BusinessMagazin

Tag: FED

  • Oficial BCE: Majorarea dobânzilor de către Fed poate avea repercusiuni globale mai mari ca în trecut

    “Adevărul este că având în vedere lipsa precedentelor istorice privind impactul asupra unei economii mari a revenirii de la dobânzile zero, analiştii şi autorităţile nu au altă soluţie decât să înveţe din mers”, afirmă Constancio în remarci pregătite pentru un discurs la Hong Kong, relatează Reuters.

    Politicile monetare divergente reflectă diferenţele factorilor fundamentali din zona euro şi Statele Unite, iar opinia tradiţională este că nu ar trebui să fie probleme.

    Constancio avertizează însă că divergenţele ar putea avea în prezent repercusiuni globale mai mari decât în trecut.

    Reprezentanţii Rezervei Federale au votat la şedinţa din septembrie să nu majoreze dobânda de politică monetară, aflată aproape de nivelul zero din decembrie 2008. Conducerea Fed vrea mai multe informaţii legate de influenţa încetinirii creşterii economiei chineze asupra inflaţiei şi economiei americane.

    Următoarea şedinţă a consiliului de politică monetară al Fed va avea loc pe 27-28 octombrie.

  • Fed: Economia SUA este suficient de puternică să suporte o majorare a dobânzilor în 2015

    PIB-ul SUA poate înregistra în 2015 o creştere de până la 2%, iar Fed consideră posibil să majoreze dobânda de politică monetară cel puţin o dată până la sfârşitul anului, aşa cum reiese din declaraţia publicată de banca centrală după şedinţa de politică monetară de două zile încheiată miercuri.

    Preşedintele Fed, Janet Yellen, a subliniat însă că decizia de începere a creşterii dobânzilor nu a fost luată, depinzând de îmbunătăţirea în continuare a condiţiilor de pe piaţa muncii.

    În conferinţa de presă susţinută după reuniunea conducerii Fed, Yellen a spus că vrea dovezi mai clare că piaţa muncii se însănătoşeşte, iar salariile vor creşte mai rapid.

    “Fed ar putea decide creşterea dobânzilor cel mai devreme în septembrie, dar există încă probleme ciclice pe piaţa muncii”, a spus Yellen, menţinonând rata scăzută de participare pe piaţă a forţei de muncă şi numărul mare de persoane care lucrează part-time.

    Comentariile şefei Fed vor concentra atenţia analiştilor către datele referitoare la angajări şi salarii.

    După un început de an dificil, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile, Fed anticipează că economia SUA va înregistra în acest an o creştere de 1,8%-2%, sub estimările din martie, de 2,3%-2,7%.

    Fed anticipează totodată un nivel mai ridicat al ratei şomajului, de 5,2%-5,3%, comparativ cu estimările anterioare, în pofida progreselor continue care au loc pe piaţa muncii. În luna mai, rata şomajului a fost de 5,5%.

    Inflaţia se menţine la un nivel scăzut, dar este posibil ca pe termen mediu să se apropie de ţinta de 2%, potrivit băncii centrale.

  • Oficial FMI: Există riscul considerabil ca majorarea dobânzilor de către Fed să aibă un efect negativ

    Fed a anunţat de mai multe luni că va începe să crească dobânzile, aflate în prezent la nivelul zero, până la sfârşitul acestui an.

    “Riscul este ca odată cu schimbarea percepţiei pieţei, determinată de normalizarea dobânzilor, randamentele să crească puternic, iar fluxul de capital să se inverseze”, a spus Furusawa la o conferinţă internaţională de la Seul, adăugând că acest proces ar putea deveni dezordonat.

    Oficialul FMI a arătat că Fed poate reduce riscul unor retrageri dezordonate de capital prin continuarea comunicării intenţiilor înstituţiei în domeniul politicii monetare, în timp ce economiile pieţelor emergente trebuie să întărească indicatorii macroeconomici.

    Furusawa a subliniat totodată importanţa adoptării de reforme structurale de către statele emergente, pentru a promova o creştere economică solidă, sustenabilă şi echilibrată.

    O serie de oficiali la nivel mondial şi-au exprimat îngrijorarea că s-ar putea repeta situaţia din 2013, când investitorii la nivel mondial, îngrijoraţi de primul anunţ al Fed privind intenţia de a începe inversarea măsurilor monetare extraordinare de stimulare a economiei americane, au început să retragă capitalul de pe anumite pieţe.

    Furusawa a arătat că ţările pot face faţă volatilităţii pieţei prin intervenţii pe piaţa valutară sau prin măsuri de management al circulaţiei capitalului, dar acestea nu trebuie să reprezinte un substitut pentru ajustare macroeconomică.

    Oficialul FMI a mai spus că FMI anticipează că creşterea economică de pe pieţele emergente se va intensifica anul viitor, după tendinţa de încetinire înregistrată în ultimii cinci ani.

  • Rezerva Federală americană a conceput planuri extinse pentru un posibil default al datoriilor SUA

    Statele Unite s-au aflat în pragul dezastrului în 2011 şi 2013, când luptele politice legate de datoria naţională au făcut ca guvernul federal să fie aproape de situaţia în care să nu îşi mai poată plăti facturile.

    Analiştii şi oficialii au avertizat că ratarea plăţilor poate provoca un dezastru economic, iar detaliile referitoare la soluţiile găsite de autorităţi ies la iveală cu greutate.

    Reprezentantul republican Jeb Hensarling, din Texas, afirmă într-o scrisoare din iunie 2014 adresată secretarului Trezoreriei, Jack Lew, obţinută luni de Reuters, că stafful său a studiat planurile neclasificate ale Fed pentru administrarea unui default.

    Planurile au inclus stabilirea unor noi termene de plată pentru datoriile restante, afirmă Hensarling în scrisoarea semnată şi de reprezentantul republican Patrick McHenry din Carolina de Nord.

    Rezerva Federală din New York ar fi continuat să îşi desfăşoare activitatea ca de obicei, acceptând drept garanţii titluri de Trezorerie.

    Reprezentanţii Fed din New York au refuzat să comenteze.

    Aceste planuri continuă să fie relevante pentru investitori, întrucât discuţiile referitoare la plafonul datoriei publice a Statelor Unite au devenit un pericol permanent la Washington.

    Comitetul pentru buget din Congres anticipează că guvernul SUA ar putea avea probleme la plata facturilor în octombrie sau noiembrie, dacă Congresul şi Casa Albă nu vor conveni majorarea nivelului maxim al datoriilor, care se situează în prezent la 18.100 miliarde de dolari.

    Incapacitatea de plată a datoriilor a declanşat crize financiare în alte ţări.

    Pentru a menţine calmul pe Wall Street, Fed ar putea împrumuta investitorilor bani, acceptând drept garanţii titluri ale Trezoreriei, în cadrul tranzacţiilor repo. Fed a propus şi acordarea unor plăţi compensatorii pentru investitorii plătiţi târziu.

  • Oficial Fed: Programul BCE de suplimentare a lichidităţilor poate apropia SUA de creşterea dobânzilor

    “Programul BCE a dus la scăderea randamentelor în SUA, ceea ce este bine pentru economia americană. În măsura în care va avea ca efect îmbunătăţirea datelor despre piaţa muncii, atunci va influenţa şi politica monetară în SUA”, a spus Bullard la un briefing de presă susţinut după o dezbatere privind politica monetară la CityWeek în Londra, relatează MarketWatch.

    Bullard nu este membru al comitetului de politică monetară al Fed, în acest an.

    BCE a lansat în martie un program de suplimentare a lichidităţilor prin achiziţia de obligaţiuni guvernamentale în valoare de 50 de miliarde de euro şi titluri garantate prin active şi obligaţiuni acoperite de 10 miliarde de euro.

    Preşedintele BCE Mario Draghi a declarat că vede deja beneficiile programului, prin scăderea costurilor de finanţare ale companiilor şi persoanelor fizice şi creşterea atractivităţii proiectelor de investiţii.

    Un indice privind intenţiile de achiziţii ale managerilor, calculat de Markit pentru luna martie, a confirmat marţi îmbunătăţirea perspectivelor economice în Europa.

    “Programul BCE este un eveniment major pentru politica monetară globală. Cred că va fi la fel de eficient ca alte programe de suplimentare a lichidităţilor, precum cele din Marea Britanie şi Statele Unite”, spus Bullard.

    Până acum, programul BCE a contribuit la scăderea la minime record a costurilor de împrumut în marile economii ale lunii, dar şi la declinul randamentelor în SUA. Acest fapt, alături de scăderea cotaţiilor petrolului, constituie doi factori importanţi pentru economia americană, care indică o creştere solidă în trimestrul al doilea, a apreciat oficialul Fed.

    “Aceşti factori oferă condiţiile pentru normalizarea politicii monetare a SUA în 2015. Dacă nu vom începe normalizarea politicii monetare acum, peste doi ani vom fi cu mult în urmă”, a arătat Bullard.

    Bullard se numără printre oficialii conservatori ai Fed, care susţin ca prima creştere a dobânzilor să aibă loc în luna iunie.

  • Cine ameninţă acum America

    După Yellen, economia are încă nevoie de susţinere din partea băncii centrale, chiar în ciuda redresării pieţei muncii, însă declinul pieţei imobiliare atribuit iernii grele, reflectat în vânzări slabe şi în încetinirea construcţiei de locuinţe, s-ar putea prelungi peste aşteptări, iar “tensiunile geopolitice” legate de Rusia şi Ucraina “preocupă Rezerva Federală”.

    Totuşi, Yellen a estimat că pe parcursul anului PIB se va redresa, după o creştere de numai 0,1% în primul trimestru faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceasta ar permite Fed să încheie în toamnă programul de relaxare monetară, care în prezent continuă cu achiziţii de active de 45 mld. dolari pe lună, faţă de 85 mld. dolari în decembrie.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    31,65 mld. euro
    rezervele internaţionale ale României în februarie, faţă de 32,9 miliarde euro în ianuarie, cea mai mare parte a scăderii fiind datorată plăţilor în contul împrumutului de la FMI din 2009

    6,3 mld. euro
    depozitele deţinute de băncile străine în filialele din România la sfârşitul lunii ianuarie 2014, în scădere cu 5,2 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul lui 2011

    378.240 de euro (518.264 dolari)
    remuneraţia din 2013 a preşedintelui BCE, Mario Draghi, de peste două ori mai mare decât cea pe care o va primi anual Janet Yellen, preşedintele Fed (201.700 dolari)

    0,3%
    scăderea preţurilor de producţie în zona euro în ianuarie faţă de decembrie, în principal din cauza unei ieftiniri cu 1,4% a energiei

    14,1%
    scăderea în decembrie 2013 faţă de aceeaşi lună din 2012 a volumului lucrărilor de construcţii din Portugalia, cea mai mare scădere din UE, în timp ce creşterea cea mai mare a fost consemnată de Ungaria (11,5%)

  • Senatul american a aprobat nominalizarea lui Janet Yellen la conducerea FED

     Janet Yellen a fost aleasă la conducerea FED cu 56 de voturi pentru şi 26 împotrivă. Majoritatea republicanilor s-au opus nominalizării sale, criticând politica ultra-acomodantă a FED, susţinută de Janet Yellen.

    Ea a fost candidata favorită a numeroşi economişti, inclusiv a laureatului Premiului Nobel Paul Krugman, şi a aripii stângi a partidului democrat, care s-a mobilizat în această toamnă împotriva primei alegeri a lui Barack Obama, fostul său consilier economic Lawrence Summers. Potrivit criticilor săi, Summers a rămas asociat valului de dereglementare financiară din anii 2000, pe când era secretar al Trezoreriei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mişcarea surpriză 
a Fed la sfârşitul unui an interesant

    Ben Bernanke încheie în forţă cel de-al doilea mandat consecutiv de patru ani în funcţia de preşedinte al Rezervei Federale (Fed), îndulcind moştenirea succesoarei sale prin reducerea programului de relaxare cantitativă. Începând din ianuarie, achiziţiile lunare de titluri de stat şi obligaţiuni ipotecare efectuate de banca centrală a SUA pe piaţa secundară vor fi limitate la 75 miliarde de dolari, faţă de 85 miliarde de dolari în prezent.

    4.000 de miliarde de dolari, titluri de stat Şi obligaŢiuni bazate pe pachete de credite ipotecare, deţinute de o bancă centrală. Bernanke a scris istorie cu programele succesive de relaxare cantitativă, o măsură excepţională în vremuri excepţionale. Stimularea monetară, introdusă de Rezeva Federală în urmă cu patru ani, a fost un efort extrem, contestat de mulţi, de a sprijini economia Statelor Unite şi de a combate şomajul după cea mai gravă recesiune din ultimii 80 de ani şi cea mai severă criză financiară de la marea depresiune a anilor ‘30. Activele gestionate de Fed s-au umflat de la aproximativ 870 miliarde de dolari în 2007, înainte de prăbuşirea pieţei creditelor ipotecare suprime, la 4.000 de miliarde de dolari în prezent.

    Încheierea treptată a epocii dolarilor ieftini va fi cu siguranţă un proces riscant, existând posibilitatea ca scăderea lichidităţii să provoace din nou turbulenţe pe piaţa de credit şi în economie. De aceea, Fed a subliniat că dobânda de politică monetară va fi menţinută aproape de zero, în banda 0-0,25%, până când şomajul va scădea sub 6,5%, cu condiţia ca inflaţia să nu sară de pragul de 2,5%. Inflaţia din SUA a fost de 1,1% în luna octombrie şi nu a mai ajuns la ţinta de 2% din martie 2012. Şomajul a scăzut în luna noiembrie la 7%, minimul ultimilor cinci ani, faţă de 10% în octombrie 2009, în timpul recesiunii. Anterior crizei financiare, în luna mai a anului 2007, şomajul era de 4,4%.

    Final de mandat pentru Bernanke. După ultima şedinţă de politică monetară la conducerea Fed, Ben Bernanke a declarat că achiziţiile de obligaţiuni vor fi reduse în etape pe parcursul anului viitor, dacă şomajul va scădea conform cu prognozele băncii centrale. Astfel, relaxarea cantitativă în SUA ar putea fi de domeniul trecutului la sfârşitul anului viitor. Decizia a surprins o parte dintre investitori şi analişti, dar nu a cauzat şocuri pe pieţe, aşa cum erau îngrijoraţi unii economişti, deoarece reprezintă un semnal pozitiv privind starea economiei şi pieţei muncii. „Este clar că revenirea economiei este departe de a fi completă, dar avem speranţă. Vom începe să vedem lumina de la capătul tunelului şi începutul unei perioade mai normale de creştere economică“, a declarat Bernanke în ultima conferinţă de presă ca preşedinte al Rezervei Federale. El a subliniat că s-a consultat cu vicepreşedintele Fed Janet Yellen, desemnată să preia preşedinţia băncii centrale începând din luna ianuarie, după încheierea mandatului lui Bernanke. „Janet sprijină în totalitate ceea ce am făcut astăzi“, a afirmat Bernanke, vorbind despre decizia de a reduce programul de relaxare cantitativă.

  • Votul Senatului SUA de învestire a lui Janet Yellen la conducerea FED a fost amânat

     Liderul majorităţii democrate în Senat Harry Reid a precizat că un vot va avea loc, aşa cum s-a prevăzut, vineri, în legătură cu Yellen, dar că va fi pur procedural şi că votul de învestire va avea loc după sărbători.

    O serie de alte nominalizări au fost amânate, se pare din cauza republicanilor, care ar dori să le contracareze.

    Actuala vicepreşedintă a FED, Janet Yellen, a fost nominalizată pe 9 octombrie de către preşedintele Barack Obama să îl înlocuiască pe Ben Bernanke, care părăseşte funcţia pe 31 ianuarie 2014. Mandatul este de patru ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro