Tag: fier vechi

  • O întrebare pe care Ziarul Financiar o punea în anul 2000 îşi găseşte răspuns după 15 ani

    Este, cred, una dintre primele acţiuni de recuperare a metalelor din istoria lumii; astăzi astfel de lucruri se petrec în mod curent, iar tăierea a orice pentru recuperarea metalului începe cu armonioase strigăte pe stradă, strigăte pe care le auzim cu toţii, şi se termină cu dispariţia unor întregi companii. Aici vreau să ajung, pentru că săptămâna trecută a apărut anunţul tăierii la fier vechi a rafinăriei RAFO din Oneşti. Este acesta un penultim act al unei isterii naţionale care a început în anii ‘90 cu sintagma ”grămadă de fiare vechi„ şi care se apropie de sfârşit acum, cu RAFO. Spun penultim, pentru că sfârşitul va fi venind, cred, cu Oltchim, combinat ameninţat şi el, în lipsa unei soluţii salvatoare, să ajungă tot la fier vechi, marcând finalul unei epoci.

    Tonul este oarecum ironic, dar ascunde nostalgii, pentru că dispariţia atâtor şi atâtor combinate, fabrici, uzine şi rafinării nu se traduce doar prin clişeele des folosite – lipsă de competitivitate şi de productivitate, utilaje învechite sau dispariţia pieţelor -, ci reprezintă şi produsul complacerii societăţii româneşti într-un mod de gândire şi de acţiune absolut păgubos, al unor idei care se dovedesc, în cele din urmă, greşite.

    Prima este iluzia cu economia serviciilor, pe care ţi-o vindea mai orice ins erai dispus să asculţi în primul deceniu de după revoluţie. Poate că în lumea şi în perioada aceea o asemenea ideea o fi părut fezabilă, dar astăzi Europa se află în situaţia de a încasa în cele mai dureroase zone consecinţele acestui mod de gândire.

    Doi la mână, lipsa unei strategii naţionale de dezvoltare, nu impusă, ci bazată pe interes şi previziune şi coerenţă; în locul acesteia am avut sintagme repetate până la exasperare, de genul ”statul, cel mai prost administrator„, şi un scenariu repetitiv de acţiuni menite să scadă valoarea companiilor locale – iar aceasta este o zonă penală pentru care nu a răspuns nimeni niciodată. Toate acestea într-o lume în care companiile puternice de stat nu sunt o excepţie, exemple sunt cunoscute şi activează chiar şi pe piaţa noastră, dar sunt străine. În plus, uităm esenţialul, faptul că productivitatea nu este dată în primul rând de maşini şi utilaje, ci de oamenii care manageriază, care conduc maşinile, de inteligenţa şi de buna credinţă a acestora.

    De curiozitate, am încercat să determin, empiric, cât interes a iscat chiar povestea RAFO în societate. Mi s-a părut tragicomic că o întrebare pe care Ziarul Financiar o punea în anul 2000 – ”Cât va mai dura agonia RAFO?„ – îşi găseşte răspuns după 15 ani. În toţi aceşti ani, ba mai mulţi, de prin 1994, RAFO a fost subiect de presă, pentru că a apărut în aproape 2.500 de ştiri transmise de colegii mei de la agenţia de presă Mediafax şi în peste 1.000 de articole în Ziarul Financiar şi în Business Magazin, ca să număr doar ce am avut la îndemână.

    Toate aceste numere contrastează puternic cu cele doar 137 de apariţii ale rafinăriei în scriptele Camerei Deputaţilor: 3 iniţiative legislative (doar aprobări ale unor ordonanţe de urgenţă), un singur document al comisiilor, 109 stenograme ale şedinţelor în plen, doar 9 interpelări şi 15 acte legislative. Lipsit de un buton de căutare, site-ul Senatului nu mi-a putut furniza niciun rezultat, dar nu cred că ar fi diferit foarte mult de rezultatele de la deputaţi. Şi, de curiozitate, am răsfoit şi câteva interpelări: chestionări politicoase, de genul ”…care sunt şansele de a rezista ale RAFO?„, la care cel interpelat răspundea, la fel de politicos, ceva între ”…ar putea să aibă, dar ne trebuie diverse…„ şi ”îmi pare rău, dar nu e în subordinea mea, aşa că habar n-am„.

    Ar fi putut rezista RAFO? În 2004 oneştenii se numărau printre cei mai productivi români, cu afaceri de 18.000 de euro pe cap de locuitor, rafinăria situându-se pe locul 6 în clasamentul celor mai mari companii în funcţie de cifra de afaceri, înaintea Orange, a celor de la Dacia, a Mobifon – Connex sau Distrigaz Sud, iar Carom Oneşti se situa pe locul 11, înaintea Distrigaz Nord şi a ALRO. Dacă privim aşa, ar fi trebuit să reziste.

    Dar RAFO a fost căpuşată de 400 de companii, sau cel puţin aşa indica în urmă cu 10 ani Parchetul Naţional Anticorupţie, şi, dacă privim aşa lucrurile, nicio şansă pentru rafinărie.

    Restul, Iacubov, Tender, schimbările de conducere şi de patron, strategiile şi promisiunile guvernamentale, sindicaliştii care blocau drumuri şi organismele financiare internaţionale care recomandau sunt actorii slabi ai unei piese nereuşite.

    Să nu-i uităm aici nici pe negustorii de fier vechi, care îşi vor fi frecând mâinile deja şi chiar vă propun să urmărim dacă nu cumva anul acesta vom depăşi pragul de 2 milioane de tone de fier vechi la export, care ne-ar aduce, nu-i aşa, în vreo oareşce elită europeană (în 2010, un an de maxim, am putut doar 1,8 milioane de tone).

    Şi, până la urmă, ce să fi făcut noi cu zece rafinării, câte am moştenit de la Ceauşescu, aş putea fi întrebat? Habar n-am, dar, dacă veţi merge la Viena, ca să iau un oraş la întâmplare, şi veţi descoperi că benzina este mai ieftină acolo decât la Bucureşti, poate veţi căuta singuri un răspuns.

    Fără tablou săptămâna aceasta, subiectul e prea trist.

  • Rafinăria RAFO Oneşti va fi vândută la fier vechi

    “Datorită situaţiei financiare a RAFO, îl împuternicesc pe directorul general RAFO SA să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajelor aferente ale companiei”, potrivit unui comunicat al companiei transmis marţi Bursei de Valori Bucureşti.

    Sumnele obţinute din vânzarea instalaţiilor RAFO vor fi folosite pentru finanţarea activităţii curente, plata obligaţiilor de mediu şi întreţinea infrastructurii existente în vederea dezvoltării pe terenurile rafinăriei a unei platforme industriale pentru implementarea unor proiecte tehnice.

    “Preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second hand (utilaje folosite), dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare/cumpărare a utilajelor”, precizează comunicatul.

    Petrochemical Holding deţine 96,51% din acţiunile RAFO, iar restul de 3,48% aparţine mai multor acţionari.

  • Ruşii dezmembrează RAFO şi o vând la fier vechi

     “Datorită situaţiei financiare a RAFO SA, îl împuternicesc pe Directorul General RAFO SA să înceapă procedura de desfacere (vânzare) a activelor şi utilajelor aferente ale companiei”, arată o notă transmisă companiei şi semnată de Iakov Goldovski, acţionarul majoritar al RAFO.

    Preţul de vânzare a activelor şi a utilajelor se va stabili în baza preţurilor utilajelor pe piaţa second hand, dar nu poate fi mai mic decât preţul fierului vechi pe piaţa locală românească în ziua semnării contractelor de vânzare/cumpărare a utilajelor, mai arată nota.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • CFR vrea să vândă peste 35.000 tone fier vechi la BRM, preţul pleacă de la 335 dolari pe tonă

    CFR vizează, în cadrul acestor proceduri, vânzarea unor materiale recuperate în urma lucrărilor de reabilitare, reparaţii şi întreţinere a infrastructurii feroviare, potrivit unui comunicat al administratorului reţelei feroviare.

    “Valorificarea deşeurilor feroase reprezintă o măsură de eficientizare a activităţii companiei, care va contribui la creşterea veniturilor proprii şi iminent la susţinerea financiară pentru alte lucrări de reparaţii şi întreţinere a infrastructurii feroviare”, a declarat directorul general al CFR, Macarie Moldovan.

    Termenele limită pentru depunerea ofertelor sunt 2 iulie (4 loturi), respectiv 3 iulie (8 loturi).

    Ofertele pot fi depuse pentru unul sau mai multe loturi, iar criteriul de atribuire este preţul cel mai ridicat.

  • DOSARUL “Transformatorul” – DNA: Inculpaţii au vândut fier vechi la preţul unor componente noi

     În faţa completului de cinci magistraţi care judecă recursurile din dosarul “Transformatorul”, procurorul DNA prezent la dezbaterile finale a arătat că pedepsele aplicate în iulie 2013 de un complet de trei judecători de la instanţa supremă sunt mici, “orientate spre minimum”, deşi probele de la dosar dovedesc o situaţie gravă, fapte grave, comise în complicitate, de către toţi cei inculpaţii în acest dosar.

    Magistratul DNA a arătat că nu era posibilă aplicarea unei pedepse de cinci ani de închisoare în cazul unor fapte de complicitate, aşa cum este cazul lui Relu Fenechiu, şi pedepse de şase ani de închisoare pentru fapta directă, în contextul în care toţi inculpaţii au dat dovadă de perseverenţă infracţională, faptele având un grad sporit de periculozitate.

    “Se impune majorarea pedepselor, pentru că probele dovedesc că exercitarea abuzivă şi atitudinea abuzivă a celor trei directori din perioada 2002-2005 de la SISEE Moldova a făcut ca firmele fraţilor Fenechiu să aibă o piaţă continuă de desfacere prin furnizarea de «fier vechi la preţ de componentă nouă»”, a arătat procurorul DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bistriţa: Râul Someşul Mare, poluat pe o distanţă de circa zece kilometri cu noroi de mină

     Poluarea de pe Someşul Mare a fost observată, luni, de pescari, care au sesizat autorităţile că apa râului s-a înroşit.

    Şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Bistriţa-Năsăud, Petru Drăgan, a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX, că hoţii de fier vechi au vrut să ajungă în interiorul minei ca să fure şine vechi, iar ca să poată intra au spart gura betonată pentru a evacua apele uzate.

    “Hoţii au spart galeria noaptea ca să curgă apa şi să poată intra şi să ia fierul vechi. Nu puteau intra dacă era galeria plină cu apă. Cei de la Conversmin SA (companie care s-a ocupat de închiderea Minei Rodna – n.r.) şi-au făcut închiderile, au redirecţionat apa în puţuri, dar hoţii au spart ca să poată intra. Apele uzate din interior, adunate la nivelul galeriei 800, au ajuns în Someşul Mare. Noi suntem cu oamenii în procesul de monitorizare, am anunţat şi Conversmin. Au fost şi ei, au văzut ce se întâmplă şi supraveghem cu toţii zona”, a spus Drăgan.

    El a declarat că, deocamdată, nu se înregistrează mortalitate piscicolă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Economiei vrea să interzică achiziţionarea fierului vechi de la persoane fizice

     “Se interzice achiziţionarea de la persoane fizice a deşeurilor metalice feroase şi neferoase provenite din sectorul energetic, inclusiv sectorul producţiei de petrol şi gaze naturale, al telecomunicaţiilor, serviciilor de apă şi canalizare precum şi din alte sectoare de utilitate publică”, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă elaborat de Ministerul Economiei.

    Potrivit proiectului, cumpărătorii de fier vechi vor fi obligaţi să ceară de la vânzătorii de fier vechi datele de identificare, respectiv numele, actul de identitate, codul numeric personal şi domiciliul.

    Dacă nu vor solicita aceste informaţii, cumpărătorii de fier vechi sunt pasibili de amenzi cuprinse între 10.000 şi 30.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CFR vrea să obţină 50 mil.lei din eficientizarea activităţii de patrimoniu şi vânzarea de fier vechi

     “Principalele măsuri operaţionale care vor fi implemetate la nivel naţional, în perioada imediat următoare, vizează eficientizarea activităţii comerciale prin reanalizarea actualelor tarife percepute pentru închirierea spaţiilor şi a terenurilor din patrimoniul privat al companiei, precum şi prin utilizarea unui mecanism mai eficient de stabilire a preţurilor pentru locaţiile încă neînchiriate. De asemenea, compania va demara şi procedurile de valorificare a fierului vechi şi a materialelor mărunte de cale, procedură care se va desfăşura etapizat prin Bursa Română de Mărfuri, în următoarele 4-5 luni”, se arată într-un comunicat al companiei de stat.

    Măsurile vor duce la încasarea unor venituri estimate pentru anul în curs la peste 50 de milioane de lei.

    Compania arată, de asemenea, că directorul general al CFR SA, Dimitrios Sophocleous, va analiza în paralel, împreună cu reprezentanţii sucursalelor feroviare, mai multe oportunităţi de utilizare a activelor companiei şi de valorificare a forţei de muncă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro