BusinessMagazin

Tag: filiale

  • PNL a fixat cotizaţii ale filialelor la 4.500 de lei pentru a achita datorii de până în 3 mil. euro

    ”Contribuţia este aceeaşi pentru fiecare filială în parte, 4.500 de lei, şi ea va fi strânsă de la toţi membrii, parlamentari, primari, preşedinţi de organizaţie şi aşa mai departe. (…) Nu e mai mult decât până acum, era mai mare acuma, dar nu se strângea, asta era problema. Unii plăteau la grupul deputaţilor, unii plăteau la grupul senatorial, alţii plăteau la centru. Acum contribuţia va fi plătită de filială în contul central al partidului”, a declarat Petrache, la finalul reuniunii conducerii vechiului PNL.

    El a fost întrebat pe ce perioadă vor fi achitate contribuţiile lunare la acest nivel.

    ”Până vom scăpa de datoriile pe care le avem către foştii noştri furnizori de până în 3 milioane de euro”, a mai spus Petrache.

     

     

  • Cu ce dificultăţi majore se vor confrunta multinaţionalele în viitorul imediat

    •           Reputaţia multinaţionalelor este sub atac

    77% dintre respondenţii la studiul global Taxand 2015 au considerat că expunerea în media a activităţilor de planificare şi optimizare a taxelor prejudiciază reputaţia companiilor, dacă acestea sunt percepute ca fiind “agresive”.

    Atmosfera politică şi opinia publică au un impact direct asupra operaţiunilor companiilor: 60% dintre companiile multinaţionale au înregistrat o intensificare vizibilă a  controalelor din partea autorităţilor fiscale în ultimul an, iar 70% dintre respondenţi au remarcat o atenţie sporită acordată de autorităţi elementelor de substanţă în tranzacţiile acestor companii, pe lângă verificările de rutină şi de formă. “Practic, autorităţile fiscale din toate ţările se concentrează acum mult mai mult pe ce se întâmplă în realitate, pe substanţa tranzacţiilor, versus pe ce se prevede a se întâmpla în contracte, care pot reprezenta doar formal o tranzacţie” declară Angela Roşca.

     

    •           Noua ordine mondială : multinaţionalelor le va fi tot mai greu să  transfere profiturile dintr-o ţară în alta, în goana după fiscalitate redusă

    Reglementările internaţionale BEPS (« Base erosion and profit shifting ») introduse recent de OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development) în ceea ce priveşte profiturile multinaţionalelor, cu scopul de a limita strategiile de reducere a bazei de profit impozabile recunoscute în diverse ţări, sunt privite cu rezerve de directorii financiari ai corporaţiilor. Aceştia nu sunt convinşi că iniţiativele de reglementare BEPS vor reuşi să creeze un sistem internaţional de taxare sustenabil, deşi 80% dintre respondenţi consideră necesare reforme majore în sistemul actual de impozitare la nivel global.

    Raportarea « country-by-country » de completare a dosarului preţurilor de transfer la nivel de ţară în cazul multinaţionalelor rămâne cea mai contestată arie a iniţiativei BEPS, companiile fiind îngrijorate de potenţiale probleme de confidenţialitate a datelor şi informaţiilor strategice, de dificultatea prezentării acestor informaţii in dosarele lor de preţuri de transfer, precum şi de costul ridicat al acestei noi cerinţe de documentare.

     

    •           Impozitarea tranzacţiilor transfrontaliere continuă să le dea dureri de cap multinaţionalelor

    Preţurile de transfer au fost considerate zona care creează cele mai multe probleme directorilor financiari, precum şi subiectul care a atras cel mai mult atenţia autorităţilor şi a opiniei publice.  Preţurile de transfer se referă la preţurile practicate pentru bunuri şi servicii, percepute între companii din cadrul aceluiaşi grup sau deţinute/controlate în comun, şi care sunt adesea o zonă gri, în care plafoanele impuse de autorităţile fiscale pot deveni arbitrare sau insuficient înţelese şi dificil de implementat în practică. Pe de altă parte, această arie e de un real interes în jocul mondial al alocării profiturilor în ţările îin care se adaugă efectiv valoare pe lanţul de producţie-distribuţie.

     

    •           Concurenţă intensă între ţări pentru a atrage investitorii. România se înscrie în cursă.

    83% dintre respondenţi consideră că în următorii 5 ani concurenţa dintre state, prin intermediul impozitării, va creşte. În multe cazuri, deşi statele introduc reglementări din ce în ce mai stricte în verificarea practicilor fiscale ale companiilor, aceleaşi ţări iau măsuri compensatorii pentru a se asigura că rămân totuşi destinaţii atrăgătoare pentru investitori. Astfel, concurenţa între ţări, prin intermediul sistemelor de impozit pe profit, este şi devine tot mai strânsă.

    « Şi România este prinsă la mijloc în această competiţie acerbă. Ministerul de Finanţe  pregăteste un nou Cod Fiscal, prin intermediul căruia sperăm că se vor genera oportunităţi de atragere a cât mai multor proiecte de noi investiţii internaţionale, care pot contribui la relansarea economică. Impozitul pe profit de 16% este atractiv, însă nu mai e singular în regiune şi avem concurenţă din această perspectivă, chiar şi cu ţări din vestul Europei. Trebuie aşadar să ne străduim sa fim mai inventivi şi să gândim noi metode de încurajare şi atragere de investiţii în anumite sectoare – de pildă cel IT&C sau cel al cercetării-dezvoltării, al agriculturi etc.– sectoare care au demonstrat deja că sunt fundamentale pentru creşterea României şi că fac parte dintr-o strategie naţională mai largă. În acelaşi timp, trebuie să ne folosim de prevederile noului Cod Fiscal şi Cod de Procedură Fiscală pentru a proteja companiile care operează în România, pentru a le oferi un cadru egal şi corect de operare şi a le asigura un minim « confort » în care să devină cât mai competitive şi mai profitabile pe termen lung », consideră Angela Roşca, Taxhouse -Taxand România.

     « Companiile multinaţionale sunt în prezent într-o situaţie dificilă, şi la nivel global, şi în România. Pe de o parte admirate pentru eficienţa lor, pentru activităţile de cercetare şi inovatie, pentru procedurile de calitate sau pentru politicile de resurse umane coerente, multinaţionalele sunt în acelaşi timp şi ţinta unor teorii ale conspiraţiei care le acuză că evită să plătească taxe, folosindu-se de metode neetice sau chiar la limita legii. Sigur că există şi astfel de cazuri, însă majoritatea companiilor au proceduri corecte şi legale şi au la rândul lor cerinţe de maximizare a profitului net care se reflectă în valoarea acţiunilor lor.  Recomandarea Taxhouse – Taxand România este ca orice companie să îşi definească o strategie în ce priveşte optimizarea fiscală, pe care să o aplice consecvent, împreună cu specialişti care se pot asigura că metodele utilizate sunt corecte şi sustenabile şi pe termen scurt, dar şi, mai ales, pe termen mediu şi lung. ».

    Taxhouse – Taxand România este un cabinet independent de consultanţă, ce ofera servicii integrate, specializate şi independente de consultanţă fiscală locală şi internaţională. Taxhouse a fost fondată în 2006.

  • Ce au făcut în România trei dintre cei mai puternici oameni de afaceri din lume

    IN TREI ZILE ALE SĂPTĂMÂNII TRECUTE, MARŢI, MIERCURI ŞI JOI, CEI TREI ŞEFI DE COMPANII AU VENIT ÎN ROMÂNIA. Doi dintre ei – Muhtar Kent şi Levent Çakiroǧlu – au participat la inaugurarea unor investiţii în fabricile de la Ploieşti şi, respectiv, Găeşti. Prezenţa lui Nicandro Durante la Bucureşti a fost discretă, iar până la închiderea ediţiei reprezentanţii companiei nu au făcut niciun comentariu pe marginea venirii sale în România. Coca-Cola şi British American Tobacco în schimb şi-au pregătit rute pentru vizite ale şefilor supremi.

    Săptămâna trecută, marţi, în magazinele din zona Promenada, în Capitală, s-a plimbat Muhtar Kent, preşedinte şi CEO al The Coca-Cola Company, o companie cu o cifră de afaceri anuală de 48 de miliarde de dolari (peste 34 de miliarde de euro). Iar miercuri magazinele din zona Aerogării din Bucureşti au fost vizitate de Nicandro Durante, Chief Executive al British American Tobacco, care coordonează afaceri de peste 53 de miliarde de euro în 2012.

    SEFUL COCA-COLA A PARTICIPAT LA INAUGURAREA UNEI INVESTIŢII DE 22 DE MILIOANE DE EURO ÎN FABRICA DE LA PLOIEŞTI A ÎMBUTELIATORULUI DE PE PIAŢA LOCALĂ, CCHBC. El a ţinut un scurt discurs dar nu a dorit să răspundă întrebărilor jurnaliştilor prezenţi la eveniment. A precizat totuşi că produsele de pe noua linie de îmbuteliere vor merge şi către export, ţintind peste 100 de milioane de consumatori. La eveniment a fost prezent şi CEO-ul Coca-Cola HBC AG, Dimitris Lois.

    Exportul are deja o pondere mare în activitatea fabricii deţinute de British American Tobacco, tot la Ploieşti. Mike Edwards, directorul fabricii, spunea recent pentru Business Magazin că până la sfârşitul acestui an va fi finalizată investiţia de 40 de milioane de euro pentru extinderea fabricii, iar volumele exportate ar urma astfel să crească de la 46% la circa 60%. Din cele circa 50 de fabrici pe care le are BAT în întreaga lume, doar 17 exportă mai mult decât se consumă pe plan local, explică Edwards contextul.

    O PONDERE A EXPORTURILOR ŞI MAI MARE O ARE ÎNSĂ FABRICA ARCTIC DE LA GĂEŞTI. 85% din producţie merge peste hotare, spre ţări ca Turcia, Polonia, Spania, Franţa, Germania şi Africa de Sud. Iar procentul va creşte şi mai mult, pentru că a fost inaugurată o investiţie de 23,9 milioane de euro într-o nouă linie de producţie. Capacitatea de producţie va creşte cu 25%, Arctic fiind deja „cel mai mare producător de frigidere din Europa„, spune Levent Çakiroǧlu, preşedinte al Diviziei Bunuri de Folosinţă Îndelungată a Koç Holding şi CEO la Arçelik Group.

    „Investiţia noastră de la Găeşti este una dintre cele mai importante„, afirmă Çakiroǧlu, care precizează că grupul investeşte în fiecare an în cele 14 fabrici pe care le are în Turcia, Rusia, România, China şi Africa de Sud. „Permanent investim în fabricile noastre, pentru creşterea capacităţii de producţie, pentru diversificarea modelelor produse sau, câteodată, pentru a face o schimbare mare, cum e cazul fabricilor pe care le cumpărăm şi le retehnologizăm.„
     

  • Bank of Cyprus: Taxarea depozitelor se va aplica numai în Cipru

     “Ca urmare a deciziei Eurogroup din această dimineaţă, acest mesaj are ca scop să clarifice că orice tăiere a depozitelor Bank of Cyprus va fi aplicată numai depunerilor constituite în Cipru şi nu în altă ţară. O circulară oficială va urma pe parcursul acestei zile, dar aceasta (notă – n.r.) este pentru a calma orice temere sau îndoială privind situaţia”, se arată într-un mesaj transmis de directorul general al Bank of Cyprus Group, Yiannis Kypri.

    La finalul acestui mesaj, Kypri notează că “la prima vedere” grupul va avea capacitatea să se restructureze singur şi va continua să fie liderul sistemului bancar din Cipru.

    Pe partea bancară, grupul este prezent în România prin intermediul unei sucursale, care nu este societate înregistrată în România, şi are o cotă de piaţă în funcţie de active de 0,7%. Depozitele constituite la Bank of Cyprus România sunt garantate de fondul de garantare al depozitelor din Cipru, în limita a 100.000 de euro, pargul maxim la nivelul UE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 200 de angajaţi din filialele Hidroserv protestează la Ministerul Economiei

     Protestatarii, afiliaţi la Federaţia Naţională a Sindicatelor din Electricitate “Univers”, au spus că deşi Hidroelectica SA a intrat în insolvenţă din cauza contractelor cu aşa-zişii “băieţi deştepţi”, a contractelor foarte scumpe de retehnologizare şi a costului ridicat al apei uzinate, administratorul judiciar a luat măsuri împotriva salariaţilor.

    Sindicaliştii au precizat că Remus Borza, deşi a declarat că managementul defectuos a contribuit la situaţia Hidroelectrica, a dat afară 151 de salariaţi, însă niciun director vinovat nu a fost pe listă.

    Totodată, sindicaliştii spun că deşi pentru retehnologizări s-a acceptat mărirea costurilor motivată de creşterea preţurilor pentru Hidroserv, lucrările de mentenanţă au fost trecute la o treime din valoare, în acest fel siguranţa exploatării instalaţiilor devenind nesigură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul începe listarea a câte 15% din acţiunile filialelor Electrica de distribuţie a energiei

    Începerea procedurilor de listare a fost decisă în şedinţa de marţi a Guvernului. Vânzarea acţiunilor la cele trei companii a fost convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Preţul de vânzare a acţiunilor va fi aprobat de AGA fiecărei companii în parte, pe baza recomandărilor intermediarilor. Totodată, preţul va fi cel puţin egal cu preţul de ofertă sau cu preţul de referinţă utilizabil în cadrul unui mecanism de determinare a preţului de ofertă, mecanism aprobat de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Ce se va întâmpla cu Volksbank România după tranzacţia austriecilor cu Sberbank

    Dacă restul filialelor din Europa de Est ale grupului austriac Volksbanken au reuşit deja să aducă un mic profit în prima jumătate a anului, după pierderile de anul trecut, Volksbank România va avea nevoie de un proces de restructurare ce va dura încă doi-trei ani, scrie şi Die Presse.

    În prima jumătate a anului, profitul operaţional al VBI, cu excepţia filialei din România, a fost de 22 de milioane de euro, în timp ce Volksbank România a avut o pierdere operaţională de 0,3 milioane, conform publicaţiei Der Standart. Aceeaşi sursă citează afirmaţiile lui Johann Lurf, preşedintele Volksbank România, care spune că în a doua jumătate a anului în curs vor fi identificate noi surse de reducere a costurilor.

    Numărul de sucursale al filialei româneşti a fost redus cu 30, la 155, iar numărul angajaţilor a ajuns la 1.344. Valoarea activelor era de 4,7 miliarde de euro la finele lui martie, faţă de 5,2 miliarde la 30 iunie 2010.

    Osterreichische Volksbanken (OVAG) a semnat joi cu Sberbank Rossii, cea mai mare bancă rusească, acordul final privind cumpărarea a 100% din Volksbank International (VBI), divizia grupului care cuprinde filialele est-europene, cu excepţia celei din România. Un comunicat al băncii austriece precizează că excluderea Volksbank România a constituit una dintre condiţiile puse de partea rusă pentru a accepta achiziţia.

    Valoarea finală a acordului, care este supus aprobării din partea autorităţilor responsabile cu concurenţa din Rusia, Austria şi ţările unde se găsesc filiale ale VBI, va fi cuprinsă între 585 şi 645 de miliarde de euro, depinzând de rezultatele financiare ale VBI în 2011. Tranzacţia este aşteptată să se încheie în acest an sau până la 15 februarie 2012.

    La finalizarea tranzacţiei, Sberbank va prelua şi finanţări acordate de acţionarii Volksbanken, în valoare de până la 2,5 miliarde de euro; tot atunci, Volksbanken sau un grup de bănci condus de grupul austriac vor furniza pentru Sberbank o linie de finanţare de 500 de milioane de euro, pe cinci ani.

    “Suntem convinşi că Sberbank este potrivită pentru a asigura investiţiile viitoare, necesare pentru a profita de oportunităţile de creştere din Europa Centrală şi de Est. Pentru Volksbanken, tranzacţia reprezintă un reper important al procesului de schimbare prin care trece instituţia”, a comentat Gerald Wenzel, CEO al grupului austriac.

    CE PREIA SBERBANK

    Tranzacţia reprezintă prima achiziţie a Sberbank în afara spaţiului fost sovietic şi este cel mai recent pas în direcţia transformării instituţiei de credit dintr-o bancă locală într-o importantă instituţie de credit internaţională. Sberbank, care în afară de Rusia are filiale şi în Ucraina şi Belarus, a avut în prima jumătate a anului un profit de 176,1 miliarde de ruble (4,3 miliarde de euro). Numărul total de angajaţi ai băncii se ridică la 270.000.

    Subsidiarele locale ale VBI se află printre primele zece cele mai mari instituţii financiare în Bosnia, Croaţia, Cehia, Slovacia şi printre primele cele mai mari 15 instituţii de credit în Ungaria, Serbia şi Slovenia. În ce priveşte piaţa din Ucraina, preşedintele Sberbank, Gherman Gref, a declarat că va fuziona filiala Sberbank de acolo cu filiala locală a Volksbanken.

    VBI, excluzând România, are o reţea 291 de sucursale cu aproape 4.000 de angajaţi şi serveşte peste 600.000 de clienţi. Activele VBI, fără cele din România, se ridicau la 9,4 miliarde de euro la 30 iunie 2011. Tot cu excepţia României, VBI a realizat un profit după impozitare de 14,8 milioane de euro în prima jumătate a anului, după o pierdere de 21,8 milioane în 2010, filialele cele mai performante fiind cele din Serbia, Ucraina şi Cehia. Volksbank România a avut pierderi de 36 de milioane de euro în 2010.

    În prima jumătate a anului, OVAG a obţinut un profit net de numai 0,5 milioane de euro, faţă de 14,6 milioane în prima jumătate din 2010. În aceste condiţii, obiectivul iniţial al lui Wenzel, de a ajunge la un profit de 100 de milioane pe 2011, pare irealizabil, notează presa austriacă.

    Oesterreichische Volksbanken deţine 51% din Volksbank International, restul de acţiuni fiind împărţite între DZ Bank şi WGZ Bank din Germania şi Banque Populaire Caisse d’Epargne din Franţa.

  • Povestile romanilor care conduc filiale de giganti IT

    “Am fost de doua ori la sediul central al companiei
    Hewlett-Packard din Palo Alto, California, si tin sa va spun ca o
    vizita acolo seamana cu cea a unui crestin la Ierusalim”,
    marturiseste zambind Radu Enache, cel care conduce de un deceniu
    afacerile companiei in Romania. Caracterizandu-se ca fiind un om
    ambitios, harnic si pasionat de istorie si cultura, Enache spune ca
    pozitia sa actuala de la HP este o incununare placuta a unei
    activitati profesionale de 17 ani. “Pentru a ajunge intr-un loc
    trebuie sa te pricepi la ceva, nu poti sa pui caruta inaintea
    cailor. Trebuie sa-ti placa sa inveti si sa muncesti si nu in cele
    din urma sa visezi, sa iti doresti si sa ai ambitia sa ajungi
    undeva. Asa am facut si eu!” Cu un zambet larg pe buze, Radu Enache
    afirma ca la HP se simte tanar. De ce? “Pentru ca fiind o companie
    americana, noi avem obligatia sa vorbim la persoana intai singular,
    ceea ce va dati seama ca pentru mine este un avantaj
    extraordinar.”

    Cea mai buna perioada a lui in companie a fost acum doi ani,
    cand HP a avut o crestere de circa 30% si toate unitatile de
    business s-au dezvoltat, iar numarul total de angajati a ajuns la
    peste 2.000. “Din pacate, dupa o perioada buna vine una rea. A fost
    foarte greu sa conduc o companie in conditiile in care ii scade
    businessul”, adauga Enache, referindu-se la criza care s-a
    manifestat incepand cu sfarsitul lui 2008 si in Romania. Are insa
    dorinta si ambitia sa creasca businessul companiei in continuare.
    “As vrea ca HP sa faca aici cifre similare cu cele din alte tari
    central-europene, ceea ce ar reflecta maturizarea pietei
    noastre.”
    Avantajul HP Romania fata de alte filiale din lume este ca aici
    cererea de forta de munca cu inalta calificare este inca limitata
    si atunci compania are sansa sa atraga oameni foarte buni.

    Fata de alte locuri, Enache a observat ca in tara noastra
    exista, in special in randul tinerilor, un entuziasm de a lucra la
    o multinationala, de a-si insusi modul de lucru intr-o companie
    “si, de ce nu, entuziasmul de a lucra pentru o firma americana”.
    Iar in ultima perioada, HP a angajat tineri, media de varsta aici
    fiind de aproximativ 30 de ani.

    Cum orice companie are plusuri si minusuri, partile negative la
    HP vazute de cel care o conduce sunt regulile stricte impuse de
    grupul-mama. Este birocratia interna de companie, care nu poate fi
    evitata. Daca abordezi regulile si procedurile ca pe o necesitate,
    poti sa gasesti solutii, si daca respecti procedurile, poti sa
    obtii rezultate mai bune decat daca le-ai ignora, este de parere
    Enache.

    La fel ca si seful HP, Calin Tatomir, cel care pana saptamana
    trecuta a fost directorul general al Microsoft Romania, a lucrat
    toata viata in domeniul IT. Absolvent al Facultatii de Electronica
    si Telecomunicatii a Universitatii Politehnica din Bucuresti,
    Tatomir a ocupat anterior pozitii de conducere in fostele
    reprezentante ale companiilor multinationale Digital si Compaq din
    Romania. La Digital a condus diviziile de servicii, iar la Compaq a
    fost channel sales manager si consumer business manager. Pe cand
    era seful vanzarilor Compaq, compania a castigat licitatia pentru
    informatizarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, in valoare
    de 120 milioane de euro, unul dintre cele mai mari contracte IT ale
    statului.

    “Tot atunci am introdus pentru prima data laptopurile consumer
    in Romania”, spune el. In 2001, cand Compaq a fost preluata de
    Hewlett-Packard, Tatomir a parasit compania pentru a-si deschide
    propria afacere, un cabinet de consultanta IT&C. Anul trecut,
    firma sa – CCT – a inregistrat o cifra de afaceri de 1,7 milioane
    de euro si un profit de 470.000 de euro, care a fost reinvestit in
    dezvoltarea resurselor umane si trainingul consultantilor.

  • BNR vrea sa blocheze banii bancilor straine in filialele locale

    De exemplu, din cauza crizei din Grecia au aparut speculatii
    privind riscul retragerii unor finantari pentru bancile locale.

    Astfel, BNR stabileste ca imprumuturile subordonate primite de o
    institutie de credit locala de la banca-mama nu pot fi rambursate
    la initiativa acesteia din urma fara aprobarea prealabila a Bancii
    Nationale.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Favoritul Geoana pierde teren, Ponta castiga filiala dupa filiala

    Geoana a cedat, ieri, dupa presiunile venite din teritoriu si
    dupa reactia dura a lui Ion Iliescu si opozitia lui Liviu Dragnea
    in privinta modificarilor pe care tine sa le faca Statutului PSD.
    La finalul unei sedinte de cateva ore cu sustinatorii sai din
    fruntea partidului, acesta a anuntat ca este “partizanul
    competitiei intre echipe, dar pe liste deschise”.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info