Tag: fermieri

  • Guvernul va oferi fermierilor cel mult 1.000 lei lunar pentru fiecare tânăr angajat

    Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, joi, că Guvernul aprobă un act normativ de sprijin financiar ca fermierii care angajează tineri să primească maximum 1.000 de lei lunar pentru fiecare angajat. În cazul angajaţilor cu studii medii fermierii vor primi 750 de lei,iar pentru cei fără studii 500 lei.

    “Aprobăm un act normativ prin care sprijinim fermierii care creează locuri de muncă şi angajează tineri, acoperind o parte importantă din cheltuielile cu forţa de muncă. Astfel cei care angajează cel puţin doi tineri cu studii superioare de specialitate vor primi pentru fiecare angajat 1.000 de lei lunar. Sprijinul este de 750 de lei pentru fiecare angajat cu studii medii de specialitate sau absolvenţi ai unor cursuri de formare profesională, iar pentru persoanele fără studii ajutorul din partea statului este de 500 de lei pentru fiecare persoană. Sumele necesare pentru acest ajutor aşteptat de tinerii fermieri sunt deja asigurate în buget, prin urmare această măsură va produce efecte în scurt timp”, a declarat Viorica Dăncilă la începutul şedinţei de Executiv.

    Aceasta a spus că, miercuri, aproximativ 107 milioane euro au intrat în contul României pentru fermieri şi pentru satul românesc.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fermierii vor primi garanţii, după ce FNGCIMM a încheiat cu Eximbank două convenţii de lucru

    FNGCIMM va garanta în procent de până la 80% din valoare, cel mult 2.400.000 de euro, creditele acordate de către instituţiile finanţatoare beneficiarilor eligibili, care desfăşoară activităţi în domeniul agricol, vegetal, zootehnic sau al acvaculturii sau care derulează proiecte de investiţii cu finanţare prin PNDR 2014-2020 şi POPAM 2014-2020. Garanţia se obţine la solicitarea băncii, în bază unei finanţări aprobate.

    Până în prezent, FNGCIMM a semnat Convenţii de lucru pentru acordarea garanţiilor în bază OUG 43/2013 cu patru bănci, respectiv: Libră Internet Bank, First Bank, OTP Bank România şi EximBank.

    Beneficiarii eligibili pentru acest mecanism de garantare sunt fermieri persoane fizice sau juridice, care desfăşoară activităţi în domeniul agricol vegetal/zootehnic sau al acvaculturii respectiv.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • David versus Goliat: Motivul RIDICOL pentru care gigantul producător de chipsuri Lay`s dă în judecată câţiva fermieri din India

    PepsiCo, un gigant de 177 miliarde doalri care deţine brandul de chipsuri din cartofi Lay`s, a dat în judecată un mic grup de fermieri din India pentru că aceştia ar fi cultivat un tip de cartofi asupra căruia gigantul susţine că are drepturi exclusive, potrivit Business Insider.

    Compania cere câte 143.000 de dolari fiecăruia dintre cei patru fermieri pentru că au cultivat soiul numit FL-2027, asupra căruia PepsiCo spune că are drepturi exclusive în India încă din 2016, potrivit unor documente depuse la tribunalul din Ahmedabad.

    După o audiere ce a avut loc vineri în tribunalul din Ahmedabad, PepsiCo a declarat că a luat măsuri legale doar „ca ultimă variantă”, adăugând că va încerca să ajungă la o variantă de înţelegere cu fermierii implicaţi în caz.

    „PepsiCo India a propus o cale amiabilă de înţelegere cu oamenii care au folosit seminţe din acest soi într-un mod ilegal. (…) Compania a fost forţată să ia măsuri legale ca ultimă variantă pentru a proteja un interesul miilor de fermieri care sunt implicaţi în programul nostru colaborativ de cultivare”, a declarat compania.

     

     

  • Sprijin financiar lunar pentru fermierii care angajează tineri, conform unui proiect pus în dezbatere publică

    Angajatorii vor primi, pentru fiecare persoană angajată, 1.000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură şi/sau industrie alimentară, 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum şi cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii şi/sau industriei alimentare sau 500 lei pentru persoanele fără studii.

    Proiectul de hotărâre de Guvern priveşte aprobarea normelor de aplicare a legii 336/2018 pentru stimularea angajării tinerilor în agricultură, acvacultură şi industria alimentară, intrată în vigoare la începutul acestui an.
     
    Proiectul notează că programul va contribui la creşterea forţei de muncă în agricultură, acvacultură şi industria alimentară cu aproximativ 3.000 persoane, pentru anul 2019.
     
    Potrivit Eurostat, în România forţa de muncă ocupată în agricultură este de 1,6 milioane de persoane, ocupând locul al doilea după Polonia. 85% din totalul forţei de muncă din agricultură este nesalariată, lucrând pe propriile exploataţii agricole de subzistenţă.
     
  • Internaţionalizarea în agricultura ecologică

    „Există un segment de agricultură ecologică în plină dezvoltare în ultimii ani, există mult interes pentru tehnologii noi şi pentru optimizarea producţiei pe hectar, mai ales în contextul în care fermierii din Republica Moldova nu beneficiază de subvenţii din partea statului”, descrie Vlad Popescu, director general şi cofondator al Norofert Organics, piaţa pe care şi-au anunţat recent intrarea.

    Compania pe care o conduce, parte din grupul românesc Norofert, este primul producător de inputuri ecologice din România şi are în portofoliu o gamă completă de fitosanitare şi îngrăşăminte destinate agriculturii organice.

    Începând cu anul 2016, Norofert deţine prima fabrică de fungicide, insecticide şi îngrăşăminte ecologice din România, asigurând necesarul pentru fermierii din sistemul ecologic, la nivel naţional. Astfel, dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Compania a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri de aproximativ 5,2 milioane de lei şi un profit net de 170.000 de lei. Pentru anul 2018 nu au încheiat calculele, dar Vlad Popescu estimează o cifră de afaceri de 8,5 milioane de lei; în ceea ce priveşte volumele de vânzări pentru anul 2019, spune că acestea sunt greu de anticipat. „Vorbim despre un an care a început foarte dificil pentru agricultura din România, dar, bazându-ne pe creşterile din anii anteriori, putem fi confortabili cu o creştere de cel puţin 35-40%”, descrie directorul general al Norofert Organics contextul de piaţă. În ceea ce priveşte exporturile, obiectivul fixat este ca acestea să genereze între 10 şi 15% din venituri. 

    „Fiind vorba de o piaţă nouă, vrem să începem prudent, având în minte un plan pe termen lung. Datorită tehnologiei şi produselor dezvoltate de noi, Norofert a devenit un business scalabil la nivel internaţional, iar în acest sens avem convingerea că mutarea concentrării noastre pe pieţele externe este un pariu câştigător”, descrie directorul general al Norofert Organics strategia pentru perioada următoare. Prin extinderea în Republica Moldova, compania lor a devenit prima de pe piaţa moldovenească care oferă un portofoliu complet de produse pentru agricultura ecologică.

    Pentru a intra pe această piaţă, au început o colaborare cu WeTrade, cel mai mare distribuitor de îngrăşăminte, pesticide şi seminţe din Republica Moldova. „La fel ca noi, sunt o echipă tânără care a înţeles procesul de dezvoltare accelerată a agriculturii ecologice în Republica Moldova. Întrucât şi la ei există un interes mare referitor la extinderea portofoliului în agricultura ecologică, parteneriatul cu Norofert a apărut ca un lucru firesc”, descrie Vlad Popescu această colaborare.

    După Republica Moldova, şi-au propus să se extindă în Bulgaria, în prezent fiind în curs de omologare şi aliniere la particularităţile legislative specifice ale acestei ţări, şi apreciază că în septembrie vor putea anunţa noul parteneriat cu distribuitorul bulgar. O altă piaţă în care vor să ajungă anul acesta este Croaţia: „Discuţiile sunt în fază incipientă, dar sperăm ca spre finalul anului să facem un prim pas spre deschiderea acestei pieţe (…). Evident, cu cât ne apropiem de vestul Europei, cu atât concurenţa este mai mare şi mai bine dezvoltată. Suntem convinşi că putem găsi pieţe interesante în Italia, Spania sau Polonia”.
    Cele mai recente investiţii ale Norofert Organics au fost direcţionate înspre dezvoltarea capacităţii de producţie a fabricii din Filiaşi, iar următoarea mare investiţie va fi în deschiderea celei de a doua facilităţi de producţie, din judeţul Constanţa, obiectiv pe care şi l-au fixat până la finalul anului 2019.

    „Acolo ne vom concentra pe dezvoltarea liniei de producţie de îngrăşăminte de mare tonaj alături de secţiile de pesticide lichide şi tablete efervescente. O parte importantă din planul de investiţii de anul acesta este extinderea şi utilarea laboratorului nostru, pentru a putea dezvolta propriile culturi de microorganisme folosite în producţia de fertilizanţi şi pesticide”, spune directorul general al Norofert Organics. 

    În prezent, în cadrul companiei Norofert Organics lucrează 24 de angajaţi, însă şi-au propus să extindă echipa de vânzare cu încă 5 persoane. Acestora li se vor adăuga alţi 20 de angajaţi în viitoare fabrică din Constanţa.

    În afară de extinderea la nivel internaţional şi de deschiderea celei de a doua fabrici, din planurile fondatorilor Norofert Organics nu lipseşte dezvoltarea de produse noi în continuare. „Pregătim un produs cel puţin la fel de revoluţionar ca tabletele efervescente, însă de data aceasta este vorba despre o soluţie hardware cu inteligenţă artificială integrată, care va rezolva una dintre cele mai mari probleme ale fermierilor”, spune Popescu, fără să ofere mai multe detalii despre acest produs. „Lansarea de produse şi soluţii inovative face parte din planul de dezvoltare.” 


    CONTEXT:
    Suprafeţele din agricultura ecologică, de aproximativ 150.000 de hectare de culturi de cereale şi oleaginoase, cărora le sunt destinate produsele Norofert Organics, reprezintă un procent foarte mic din totalul de 12 milioane de hectare de teren arabil din România, potrivit informaţiilor companiei Norofert Organics. 


    DECIZIE:
    Extinderea pe pieţele internaţionale, un prim pas făcut în această direcţie fiind exporturile în Republica Moldova.


    CONSECINŢE:
    Între 10% şi 15% din veniturile Norofert Organics vor fi generate de exporturi anul acesta, potrivit estimărilor antreprenorilor. Creşterea estimată a veniturilor este cuprinsă între 35 şi 40%. 


    Cine sunt fondatorii Norofert Organics:

    Absolvent de Ştiinţe Politice la SNSPA, Vlad Popescu a intrat în afacerea familiei la 20 de ani. Tradiţia în domeniul fertilizatoarelor în familia Popescu este una îndepărtată şi vine de la bunicul tânărului antreprenor, care a lucrat ca director al combinatului chimic Doljchim înainte de 1989. Tatăl său, Florin Popescu, a început să „fie prezent şi el în lumea îngrăşămintelor încă din 1979”. Firma-mamă, Norofert Eco, a fost înfiinţată de tatăl lui Vlad Popescu în 2000. Până în 2009, activităţile acesteia erau concentrate pe importul şi distribuţia de îngrăşăminte, axându-se mai întâi pe produsele de mare volum, apoi pe fertilizanţii specializaţi şi pe tehnologiile agricole performante. A treia generaţie din familia Popescu a sesizat potenţialul dezvoltării unei nişe care să fie motorul afacerii pentru anii ce urmează: fertilizanţii şi pesticidele ecologice.


    Absolvent de Psihologie la USH Bucureşti, Mugur Gabriel Ionel este în prezent executive manager & new products manager în cadrul Norofert, după ce anterior a lucrat în cadrul companiei româneşti de profil Rodbun. Dacă în 2010 compania începea importul de fertilizanţi şi pesticide ecologice, o premieră pe piaţa locală, în 2017 a lansat pe piaţă primele produse în nume propriu. Potrivit lor, prima formă a fabricii a fost una rudimentară şi au fost nevoiţi să facă eforturi pentru găsirea unor specialişti în agrochimie care să elaboreze reţetele produselor. După ce au testat şi îmbunătăţit produsele în mare parte a anului 2016, la finalul acestei perioade au lansat pe piaţă prima gamă de astfel de produse. Clienţii Norofert sunt mai ales ferme mari, de peste 1.000 de hectare, dar au şi câţiva clienţi cu suprafeţe mai mici.

  • Factorul uman, principalul cost al fermierilor români. BNR: Fermierii români alocă 35% din costurile de producţie pentru angajaţi, faţă de 18% ungurii

    În structura costurilor de producţie din agricultură, ponderea muncii s-a redus în România de la 37% în 2010 şi 38% în 2013 la 35% în 2016, potrivit calculelor BNR pe baza datelor de la Eurostat şi Farm Accountancy Data Network (FADN).

    În schimb, această pondere a scăzut în Polonia de la 29% în 2010, la 27% în 2013 şi 26% în 2016, în timp ce în Ungaria a rămas constantă la 18%, iar media UE s-a redus de la 27% în 2010, la 25% în 2013 şi 21% în 2016.
     
    În aceeaşi perioadă, ponderea pământului a rămas, în medie, aproape aceeaşi în structura costurilor de producţie: în România, de la 5% în 2010, la 6% în 2013 şi în 2016; în Ungaria de la 6% în 2010 la 7% în 2013 şi 2016; în UE, de la 6% în 2010 şi 2013 la 5% în 2016; în Polonia de 3%, în toţi anii.
     
  • Factorul uman, principalul cost al fermierilor români. BNR: Fermierii români alocă 35% din costurile de producţie pentru angajaţi, faţă de 18% ungurii

    În structura costurilor de producţie din agricultură, ponderea muncii s-a redus în România de la 37% în 2010 şi 38% în 2013 la 35% în 2016, potrivit calculelor BNR pe baza datelor de la Eurostat şi Farm Accountancy Data Network (FADN).

    În schimb, această pondere a scăzut în Polonia de la 29% în 2010, la 27% în 2013 şi 26% în 2016, în timp ce în Ungaria a rămas constantă la 18%, iar media UE s-a redus de la 27% în 2010, la 25% în 2013 şi 21% în 2016.
     
    În aceeaşi perioadă, ponderea pământului a rămas, în medie, aproape aceeaşi în structura costurilor de producţie: în România, de la 5% în 2010, la 6% în 2013 şi în 2016; în Ungaria de la 6% în 2010 la 7% în 2013 şi 2016; în UE, de la 6% în 2010 şi 2013 la 5% în 2016; în Polonia de 3%, în toţi anii.
     
  • ​Bas de Groot, primul somelier de lapte din lume: Fermieri trebuie să exploateze specificitatea laptelui

    “Acum cinci ani olandezii erau retincenţi, dar acum sunt companii care exploatează specificitatea laptelui. Atât fermieri din România, cât şi din alte ţări, ar trebui să exploateze specificitatea produsului lor din ferme, pentru a crea un produs vandabil”, spune Bas de Groot. În Româia, preţul laptelui la uşa fermei a fost de circa 1,2 lei în acest an, potrivit datelor colectate de ZF de la crescătorii de vaci.

    El este legumicultor, dar lucrează de cinci ani ca somelier de lapte, periodă în care a cutreierat lumea pentru a degusta diferite tipuri de lapte. El a adăugat că de mic îi plăcea să bea lapte, iar în prezent consumă aproape patru litri de lapte pe zi.

    “Laptele de vacă nu este doar lichidul gustos ce însoţeşte cerealele la micul dejun, cât o băutură complexă şi diversă. Fiecare pahar de lapte degustat este o experienţă în sine”, a explicat Bas de Groot.

    Acesta a adăugat că laptele provenit de la o vacă hrănită 100% cu iarbă va avea un gust uşor fructat, în timp ce, laptele colectat de la animale hrănite cu nutreţ, va avea o textură mai cremoasă şi o aromă migdalată. De asemenea, el a spus că şi mirosul este foarte important.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Petre Daea: În primul minut al zilei de 16 octombrie, subvenţiile vor pleca spre fermieri

    „Pe data de 16 minutul 1, în prezenţa conducerii Ministerului Agriculturii în cadrul APIA vom da drumul la subvenţii. Ce a făcut aceast lucru? Şi ce face? Descătuşează zootehnia, pentru că perioada de retenţie de 100 de zile la ovine şi de 6 luni la taurine se procesa în anul următor, fundamental greşit şi păgubos”, a declarat ministrul Petre Daea la conferinţa ogranizată de Ziarul Financiar – Agroagricultura Sol fertil pentru creşterea economică a României.

    De asemenea, oficialul ministerului Agriculturii a mai precizat că până la data de 15 mai 866.000 de fermieri au depus cererea unică pentru subvenţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Epidemiile grave care ameninţă GOSPODĂRIILE în România, pe lângă Pesta porcină şi Tuta Absolută, şi cum se pot preveni

    Pesta porcină africană pare să fie de departe boala momentului, nu doar în România, ci şi în Uniunea Europeană. Vom vedea însă, că lista pericolelor pentru animale, dar şi plante este mai lungă, pesta porcină fiind doar cea mai vizibilă.

    Una dintre bolile verii la plante a fost Tuta Absolută, sau Molia minieră a tomatelor, cum îi spun legumicultorii – o molie nocturnă care atacă în principal tomatele, dar se poate răspândi şi la cartofi, vinete, ardei, sau fasole, arată un ghid pentru recunoaşterea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor la tomate cultivate în spaţii protejate (sere, solarii, tuneluri), publicat de Ministerul Agriculturii.

    Primele semnale privind acest tip de insectă au apărut în 2010 la Satu Mare şi uşor-uşor acesta s-a extins în întreaga ţară, fiind adus probabil cu produsele importate.

    Potrivit aceluiaşi ghid, la tomate „au fost înregistrate pierderi de recoltă între 50% şi 100%, iar combaterea chimică este dificilă din cauza capacităţii larvelor de a se hrăni în interiorul frunzelor şi potenţialul biotic ridicat, iar adulţii sunt nocturni, deci greu de detectat în timpul zilei”.

    Autorităţile recomandă următoarele măsuri:
    – strângerea şi distrugerea prin ardere a resturilor culturilor anterioare infestate;
    – eliminarea şi distrugerea imediată a plantelor, dacă se observă un atac izolat;
    – eliminarea buruienilor care ar putea fi gazde pentru molia minieră, atât din cultura cât şi din zona apropiată;
    – monitorizarea atentă a spaţiilor de producere a răsadurilor, cu ajutorul capcanelor feromonale;
    – utilizarea plaselor anti-insecte şi utilizarea uşilor duble la intrarea in spaţiile protejate;
    – respectarea asolamentului şi evitarea monoculturii, precum şi cultivarea speciilor din aceeaşi familie mai mulţi ani la rând;
    – în culturile protejate, se efectuează dezinfecţia solului şi a structurii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro