit, un start-up înfiinţat în Cluj în 2021 care a lansat o aplicaţie mobilă de tip reţea socială unde utilizatorii pot publica fotografii sau scurte clipuri video într-un stil asemănător cu Instagram sau TikTok, dar şi să acceseze un joc rudimentar – cu o grafică ce aminteşte de anii ’90, dar pe care compania o autodescrie drept “revoluţionară” şi “platforma socială a viitorului”, a transmis joi, prin intermediul agenţiei “Fabrica de PR” un comunicat de presă prin care susţine că ar fi atras o finanţare uriaşă, de 100 mil. dolari – cât au luat într-un an întreg toate start-up-urile din România de la fondurile de investiţii de capital de risc.

    Tokhit, un start-up înfiinţat în Cluj în 2021 care a lansat o aplicaţie mobilă de tip reţea socială unde utilizatorii pot publica fotografii sau scurte clipuri video într-un stil asemănător cu Instagram sau TikTok, dar şi să acceseze un joc rudimentar – cu o grafică ce aminteşte de anii ’90, dar pe care compania o autodescrie drept “revoluţionară” şi “platforma socială a viitorului”, a transmis joi, prin intermediul agenţiei “Fabrica de PR” un comunicat de presă prin care susţine că ar fi atras o finanţare uriaşă, de 100 mil. dolari – cât au luat într-un an întreg toate start-up-urile din România de la fondurile de investiţii de capital de risc. Suma totală a finanţărilor din ecosistemul local de start-up-uri a fost avansată într-un raport HwT şi KPMG.

    Aplicaţia mobilă este “conectată” şi la o criptomonedă, HITT, pentru care firma caută în mod activ “investitori”, adică persoane care să cumpere moneda. Această criptomonedă este legată de promisiunea fondatorilor că utilizatorii reţelei sociale ar urma “să câştige bani din conţinutul pe care îl vor produce”, adică lucrul pe care nu l-au făcut companii cu reţele sociale cu sute de milioane sau miliarde de utilizatori.

    Start-up-ul susţine însă că ar fi atras o capitalizare de 100 de milioane de dolari. “După o investiţie iniţială de 100.000 de dolari şi trei runde de vânzare de tokeni, această nouă rundă de finanţare, care aduce un capital de 100 de milioane de dolari, este cea mai importantă de până acum şi vine să confirme perspectivele de dezvoltare ale TOKHIT”, conform comunicatului de presă.

    Anunţul nu include niciun fel de informaţii despre numele investitorului / investitorilor, evaluarea la care s-ar fi făcut tranzacţia, numele avocaţilor sau consultanţilor implicaţi, singura menţiune fiind aceea că investitorul este “un fond de investiţii internaţional”.

    Comunicatul mai precizează că banii ar urma să fie primiţi de o entitate din Elveţia. “Capitalizarea proiectului se va realiza prin TOKHIT HOLDING Switzerland, care devine astfel şi entitatea principală care va coordona toate operaţiunile de dezvoltare şi promovare la nivel global”, conform comunicatului.

    Comunicatul de presă nu oferă niciun indiciu privind performanţele aplicaţiei care să susţină atragerea unei asemenea finanţări într-un moment în care investitorii au devenit mult mai prudenţi iar evaluările start-up-urilor sunt în picaj.

    Conform datelor din magazinul de aplicaţii al Apple, compania din spatele aplicaţiei mobile este Tokhit App SRL. Datele de la Finanţe arată că firma a fost înfiinţată în aprilie 2021, iar acţionari sunt George Andrei Ureche – 85% din acţiuni şi Safe Invest Tech SRL din Cluj Napoca – 15%.

    Pe site-ul Finanţelor nu este disponibil niciun bilanţ pentru compania Tokhit App SRL.

    Proprietarul firmei Safe Tech Invest este Cristian Voaideş. Compania Safe Tech Invest a raportat în 2021 pierderi de 3 mil. lei la afaceri de 9,3 mil. lei, conform datelor de la Finanţe.

    În magazinul de aplicaţii al Apple nu există detalii despre numărul de descărcări al aplicaţiei. Aplicaţia Tokhit este pe locul 107 în segmentul reţelelor sociale şi a primit doar 30 de ratinguri, conform datelor din magazinul de aplicaţii al Apple. Pe primul loc în categorie este WhatsApp cu 339.000 de ratinguri. Signal este pe locul 14 în top, Skype pe 15 iar Viber pe 17, spre exemplu.

    După instalarea aplicaţiei mobile, proces care presupune şi verificarea adresei de email şi a numărului de mobil, utilizatorul care accesează prima dată Tokhit are acces la un flux de imagini şi video.
    Tokhit nu oferă detalii despre numărul de utilizatori – dar accesând la întâmplare fotografiile şi clipurile livrate de aplicaţie am găsit utilizatori cu 1-2 sau câteva zeci de followeri, dar nu cu mii, zeci de mii sau sute de mii de urmăritori, ca în cazul unor reţele sociale precum Instagram sau TikTok.

    Proiectul pare a fi astfel mai degrabă axat pe zona de criptomonede, şi mai exact pe vânzarea criptomonedei proprii – tokenurile HITT către utilizatorii convinşi de promisiunea că aplicaţia “univers cu o economie proprie, în care creatorii şi utilizatorii pot folosi HITT Tokens pentru a cumpăra, vinde şi tranzactiona NFT-uri, pentru a oferi acces la conţinut premium şi multe altele”, conform unor mesaje publicitare publicate anterior de companie, pe durata anului 2022
    Compania a promovat intens vânzarea de criptomonede pe durata anului trecut, anunţând premii pentru utilizatorii care cumpără monede digitale în valoare de cel puţin 100 de dolari. Conform unei postări recente pe pagina de pe LinkedIn a companiei, care are sub 350 de urmăritori şi indică un număr de 15 angajaţi pentru firmă, preţul unui token HITT este de 0,40 dolari. Compania derulează şi în prezent campanii de atragere de “investiţii” în criptomoneda sa, în tokeni HITT, utilizatorii fiind invitaţi să se înregistreze pentru a putea primi detalii despre cum pot achiziţiona criptomoneda.

    ZF a transmis agenţiei de relaţii publice “Fabrica de PR” şi reprezentanţilor companiei Tokhit întrebări în legătură cu anunţul privind finanţarea şi performanţele companiei.

  • Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu a anunţat că pregăteşte un program de finanţare de peste 1 miliard euro pentru susţinerea producătorilor români de hrană, în cadrul conferinţei Carmistin şi Asociaţia Fermierilor din România

    Conferinţa “Contextul economic şi legislativ pentru dezvoltarea sectorului suinelor în România”, organizată de Carmistin şi Asociaţia Fermierilor din România, a propus o dezbatere privind necesitatea identificării de soluţii legislative şi financiare pentru a relansa industria producătoare de carne de porc în România, astfel încât producţia naţională să poată satisface necesarul de pe piaţa internă, iar ţara noastră, având o îndelungată tradiţie în această ramură zootehnică, să nu mai fie nevoită să importe în prezent carne de porc în valoare de sute de milioane euro anual.

    Invitaţii – reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, fermierilor – mediul asociativ şi de afaceri -, cât şi reprezentanţii principalelor bănci din România interesate de finanţarea sectorului (BCR, CEC Bank, OTP Bank, EximBank, First Bank, Intesa Sanpaolo Bank, ING Bank, Garanti Bank, BERD şi Alpha Bank) au arătat faptul că, pentru relansarea industriei producătoare de carne de porc, sunt necesare eforturi comune şi o responsabilizare generală, inclusiv în ceea ce priveşte planul de investiţii necesar ţării noastre, care va însemna atât sprijin financiar european, guvernamental, cât şi sprijin bancar, pe lângă investiţiile asigurate de companii.

    În context, ministrul Finanţelor, Dl. Adrian Câciu, a subliniat faptul că statul român va continua finanţarea sectorului suinelor prin programe consolidate, suplimentare celor din fonduri europene. A anunţat că actualele măsuri guvernamentale vor fi completate de noi iniţiative de finanţare, adaptate mai bine nevoilor pieţei interne. A transmis participanţilor să nu rateze momentul pe care România îl are în prezent din perspectiva posibilităţilor de finanţare, care trebuie concretizate în piaţă şi în evoluţia acesteia. Oficialul guvernamental a accentuat prioritizarea pieţei interne prin toate măsurile avute în vedere, inclusiv prin adaptarea regulilor europene în folosul industriei româneşti. ”În prezent, lucrăm la un program de finanţare de peste 1 miliard euro vizând susţinerea producătorilor români, în special partea de procesare hrană – de la procesarea cărnii de porc, la cea de pui dar şi lactate, astfel încât producătorii români să poată beneficia de costuri de producţie cât mai reduse”, a anunţat ministrul Finanţelor, în cadrul conferinţei.

    Dl. Justin Paraschiv, preşedintele Grupului Carmistin, poziţionat în prezent între primii trei producători de carne din România, a adăugat, la rândul său: ”În ultimele două decenii, Grupul Carmistin a investit continuu în zootehnie, inclusiv în industria producătoare de carne de porc şi tocmai de aceea cred că România are un potenţial imens de a recupera şi chiar de a deveni lider european în sectorul agribusiness”.

    Preşedintele Asociaţei Fermierilor din România, Dl. Daniel Botănoiu, a accentuat nevoia unei bune funcţionări a trinomului piaţă-asociere-finanţare, precizând că ”Industria mizează în continuare pe sprijinul Guvernului, astfel încât România, producătorul numărul 1 de porumb boabe din UE, să direcţioneze această recoltă în sectorul zootehnic naţional, iar producţia naţională de carne de porc să poată satisface necesarul de pe piaţa internă”. Preşedintele AFR a vorbit despre nevoia unor soluţii rapide şi concrete la problema incapacităţii producătorilor autohtoni de a se conforma cerinţelor impuse de marii retaileri, ceea ce duce la importul masiv de carne de porc, arătând că supermarketurile nu dispun de unităţi de procesare la standardele şi certificările internaţionale de calitate şi construcţii. Dl. Botănoiu a amintit că, în urmă cu 1 deceniu, România producea peste 6 milioane de porci, în vreme ce astăzi fermele stau închise pentru că nu au soluţii viabile de vânzare, iar abatoarele mici nu pot face faţă. A  concluzionat că soluţia o reprezintă dezvoltarea, pe plan naţional, a unor unităţi de abatorizare de mari capapacităţi.

    Dr. Alexandru Nicolae Bociu, preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), a rezumat felul în care instituţia pe care o conduce a gestionat pesta porcină africană în ultimii ani, arătând nivelul descendent al focarelor de la un an la altul, de la 9.000 în 2019, la 370 în prezent. Preşedintele ANSVSA a dat asigurări privind menţinerea activităţii în sector, cu obiectivul de a urmări diminuarea totală a efectelor unei astfel de epidemii pentru economie.

    Dl. George Scarlat, preşedintele Comisiei pentru Agricultură, Industrie alimentară şi Dezvoltare Rurală din Senat, a vorbit despre reglementările legislative în domeniu, respectiv despre Legea Porcului, aprobată deja în Senat, şi despre importanţa legiferării în România a unui astfel de proiect, care va însemna predictibilitate şi reguli stricte.

    Dl. Florin Ionuţ Barbu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură, Silvicultură, Industria Alimentară şi Servicii Specifice, din Camera Deputaţilor, a întărit intervenţia privind necesitatea Legii Porcului şi a dat asigurări despre continuarea demersului legislativ în Camera Deputaţilor. ”Avem datoria să protejăm sectorul suin şi agricultura românească şi prin fiecare proiect legislativ suntem mai aproape de acest obiectiv. Interesul naţional trebuie să primeze”.

    Dl. Antal Szabolcs Barabási, secretar de stat Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a subliniat potenţialul de dezvoltare al pieţei de carne de porc, chiar dacă în prezent industria trece printr-o perioadă dificilă, şi despre nevoia urgentă a României de a investi în abatoare profesionale, de capacitate mare. Dl. Barabási a trecut în revistă programele oferite de MADR pentru redresarea şi susţinerea fermierilor români, dând asigurări despre continuarea finanţării sectoarelor vegetal şi zootehnic atât din fonduri europene, cât şi din bugetul naţional. A precizat, totodată, că programul de susţinere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducţie va avea o alocare de peste 359 milioane euro în acest an.

    Dl. Vlad Macovei, preşedintele Asociaţiei Forţa Fermierilor, s-a referit în intervenţia avută, la felul în care România îşi poate recuceri piaţa internă, precizând că ”Avem nevoie de coerenţă şi predictibilitate, de un plan de ţară pentru sectorul agroalimentar, în care România poate deveni lider european. În acest moment, din păcate, procesatorii sunt nevoiţi să lucreze cu importuri, fiindcă trebuie să livreze calitate. Iar România poate ajunge să ofere produse la standarde europene prin investiţii  inteligent direcţionate. În rest, industria are oameni capabili, are soluţii, implicare şi experienţă. Din această sinergie – finanţare cu sprijinul autorităţilor locale şi centrale dar şi al sistemului bancar – vom putea readuce industria producătoare de carne de porc la nivelul extraordinar de altădată. În 5 ani, putem şi trebuie să ajungem la deficit zero pe balanţa agroalimentară.  

     

  • Cinic vobind, războiul din Ucraina este cea mai mare oportunitate economică, politică şi militară pe care o are România pentru următoarele decenii

    În istoria noastră, multe evenimente pozitive sunt legate de războaie şi prăbuşirea unor imperii: rezultatul Primului Război Mondial şi căderea imperiului austor-ungar ne-au adus Marea Unire din 1918, prăbuşirea URSS a dus la căderea comunismului şi eliberarea noastră din punct de vedere politic, războiul din Iugoslavia a reprezentat un moment de cotitură pentru intrarea noastră în NATO în 2004 şi în Uniunea Europeană în 2006, după ce pierdusem primul val.

    Acum, războiul din Ucraina ne-a deschis din nou, după 15 ani de la intrarea noastră în UE, cea mai mare oportunitate militară, politică şi în primul rând economică pe care o avem şi din care putem trăi cel puţin următoarele două-patru decenii.

    Atacarea militară a Ucrainei de către Rusia lui Putin, care caută să recupereze gloria politică şi mediatică a unei superputeri – URSS – pentru că economic a pierdut orice luptă (Rusia, cu toate resursele naturale şi suprafaţa imensă, are un PIB de numai 1.500 de miliarde de dolari, în timp ce Statele Unite au 23.000 de miliarde, China – 17.000 de miliarde, iar Uniunea Europeană are 17.000 de miliarde), ne-a deschis nişte uşi unice:

    Militar – Americanii şi NATO trebuie să întărească din punct de vedere militar România, frontiera de Est a acestei Alianţe, ceea ce implică baze militare în ţară, cu toate investiţiile de rigoare. În joc sunt miliarde de dolari, care vin şi vor veni pentru construcţia şi consolidarea acestor baze militare. România devine punct cheie în strategia NATO referitoare la războiul din Ucraina şi împiedicarea Rusiei de a avansa dincolo de Ucraina.

    Politic – La finalul lui 2021, în plină criză politică internă, nimeni nu a înţeles decizia preşedintelui Iohannis, care a venit cu soluţia “utopică” a unui guvern PNL-PSD, ceea ce era de neconceput. Această soluţie, coroborată cu apariţia războiului, a făcut linişte pe scena politică. Dacă nu sunt sinucigaşe, cele două partide vor conduce ţara şi după alegerile de anul viitor. Mai mult decât atât, cele două partide vor fi ajutate de americani şi europeni să nu se împuşte reciproc, pentru că nimeni nu are interes ca scena noastră politică să sară în aer. Mai mult decât atât, economia, companiile şi liderii de business susţin această soluţie politică care aduce şi linişte în economie.

    Economic – Prin apariţia acestui război, România devine dintr-o dată un punct important pentru investiţii. Nu poţi să ai linişte militară fără linişte politică şi fără linişte economică. Washingtonul şi Bruxellesul au tot interesul ca economia României să fie stabilă şi să crească. Nimeni nu are chef ca România să deraieze din punct de vedere macroeconomic, valutar sau al finanţărilor externe şi interne.

    Pe masă sunt finanţări de 100 de miliarde de euro – fonduri europene şi PNRR, plus fondurile care vor veni din investiţii străine directe, de cel puţin 10 miliarde de euro pe an, investiţiile companiilor româneşti (la fiecare euro investiţie străină apare şi un euro investiţie românească) şi nu în ultimul rând investiţiile publice.

    Cred că aţi remarcat că în ultimul an au luat avânt ca niciodată lucrările de infrastructură. Practic se lucrează la foc automat, iar nordul ţării, cea mai văduvită zonă din punct de vedere al investiţiilor statului şi private, a devenit o prioritate. Cred că dacă Umbrărescu ar avea un număr triplu de oameni ar face în câţiva ani ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Pentru prima dată, principala problemă nu este legată de bani, pentru că bani sunt, ci de oameni care să lucreze.

    Prin reconfigurarea fluxurilor comerciale şi financiare globale din cauza pandemiei şi războiului din Ucraina, România va atrage mai multe investiţii străine. Deja se vede acest lucru, pentru că anul trecut ISD-urile au depăşit, pentru prima dată după 2008 (când am avut ISD-uri de 9 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie) 11 miliarde de euro. Iar aceste investiţii străine vor continua să vină.

    Planul de reconstrucţie al Ucrainei va ajunge în prima fază la 1.000 de miliarde de euro/dolari. Chiar dacă războiul este în plină desfăşurare şi o pace nu se vede la orizont, americanii deja fac planurile pentru anii sau deceniile de reconstrucţie.

    În primii ani Ucraina nu va putea acoperi intern necesarul de reconstrucţie pentru că nu are suficiente capacităţi de producţie, multe fiind distruse de război. Aşa că o parte din produse, servicii vor veni din alte ţări. România este cea mai aproape de zona distrusă de război, iar în aceste condiţii s-ar putea să vedem multe investiţii făcute în România care vor avea ca destinaţie de livrare Ucraina. Iaşiul, Suceava, Botoşani, Vaslui devin dintr-o dată puncte importante din punct de vedere logistic şi al locului de amplasare al investiţiilor.

    Din cauza distrugerii capacităţii de export a Ucrainei, pe mare şi pe uscat, porturile de la Galaţi, Brăila, Constanţa, lăsate în urmă din punct de vedere al investiţiilor, vor ajunge să fie o prioritate.

    Orice miliard care va cădea de la masa celor care decid modalitatea de reconstrucţie a Ucrainei va susţine România din punct de vedere economic.

    Având în vedere noul context, legat de accesul la resursele Rusiei, România este presată să caute prin sertare, ca să vadă dacă are resurse care au sens din punct de vedere comercial şi care pot acoperi lipsa unor resurse la nivelul ţărilor occidentale. Măcar aşa vom şti şi noi dacă “munţii noştri aur poartă”.

    Deşi este criză pe pieţele occidentale, multinaţionalele şi companiile româneşti nu au tăiat investiţiile, nu au dat oameni afară, nu au redus salariile. Inflaţia ajută companiile, chiar dacă taie din puterea de cumpărare a consumatorilor. Multă lume este conştientă că trebuie să rămână în piaţă cu orice preţ, pentru că sunt şanse mari ca economia să-şi revină mai rapid.

    Spre deosebire de criza anterioară, acum nu există o presiune pe guvern de a reduce drastic deficitul bugetar, adică de a strânge cureaua. Nu se pune problema de disponibilizări şi nici de tăieri salariale, ca în 2009-2010. Marii finanţatori externi au căzut de acord că deficitul bugetar al României va fi redus prin creşterea PIB-ului.

    Schimbarea condiţiilor economice din lumea occidentală – scăderea inflaţiei, mai rapidă decât aşteptările, evitarea recesiunii – a ajutat Ministerul Finanţelor să se împrumute în ianuarie pentru o bună parte din an, asigurându-şi necesarul pentru finanţarea deficitului bugetar din acest an şi a datoriilor care ajung la scadenţă, un necesar de finanţare de 160 de miliarde de lei. Fără presiunea Ministerului de Finanţe de a face rost de bani, piaţa bancară începe să aibă lichiditate, ajutând astfel dobânzile să scadă. Programul de garanţii pentru acordarea de credite de către bănci va continua, ceea ce va susţine acordarea de credite, şi în final economia. Bruxellesul va aproba aproape tot ce vine de la Bucureşti în materie de garanţii şi ajutoare de stat. Numai să avem ce să trimitem spre aprobare.

    Toată lumea este conştientă că România trebuie susţinută din punct de vedere economic pentru a fi o barieră împotriva expansiunii ruşilor şi o trambulină pentru reconstrucţia Ucrainei. Pandemia şi primul an de război ne-au adus 100 de miliarde de euro în plus la PIB, de la 220 de miliarde de euro la 320 de miliarde de euro, în acest an. Sigur americanii şi europenii ne vor ajuta să nu deraiem din punct de vedere politic şi militar, dar acum să vedem ce pun cei de la putere pe masă, astfel încât să profităm de războiul din Ucraina. Dacă nu ar fi venit războiul din Ucraina, nu am fi avut aceste oportunităţi.

  • Retailerul de echipamente foto F64 introduce o metodă alternativă de plată, care permite finanţarea cumpărăturilor în rate, în baza unui parteneriat cu fintechul Mokka

    Compania F64 Studio, care operează cel mai mare retailer de echipamente foto-video din România, a încheiat un parteneriat cu fintechul Mokka, jucător în piaţa Buy Now Pay Later (Cumperi acum, plăteşti mai târziu) din Europa Centrală şi de Est, prin intermediul căruia clienţii pot achiziţiona produsele în rate începând cu sfârşitul anului trecut.

    „Am implementat modalitatea de plată Mokka exact când s-a dat startul cumpărăturilor pentru sărbătorile de iarnă, în luna decembrie a anului trecut. (…) Prin intermediul Mokka le oferim clienţilor noştri o metodă de plată alternativă, flexibilă, care permite finanţarea cumpărăturilor în rate egale, alese în funcţie de preferinţe, de la 6 la 24 de luni.”, spune Claudia Tudor, Deputy General Manager F64, companie cu o istorie de 22 de ani pe piaţa de profil.

    Mokka a introdus în România serviciul Buy Now Pay Later, în urmă cu doi ani. Operând deja în Polonia şi din acest an şi în Bulgaria, Mokka este deja partenerul unor retaileri importanţi de pe piaţă, între care se numără CCC, Reserved, Cropp, Mohito, House şi Sinsay, Lensa, MegaDepot, lanţul de service-uri Rădăcini, BMall, Humanic şi altele.

    „Tot mai mulţi retaileri devin interesaţi de soluţiile de creştere bazate pe tehnologii financiare performante datorită avantajelor lor evidente atât pentru business-uri online, cât şi offline. Menţionez doar câteva dintre acestea: creşterea traficului, reducea numărului celor care renunţă la coşul de cumpărături şi sporirea valorii medii a tranzacţiilor. Iar pentru clienţi posibilitatea de a cumpăra acum şi de a plăti mai târziu produsele sau serviciile achiziţionate transformă radical experienţa de shopping şi o aduce în secolul 21”, spune Marius Costin, CEO regional Mokka.

    Industria BNPL a înregistrat o ascensiune puternică în ultimele patru trimestre la nivel global datorită creşterii gradului de penetrare a comerţului electronic şi a diminuării impactului măsurilor cauzate de epidemia de Covid-19, potrivit unui studiu realizat de Research and Marketers.

    Prognozele vizând rata de adoptare a BNPL pe termen mediu şi lung sunt, potrivit aceleiaşi surse, la fel de optimiste. Se preconizează că adoptarea plăţilor utilizând soluţia Buy Now Pay Later se va aprecia constant, înregistrând o rată de creştere anuală compusă (CAGR) de 25% în perioada 2022-2028.

     Valoarea brută a mărfurilor BNPL la nivel global va creşte de la 426,2 miliarde dolari în 2021 până la 2.341,1 miliarde dolari în 2028.

     

  • BNR recunoaşte: băncile din România au un rol foarte redus la finanţarea investiţiilor. Doar 6% din investiţii în echipamente şi maşini se fac cu bani de la bancă

    „Aceste evoluţii impun o analiză mai riguroasă a politicilor economice şi o calibrare mai atentă a programelor guvernamentale, prin promovarea sectoarelor şi companiilor competitive sau care pot diminua vulnerabilităţile macroeconomice ale României“, susţine BNR.

    Creditele contractate de companii pentru maşini şi echipamente au înregistrat majorări importante de flux, dar acestea au o contribuţie modestă în finanţarea investiţiilor (6% în 2020, conform INS), majoritatea investiţiilor fiind finanţate din surse proprii (75%), susţine BNR.

    „Aceste evoluţii impun o analiză mai riguroasă a politicilor economice şi o calibrare mai atentă a programelor guverna­mentale, prin promovarea sectoarelor şi companiilor competitive sau care pot diminua vulnerabilităţile macroeconomice ale României“, se arată în cel mai recent raport al BNR asupra stabilităţii fi­nanciare.

    Pe de altă parte, volumul creditelor acordate pentru nevoile curente (finanţarea stocurilor şi credite de trezorerie) s-au majorat substanţial în 2022, ponderea acestor credite ajungând la 70% în totalul creditelor noi în primele nouă luni ale anului 2022, comparativ cu 67% în anul 2021, mai susţine BNR.

    Conform datelor băncii centrale, creditele noi corporate în euro au urcat în septembrie la 795 mil. euro (3,9 mld. lei), maximul istoric lunar din 13 ani, depăşind în premieră în ultimul deceniu creditele noi corporate în lei, de 2,8 mld. lei.

    Cumulat, creditele noi corporate în euro au ajuns în primele 9 luni din 2022 la un volum cumulat de echivalentul a 21,9 mld. lei (4,4 mil.euro), cu 74% peste nivelul din 9 luni/2021, în timp ce nivelul cumulat al creditelor noi corporate în lei a fost în primele 9 luni din 2022 de 31,5 mld. lei, cu circa 9% peste nivelul din ianuarie-septembrie 2021.

    Pe total, în primele 9 luni din 2022 companiile au luat credite noi în lei şi euro de 53,4 mld. lei, cu 29% peste volumul din 9 luni din 2021, de 41,3 mld. lei.

    Evoluţia economiei din prima parte a anului 2022 s-a realizat în condiţiile apelării într-o mai mare măsură de către companii la creditarea bancară, rata anuală de creştere a creditului acordat companiilor nefinanciare ajungând în septembrie 2022 la Ă25%, susţine BNR.

    Pe ansamblul primelor 9 luni/2022 creşterea economică din România a fost de 5%.

    România a înregistrat o creştere importantă a PIB în prima parte a anului 2022, pe fondul eliminării restricţiilor sanitare impuse de pandemia COVID-19 şi al evoluţiilor pozitive la nivel global, dinamica trimestrială fiind printre cele mai mari din UE19.

    Însă, izbucnirea războiului din Ucraina, criza energetică, tensiunile geopolitice şi deteriorarea balanţei externe au determinat o temperare în trimestrul al doilea, rata de creştere diminuându-se la 1,8% comparativ cu 5,1% în primul trimestru (modificări trimestriale, serii ajustate sezonier).

  • Fritz: La Bucureşti s-a decis că noua maternitate şi spitalul de copii nu merită finanţare prin PNRR

    Dominic Fritz arată că cele două proiecte ale oraşului Timişoara puteau începe imediat, dar că nu au fost incluse pe lista Ministerului Sănătăţii.

    „Azi, la Bucureşti s-a decis că noua maternitate a Timişoarei şi dotările absolut vitale pentru a putea deschide noul spital de copii nu merită să fie pe lista proiectelor finanţate de Ministerul Sănătăţii.
    Două proiecte care puteau începe imediat. Clădirea de şase etaje a noului Spital de Copii e gata, ne trebuie 100 de milioane de lei să cumpărăm dotările. Autorizaţia de construire a noii maternităţi e semnată, ne trebuie 800 de milioane de lei pentru a începe construcţia”, a scris pe Facebook Dominic Fritz.

    Acesta susţine că va găsi aceşti bani în altă parte: „Ne vom descurca, dar nu abandonăm spitalele, pentru că timişorenii au nevoie de servicii medicale moderne. De asta, construim patru clădiri noi de spitale şi am investit anul trecut aproape 50 de milioane de lei în infrastructura de sănătate a Timişoarei”.

    „Toţi ştim condiţiile în care Uniunea Europeană dă României banii din PNRR: investiţiile să fie finalizate până în 2026, altfel se pierd banii. M-aş bucura ca Ministerul Sănătăţii să reuşească ce n-a reuşit până acum niciun ministru: să finalizeze în trei ani ruina de pe Torontalului şi să o transforme în Institut Oncologic. Sunt primul care ar aplauda o asemenea realizare. Până atunci însă, văd că modul de selectare al proiectelor din sănătate ce primesc bani seamănă mai degrabă cu o partidă de alba-neagra”, a mai transmis primarul Timişoarei.

    Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila a anunţat miercuri cele 27 de spitale, pavilioane sau secţii noi care vor fi construite prin PNRR.

  • Rafila explică de ce nu este finanţat cel mai avansat proiect de spital,cel de la Sibiu

    Ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila spune că Spitalul Judeţean de Urgenţă de la Sibiu nu a fost finanţat pentru că are o valoare mult prea mare şi nu se încadrează în bugetul PNRR, deşi autorităţile judeţene spun că proiectul este cel mai avansat din ţară.

    Alexandru Rafila a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, de ce nu a fost finanţat din PNRR, proiectul noului spital judeţean de la Sibiu, despre care autorităţile judeţene spun că este cel mai avansat din ţară.

    „Au fost trei spitale… proiectele lor valorau 500 de milioane de euro fără TVA, deci 600 de milioane de euro cu TVA. Finanţabil din PNRR, aplicând cofinanţarea de 40% ar fi fost 300 de milioane, or limita aprobată de Guvernul României a fost de 199,99 milioane euro. De ce există lege. Ca să trecem peste ea? Există o lege, o hotărâre de guvern are caracter de lege, trebuie să o respectăm. Dacă intrăm cu spitale care au valoare mare, pentru că exact aceeaşi situaţie era la Braşov, exact aceeaşi situaţie era la Focşani, nu mai puteam să ajungem la 25 finanţabile, pentru că dacă puneam trei spitale cu valoare foarte mare atunci probabil aveam o listă de 18 şi nu ne încadram în criteriul impus de UE, să avem minim 25. Nu poţi să pui spitale cu o valoare mult mai mare decât … Noi oricum am pus o valoare mult mai mare decât media. Media dacă împărţim 1,7 miliarde erau pentru 25, obţineam 68 de milioane şi am pus de trei ori aproximativ această sumă. Dacă venea cineva cu spital de un miliard de euro ce făceam?”, spune Rafila.

    Ministrul Sănătăţii precizează că autorităţile de la Sibiu au ştiut de acest impediment încă de la început. Mai mult, Rafila spune că proiectul noului Spital Judeţean de Urgenţă Sibiu valorează cam cât un spital regional.

    „Cei de la Sibiu au ştiut de la început acest lucru, am avut discuţii cu ei, i-am rugat să găsească soluţii. Totuşi, gândiţi-vă că un spital regional este în jur de 600 de milioane de euro. Nu ştiu dacă un spital judeţean trebuie să coste la fel de mult ca un spital regional, inclusiv din punct de vedere al resursei umane disponibile”, a mai spus ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.

    Preşedintele CJ Sibiu, Daniela Cîmpean, a explicat recent că aceasta nu a fost singura variantă de finanţare pentru construirea noului spital de urgenţă de la Sibiu.

    „De fiecare dată am arătat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu este singura sursă de finanţare pentru realizarea Noului Spital Judeţean, că avem în calcul şi Programul Sănătate 2021 – 2027, cât şi un împrumut al Băncii Europene de Investiţii. Cu toate acestea, am făcut toate demersurile posibile pentru a prinde finanţare şi din această sursă, inclusiv de a contesta limitările pe care Ministerul Sănătăţii le-a impus vizavi de valorile maxime ale proiectelor. Credem că a fost o limitare abuzivă. Noul Spital Judeţean este un proiect de importanţă maximă pentru sibieni şi nu numai”, a declarat Daniela Cîmpean, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu.

    Sibiul nu are un spital municipal, singura unitate medicală cu caracter general din Sibiu fiind actualul Spital Judeţean de Urgenţă, care are clădiri vechi de peste 100 de ani şi funcţionează pavilionar.

    Spitalul Public a fost inaugurat în 1857 în clădirea în care în prezent funcţionează secţiile clinice Medicală, Hematologie, Gastroenterologie.

  • Elon Musk rămâne capul răutăţilor: Şeful fondului de investiţii al Arabiei Saudite ar putea depune mărturie în instanţă din cauza unui Tweet scris de şeful Tesla. Acţiunile producătorului de maşini electrice au scăzut cu 12,2% la începutul lui 2023

    Şeful fondului public de investiţii din Arabia Saudită a fost citat în cadrul unui litigiu privind un tweet din 2018 al lui Elon Musk, în care acesta susţinea că are „finanţarea asigurată” pentru a privatiza Tesla, raportează Financial Times.

    Echipa de avocaţi Tesla a notificat documentele unui administrator al biroului guvernatorului PIF, Yasir al-Rumayyan, la 19 decembrie, potrivit documentelor judiciare depuse marţi la tribunalul federal din California. Acuzaţii în acest caz, printre care se numără şi directorul executiv al Tesla, Musk, doresc ca al-Rumayyan, care este şi preşedintele Saudi Aramco, să depună mărturie în cadrul procesului, care este programat să înceapă la San Francisco la sfârşitul acestei luni.

    O eventuală mărturie a lui al-Rumayyan s-ar putea concentra pe discuţiile pe care PIF le-a avut cu Musk înainte de declaraţia sa privind „finanţarea asigurată”. Investitorii care au intentat procesul susţin că Musk a manipulat preţul acţiunilor Tesla atunci când a lansat declaraţia pe Twitter, în august 2018, pentru a privatiza producătorul auto la un preţ de 420 de dolari pe acţiune.

    Musk a declarat anterior, în apariţii publice şi în documente judiciare, că s-a ajuns la o înţelegere cu al-Rumayyan şi cu PIF pentru a strânge banii necesari ieşirii Tesla de pe pieţele publice.

    Însă documentele depuse în acest caz au dezvăluit modul în care relaţia dintre Musk şi al-Rumayyan s-a rupt în urma unui articol publicat de Bloomberg în care se afirma că PIF purta doar discuţii cu privire la ideea de privatizare.

    Echipa de avocaţi a lui Musk nu a răspuns la întrebările reporterilor FT cu privire la problema în cauză. Alţi trei directori PIF au fost de asemenea citaţi, potrivit documentelor depuse la tribunal. PIF a declarat că nu are niciun comentariu de oferit pentru moment.

    Procesul va începe la 17 ianuarie şi va dura aproximativ 10 zile. Printre martorii potenţiali se numără Musk, membri ai consiliului de administraţie al Tesla, directorul financiar şi şeful departamentului de relaţii cu investitorii, precum şi personalităţi din Silicon Valley, cum ar fi Egon Durbin, partenerul director al Silver Lake, şi Larry Ellison, cofondator al Oracle şi confident al lui Musk.

    Tweetul legat de asigurarea finanţării s-a dovedit costisitor pentru Musk. El şi Tesla au plătit fiecare 20 de milioane de dolari pentru a soluţiona o acţiune în justiţie din partea Comisiei americane pentru valori mobiliare şi burse. Musk a trebuit, de asemenea, să demisioneze din funcţia de preşedinte al Tesla, deşi şi-a păstrat poziţia de director executiv.

    Tesla a anunţat luni că a livrat 405.278 de vehicule între octombrie şi finalul lui decembrie, o creştere de 11% faţă de recordul atins în trimestrul precedent. Majoritatea analiştilor se aşteptau ca livrările să ajungă între 420.000 şi 430.000 de unităţi.

    Deoarece ţinta preconizată de analişti nu a fost atinsă, acţiunile Tesla au scăzut marţi cu 12,2%. Preţul acţiunilor a scăzut cu aproape 72% în ultimele 12 luni.

  • După zeci de ani aşteptare, Valea Slănicului va fi conectată la reţeaua de gaze în mai puţin de trei ani, cu bani europeni

    8041 de gospodării şi 118 instituţii publice din 9 localităţi din judeţul Prahova, situate pe Valea Slănicului, vor fi racordate la reţeaua de gaze naturale, printr-un proiect finanţat din fonduri europene. Valoarea totală a contractului de finanţare este de 150.989.246,42 lei, iar perioada de implementare este de 29 de luni. Fondurile sunt asigurate prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM).

    Introducerea gazelor pe Valea Slănicului va demara după zeci de ani de aşteptare pentru locuitorii din comunele Cocorăştii Mislii, Vâlcăneşti, Cosminele, Dumbrăveşti, Vărbilău, Aluniş, Ştefeşti, Bertea şi oraşul Slănic, aici urmând a se înfiinţa o reţea inteligentă de distribuţie a gazelor naturale.

    “Avem proiecte şi studii de înfiinţare şi extindere reţele de gaze şi pentru alte localităţi prahovene. Nu vom rata nicio oportunitate de finanţare pentru lucrările majore de infrastructură care contribuie la îmbunătăţirea calităţii vieţii prahovenilor şi care aduc dezvoltare economică”, a precizat Iulian Dumitrescu, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova.

     

  • (P) Mercedes-Benz Vans facilitează achiziţia de autovehicule electrice, modalităţile de comercializare şi soluţiile de finanţare multiple

    Mercedes-Benz Vans vine în sprijinul companiilor care doresc să achiziţioneze autovehicule electrice şi pune la dispoziţia clienţilor multiple soluţii de finanţare de tip Credit auto sau Leasing Financiar clasic şi Agility, precum şi soluţii de mobilitate de tip short term rental sau leasing operaţional cu servicii adiţionale incluse. Varietatea soluţiilor de finanţare facilitează accesul mediului de afaceri la modelele electrice din portofoliul companiei, respectiv EQV, eVito Furgon, eVito Tourer şi eSprinter Furgon, ce răspund nevoilor privind mobilitatea sustenabilă.

    Mercedes-Benz Vans oferă business-urilor produse atractive şi servicii adiţionale, de la finanţare rapidă până la soluţii de mobilitate personalizate nevoilor clientului

    În ceea ce priveşte comercializarea modelelor electrice, Mercedes-Benz Vans, prin reţeaua de centre autorizate Mercedes-Benz, se adresează reprezentanţilor mediului de afaceri care utilizează sau doresc să utilizeze modelele din portofoliul companiei. În această direcţie, un aspect esenţial la nivelul procesului de comercializare a autovehiculelor electrice rezidă în necesitatea de simplificare şi facilitare a achiziţiei acestor produse.  

    Produsele şi serviciile pe care Mercedes-Benz Vans le pune la dispoziţia clienţilor sunt suplimentate de Mercedes-Benz Financial Services, care sprijină clienţii finali printr-o gamă largă de produse atractive şi servicii adiţionale, de la finanţare rapidă până la soluţii de mobilitate personalizate nevoilor clientului.

    În acest sens, în România, Mercedes-Benz Financial Services are în componenţă trei companii reprezentante, respectiv: Mercedes-Benz Leasing, care se ocupă de segmentul de finanţări prin credit şi leasing financiar; Mercedes-Benz Service Leasing, care oferă servicii de închiriere şi leasing operaţional şi Mercedes-Benz Insurance Broker, companie responsabilă de servicii de asigurări.

    Soluţii de finanţare adaptate tuturor cerinţelor clienţilor finali

    Pentru a contribui la accelerarea procesului de sustenabilitate a sectorului transporturilor, Mercedes-Benz Vans oferă clienţilor o serie de  soluţii de finanţare precum Credit auto sau Leasing Financiar clasic şi Agility, precum şi soluţii de mobilitate de tip short term rental (6-12 luni) sau leasing operaţional (12-57 luni) cu servicii adiţionale incluse, prin intermediul Mercedes-Benz Financial Services. 

    Astfel, prin adaptarea constantă la nevoile de business şi la bugetul de care fiecare client dispune, acesta poate alege dintre produsele de finanţare sau mobilitate şi de asigurare necesare şi poate varia avansul, ratele lunare şi valoarea reziduală, iar în cazul soluţiilor de mobilitate îşi poate alege şi serviciile adiţionale necesare, precum asigurări, pachete de întreţinere, management pneuri, etc. Dacă respectivul client caută o finanţare cu o rată lunară mai mică, atunci soluţia Agility (leasing financiar cu valoare reziduală reală) care conţine o valoare reziduală mai ridicată la finalul contractului şi, corelată cu rulajul în kilometri aferent perioadei totale de leasing, este alegerea corectă. Această finanţare oferă, graţie ratei mai ridicate la sfârşitul contractului şi libertăţii de a decide dacă doreşte să achiziţioneze maşina la finalul perioadei de leasing, o opţiune care poate fi sprijinită şi de refinanţarea Valorii Reziduale.

    Subvenţia oferită de stat este esenţială în achiziţionarea unui model de autovehicul electric

    Orice reprezentant al mediului de afaceri din România trebuie să ia în considerare importanţa ecotichetului pe care statul îl pune la dispoziţie. În acest sens, în cadrul procesului de achiziţie, ecotichetele oferite de statul român trebuie accesate, în mod direct, de către clienţi, fiind, de asemenea, la dispoziţia clienţilor Mercedes-Benz Vans şi în cazul soluţiilor de finanţare de tip Credit Auto, Leasing Financiar clasic şi Agility oferite prin intermediul Mercedes-Benz Financial Services. De asemenea, un beneficiu care vine în completarea acestui ajutor vizează mentenanţa autovehiculelor electrice, pentru care Mercedes-Benz Vans oferă patru verificări tehnice periodice si care pot fi adăugate în rata de leasing operaţional propusă de către Mercedes-Benz Financial Services.

    În ceea ce priveşte preţurile de listă ale modelelor electrice din portofoliul Mercedes-Benz Vans, EQV poate fi achiziţionat începând de la preţul de 63.494,00 Euro (preţ de listă fără TVA)/75.557,86 € (preţ cu TVA inclus),  eSprinter Furgon este disponibil începând de la preţul de 58.325,00 Euro (preţ de listă fără TVA)/69.406,75 Euro (preţ cu TVA inclus), eVito Tourer porneşte de la preţul  de  56.969,00 Euro (preţ de listă fără TVA)/67.793,11 Euro (preţ cu TVA inclus), iar eVito Furgon are un preţ de listă începând de la 46.687,00 Euro (preţ de listă fără TVA)/55.557,53 Euro (preţ cu TVA inclus).