BusinessMagazin

Tag: farmaceutice

  • Lectia de eficientizare. Studiu de caz: Zentiva

    e la pierderi de 680.000 de euro in 2009 la un profit net de
    12,6 milioane de euro in 2010. Vanzari mai mari cu aproape
    jumatate, adica 60,5 milioane de euro. Zentiva SA, fabrica de
    medicamente de la Bucuresti detinuta de grupul sanofi-aventis, a
    ajuns asadar sa schimbe semnul minus cu plus in mai putin de un an.
    “Productia a crescut cu 20%, iar costurile s-au redus cu 40%.” Asa
    explica de curand Dan Ivan, seful sanofi-aventis Romania, situatia
    pozitiva din departamentul de productie, care reprezinta circa un
    sfert din afacerile grupului in Romania. Potrivit rezultatelor
    afisate la Bursa de Valori din Bucuresti, spune Ivan, de la o
    profitabilitate de -2% la finele lui 2009, raportata la cifra de
    afaceri, s-a ajuns la una de 30%: “Eforturile s-au impartit intre
    segmentele industrial, care au putut mari productia, si cel
    comercial, unde angajatii au stiut sa creeze cererea in piata”.

    Margareta Tanase, directorul de operatiuni industiale al
    Zentiva, numeste taierea de costuri “eficientizare”. Mai exact,
    reducerea costurilor de 40% a fost facuta prin analiza fiecarui
    sector de fabricatie, apoi prin renegocierea tuturor contractelor
    cu furnizorii de materiale si diverse servicii si prin
    eficientizarea spatiului de productie, unde s-a demarat si un
    program de reducere a consumului energetic. “Intr-o hala in care ai
    aer conditionat si sistemul de purificare necesar in fabrica, daca
    nu folosesti tot spatiul, e bine sa nu folosesti aerul si acolo
    unde nu e nevoie”, adauga Dan Ivan.

    Reducerea de costuri a insemnat si concedieri. In 2010 84 de
    angajati au fost disponibilizati dintr-un total de aproape 500 in
    industrial. In total, grupul sanofi-aventis Zentiva are acum 800 de
    angajati in Romania, 400 de lucratori in segmentul industrial si
    alti 400 in cel comercial.

    Oficialii planuiesc ca operatiunea de eficientizare sa continue
    si in 2011, productivitatea urmand sa creasca, reducerile de
    costuri vor persista si ele, dar prin investitii. In fapt, Zentiva
    va investi doua milioane de euro, adica un sfert din bugetul alocat
    acestor cheltuieli, numai pentru echipamente mai performante si
    pentru imbunatatirea celor existente. Achizitiile se vor a fi si un
    sprijin pentru reluarea operatiunilor de export de medicamente dupa
    o pauza de cinci ani. Pentru inceput, Zentiva va exporta cinci
    produse catre piete din Europa de Vest, circa doua milioane de
    unitati comerciale, urmand ca pana in 2015 sa ajunga la 65 de
    milioane de unitati, fata de cele 50 pe care le fabrica acum.

    Taierile de costuri sunt justificate daca privim la cele mai
    recente rezultate legate de evolutia pietei farmaceutice. Rata de
    crestere de 2,8% comparativ cu trimestrul intai din 2011 arata ca
    aprecierea de mai bine de 18% de la nivelul anului 2010 pare acum
    greu de atins. De fapt, cresterea din primele trei luni e cea mai
    mica din ultimii cinci ani, iar explicatiile sunt multiple. Un prim
    motiv ar fi termenele de plata foarte lungi catre farmacii. Desi
    oficial termenul de plata ajunge la 210 zile, in practica unele
    datorii nu sunt achitate de catre stat nici macar dupa un an,
    ajungandu-se astfel la credite comerciale sau financiare de
    aproximativ 4,5 miliarde de lei, sustin oficialii Asociatiei
    Producatorilor Internationali de Medicamente. Iar problema a fost
    accentuata de practica neprimirii facturilor de la farmacisti.

  • Romania, ultima in UE ca investitie in cercetarea de noi medicamente

    “Raportul realizat pentru Parlamentul European semnaleaza ca in
    tarile mai dezvoltate ale Uniunii exista o problema de echilibru
    intre incurajarea inovatiei si limitarea cresterii costurilor de
    sanatate. Astfel, industria farmaceutica este identificata ca fiind
    unul dintre cei mai mari si mai importanti investitori in cercetare
    si dezvoltare din Europa, cu peste 600 000 de angajati de inalta
    calificare si peste 26 miliarde de euro investiti anual, fiind una
    dintre industriile care aduc cea mai mare valoare adaugata
    economiei europene. Pe de alta parte, statele membre se confrunta,
    pe fondul cresterii deficitului demografic, cu o crestere
    exponentiala a costurilor de tratament, fapt care, mai spune
    raportul, implica necesitatea unei mai bune prioritizari a
    politicilor de sanatate”, spune Cristian Lutan, director executiv
    adjunct al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de
    Medicamente.

    Primele trei tari din UE unde se investesc cei mai multi bani
    pentru cercetarea si dezvoltarea de medicamente sunt: Danemarca
    (190 de euro per capita), Belgia (170 de euro per capita) si Suedia
    (80 de euro per capita). La polul opus, alaturi de Romania, se afla
    Portugalia (15 euro per capita) si Grecia (17 euro per capita).

    Din totalul medicamentelor cu prescriptie, cota de piata a
    medicamentelor generice in anul 2010 este de 64% in volum si 24,2%
    in valoare, in timp ce medicamentele originale au inregistrat anul
    trecut 36% volum si o valoare de 74%.

  • Franz Zinsberger este noul presedinte al Asociatiei Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente

    Franz Zinsberger (54 de ani) este la conducerea companiei
    Boehringer Ingelheim, reprezentanta Romania din anul 2008. Inainte
    de ocuparea acestei functii a lucrat peste 10 ani ca director de
    vanzari al sucursalei din Germania, iar in perioada 2006 – 2008 a
    condus divizia nationala de marketing pentru produse destinate
    sistemului nervos central, din cadrul aceleiasi companii.

    Cu o experienta de peste 30 ani in domeniul farmaceutic, Franz
    Zinsberger a devenit membru al board-ului ARPIM in anul 2010. “Sunt
    increzator ca, alaturi de colegii mei, vom creste implicarea
    asociatiei in sfera publica si ne vom consolida parteneriatul atat
    cu autoritatile romane, cat si cu ceilalti actori din industrie, cu
    obiectivul de a sustine dezvoltarea sistemului sanitar din Romania
    si de a recupera decalajele de tratament dintre pacientii romani si
    cei din statele membre UE”, a declarat Franz Zinsberger,
    presedintele ARPIM.

    Anterior, pozitia de presedinte ARPIM a fost ocupata de Agata
    Jakoncic, country manager, Merck Sharp & Dohme Romania SRL.

  • Roche achizitioneaza cu 65 de milioane de euro PVT pentru consolidarea solutiilor automatizate de laborator

    PVT este lider de piata, la nivel mondial, in furnizarea de
    solutii de automatizare personalizate pentru diagnosticarea in
    vitro, destinate atat laboratoarelor private cat si celor din
    spitale.

    In conformitate cu termenii acordului, Roche va plati
    actionarilor PVT suma de 65 milioane de euro, si, ulterior, pana la
    20 milioane de euro, in cazul atingerii standardelor de
    performanta. PVT va deveni astfel unul dintre centrele de expertiza
    ale Roche, in dezvoltarea si comercializarea de solutii de
    automatizare.

    Prin aceasta achizitie, Roche va avea acces la portofoliul de
    produse al PVT destinate automatizarii sarcinilor pre si
    post-analitice, cum sunt centrifugarea, pipetarea, sortarea si
    arhivarea unei varietati largi de tipuri de probe. Datorita
    optimizarii fluxului de lucru, ratei de raspuns imbunatatite si
    cresterii calitatii si sigurantei in ceea ce priveste manipularea
    probelor, produsele PVT permit laboratoarelor clinice gestionarea
    fiabila a volumelor mici sau mari de probe, precum si o mai mare
    flexibilitate in amenajarea spatiului de laborator.

    “Consolidarea laboratoarelor astfel incat sa poata gestiona zeci
    de mii de probe pe zi cere un nivel tot mai ridicat de
    automatizare”, a declarat Daniel O’Day, COO al Roche Diagnostics.
    “Cu tehnologia PVT vom putea oferi solutii de automatizare
    integrate si foarte eficiente pentru a satisface nevoile in
    schimbare ale clientilor nostri si pentru a ne intari pozitia
    noastra de lider pe piata de diagnostic clinic”.

    Piata diagnosticelor de laborator, este estimata, la nivel
    global in anul 2009, la 15,3 miliarde de dolari. Parteneriatul
    dintre PVT si Roche dureaza de peste 15 ani, timp in care Roche a
    distribuit produse PVT (RSA Pro si sistemul RSD Pro) in Europa,
    Asia si America Latina.

  • Vanzari in crestere cu 10% pentru Roche Romania Diagnostics Division

    “2010 a fost primul an complet de activitate a Diviziei de
    Diagnostice pe piata din Romania. A fost un an in care ne-am
    consolidat echipa si portofoliul si ne bucuram ca am reusit sa
    stabilim relatii de colaborare solide cu partenerii nostri. Speram
    ca si pe viitor sa pastram trendul initial si sa avem o evolutie
    pozitiva”, a declarat cu privire la rezultatele dDiviziei in anul
    2010, Harald Wolf, Country Manager al Roche Romania.

    Toate cele cinci domenii de activitate ale diviziei au
    contribuit la cresterea vanzarilor, dar s-au remarcat in mod
    special arii precum Imunologia, Coagularea, Chimia clinica si
    Biologia Moleculara (Cercetare), care au adus o crestere a
    vanzarilor de 14%.

    In anul 2010, au fost lansate teste si aparatura de diagnostic
    pentru boli infectioase, coagulare, boli cardiovasculare, diabet,
    precum si instrumente pentru institutele de cercetare. De asemenea,
    au fost incheiate parteneriate cu o serie de spitale si clinici
    private, ce au inclus dotarea a doua laboratoare complet
    automatizate, de mare capacitate, cu echipamente de inalta calitate
    si un concept inovator de ansamblu.

    Pentru anul 2011, Roche Romania Diagnostics Division estimeaza o
    cifra de afaceri in jurul a 90 milioane lei, pe fondul lansarii de
    noi produse, dezvoltarii sistemului privat de sanatate si ca urmare
    a programelor de screening ce vor fi derulate de Ministerul
    Sanatatii.

  • Cegedim Romania achizitioneaza divizia Pharmec a companiei Pluriva

    Pharmec a trecut incepand din ianuarie sub umbrela Cegedim
    Romania, companie care are in componenta sa trei divizii: Cegedim
    Customer Information (CCI), Cegedim Relationship Management (CRM)
    si Cegedim Strategic Data (CSD). Tranzactia a fost mentionata in
    comunicatul de presa al grupului Cegedim publicat pe 4
    februarie.

    Pozitia pe care Cegedim o detine pe piata romaneasca va fi
    completata de Pharmec Healthcare Software, prin oferirea unei
    platforme de dezvoltare pe piata de software medical si
    farmaceutic. “Aceasta achizitie ofera posibilitatea unei sinergii
    rapide cu activitatile noastre, dar si un bun punct de plecare
    pentru ridicarea nivelului solutiilor pentru profesionistii din
    sanatate – medici si farmacisti – la standarde vest-europene.
    Pharmec a reprezentat cea mai buna optiune pentru Cegedim, din
    punctul de vedere al experientei pe piata si al competentei
    angajatilor”, a declarat Petru Craciun, director general al Cegedim
    Romania.

    “In contextul maturizarii pietei farmaceutice din Romania, am
    cautat un partener strategic, care sa aiba atat o buna cunoastere a
    situatiei specifice din tara noastra si sa aduca know-how de
    aplicare a unor solutii testate in pietele occidentale. Pluriva isi
    va concentra de acum actiunile in directia dezvoltarii de software
    de business si oferirea de servicii IT integrate, astfel incat
    sa-si consolideze pozitia in piata regionala”, afirma Georgian
    Rosu, directorul general al Pluriva.

    Pharmec Healthcare Software va continua sa opereze ca o companie
    separata, managementul companiei urmand a fi preluat de Cegedim
    Romania in urmatoarele trei luni.

    Divizia Pharmec a companiei Pluriva a furnizat in exclusivitate
    pentru BUSINESS Magazin sondaje referitoare la sectorul
    farmaceutic    .

  • Medicamente made in Romania. Cine sunt marii producatori?

    “Acum 20-30 de ani, Elena Ceausescu impartea fabricile, ce sa
    produca si unde: fostul Sicomed se ocupa de injectabile si
    perfuzabile, despre Antibiotice e clar, iar Terapia medicamente
    solide orale din zona cardiovascular, Biofarm se ocupa de
    brandurile cunoscute.” Am ajuns in 2011, iar configuratia
    producatorilor de medicamente din Romania s-a schimbat. Ce amintea
    mai sus Dragos Damian, seful Terapia-Ranbaxy, a fost dat uitarii,
    cat timp multinationalele au achizitionat vechile fabrici
    romanesti, le-au modernizat si, fireste, au diversificat
    portofoliul de medicamente produse.
    Branduri precum Ciocolax sau Rinofug au disparut complet, in timp
    ce altele continua sa ramana in mintea pacientilor, cu succes
    pentru producatorii autohtoni. “In trusa de prim ajutor a
    sovieticilor era batrana folie de plastic de Faringosept. A ramas
    traditia si de aceea cea mai mare parte a exportului companiei,
    circa 13 milioane de euro din totalul de 15, au plecat in 2010
    inspre Rusia si Ucraina”, sustine CEO-ul Terapia-Ranbaxy, parte a
    grupului Daiichi-Sankyo.

    Producatorii de medicamente generice sunt in majoritatea lor
    companii internationale cu importante facilitati de productie in
    Romania. In tarile Uniunii Europene, in special in cele ale Europei
    Centrale si de Est care se confrunta cu acelasi tip de probleme
    financiare, producatorii de generice sunt parteneri strategici ai
    sistemelor publice de sanatate si ai economiei nationale.
    Schimbarea cadrului de reglementare din 2010 pune bazele unui
    parteneriat intre autoritati si mediul de afaceri specific, pentru
    prima data si in Romania, dupa ce mecanismul de compensare
    avantajeaza medicamentele generice pentru economisirea de bani la
    bugetul de stat.

    “Pana in 2012 se asteapta intrarea in uz a inca cel putin 15
    molecule generice, la preturi accesibile, ce vizeaza cele mai
    importante arii terapeutice din sfera aparatului cardio-vascular, a
    sistemului nervos central, a bolilor reumatice, ale tractului
    digestiv, precum si a cancerului”, spune Dragos Damian, care este
    si presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
    din Romania. El estimeaza ca in 2011 valoarea cumulata a
    economiilor realizate la bugetul alocat cheltuielilor cu
    medicamente va totaliza un miliard de lei. Investitiile
    producatorilor romani de generice, cifrate pana acum la peste doua
    miliarde de euro, vor continua si in 2011. Introducerea in
    fabricatie a moleculelor originale a caror perioada de protectie
    sub patent a expirat, dezvoltarea facilitatilor de productie
    autohtone sau investitiile in forta de munca sunt chestiuni ce se
    vor afla in continuare pe agenda companiilor farmaceutice
    locale.

    In total, investitii care vor cumula cel putin 50 milioane de
    lei la nivelul membrilor APMGR, care inglobeaza companii precum
    Actavis, Antibiotice, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz,
    Terapia-Ranbaxy si Zentiva, cu o cifra de afaceri cumulata de 1,5
    miliarde de lei in 2009. Cele opt companii creeaza peste 7.500 de
    locuri de munca. Daca in 2009 la nivelul asociatiei au fost
    disponibilizati aproximativ 500 de angajati si s-au inregistrat
    peste o mie de ore de somaj tehnic, in 2011 se anticipeaza ca la
    nivelul APMGR se vor infiinta cel putin 250 noi locuri de munca,
    iar numarul angajatilor din industriile conexe se va majora cu un
    factor de multiplicare de opt ori.

  • Retrospectiva 2010 – Domeniile cu cele mai mari plusuri si minusuri

    Industria a fost ramura care a inregistrat cea mai mare crestere
    a volumului de activitate dupa primele trei trimestre, de 4,8%,
    potrivit datelor Institutului National de Statistica.Cele mai mari
    plusuri se regasesc in zona afacerilor din sanatate. Conform
    estimarilor firmei poloneze de cercetare PMR, dupa o crestere de
    15% in 2009, la 373 de milioane de euro, piata serviciilor medicale
    private va ajunge in 2010 la 420 de milioane de euro.

    Lipsa resurselor din sanatatea publica si situatia defectuoasa a
    spitalelor stimuleaza in continuare dezvoltarea acestei piete,
    alaturi de faptul ca renuntarea la cheltuielile pentru propria
    sanatate nu e tocmai prima pe lista taierii de costuri din partea
    cetateanului. Asa se explica si cresterea de doua cifre a pietei
    farmaceutice, de 35% la sase luni, crestere care si-a atenuat
    totusi aprecierea dupa schimbarea sistemului de compensare de la
    mijlocul anului si din toamna.

    Oamenii au taiat insa din cosul de cumparaturi, fie au cumparat
    aceleasi marci de produse, dar mai putine cantitativ, fie nu au
    taiat din cantitate, dar le-au ales pe cele mai ieftine. Piata
    bunurilor de larg consum a scazut in primele opt luni cu aproape 7%
    fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. In comertul
    modern (hipermarketuri, supermarketuri), scaderile au fost mai mici
    decat cele din magazinele traditionale. Conform estimarilor
    companiei de cercetare de piata MEMRB, la nivelul intregii piete a
    bunurilor de larg consum, scaderile ar putea ajunge pentru tot anul
    la 10%, ceea ce inseamna un minus de doua miliarde de euro fata de
    2009. Anul trecut, valoarea totala a vanzarilor de bunuri de larg
    consum s-a plasat intre 20 si 22 de miliarde de euro.

    O alta piata cu scadere uriasa in valoare a fost cea a energiei
    electrice, care a pierdut in ultimii doi ani aproape 15%, ajungand
    in 2010 la aproximativ 8,5 miliarde de euro. Principalul motiv al
    scaderii a fost legat de consumul industriei (in scadere cu peste
    30% fata de 2008), contrabalansat de exporturi, in crestere fata de
    anii anteriori. Imobiliarele au continuat sa arate prost si in
    2010: datele INS arata ca volumul lucrarilor de constructii a
    scazut cu 15,7% in primele noua luni din 2010, cu o diminuare de
    24,3% la lucrarile de constructii noi. De inteles, daca observam ca
    odata cu blocarea creditarii din partea bancilor, multe dintre
    locuintele din blocurile noi au ramas goale. Pe categorii de
    constructii, cea mai puternica descrestere s-a inregistrat la
    cladirile rezidentiale, de 37,9%.

    In esenta, a fost un an 2010 in care managerii romani au
    incercat sa opreasca prabusirea vanzarilor din 2009 si sa invete in
    continuare din mers ce inseamna managementul in timp de recesiune,
    dar si redimensionarea asteptarilor, dat fiind ca optimismul
    permanent afisat in 2009 a fost treptat inlocuit de o prudenta cu
    mult mai sanatoasa in privinta sanselor de intoarcere la
    profiturile dinainte de criza.

  • Noul sef al GSK Romania: Mizam pe cresterea accesului pacientilor la tratamente inovatoare

    “Impreuna cu colegii mei din Romania ne vom concentra eforturile
    pe cresterea accesului pacientilor la tratamente inovatoare si
    eficiente si, de asemenea, vom continua sa raspundem provocarilor
    sociale cu care se confrunta romanii. Sunt mandru ca pot fi parte
    din indeplinirea unui obiectiv ambitios stabilit de echipa din
    Romania, acela de a contribui la cresterea sperantei de viata a
    romanilor care, din pacate, este cea mai redusa din Uniunea
    Europeana”, a spus Pascal Prigent, director general GSK
    Romania.

    Pascal Prigent a venit la GSK de la Eli Lilly Franta, unde a
    condus divizia de Neurosciences and Cardiovascular, fiind
    responsabil de activitatile de marketing si vanzari pentru un
    portofoliu cu o valoare de aproximativ 300 milioane de dolari. In
    acelasi timp, a fost responsabil de dezvoltarea strategiilor de
    marketing si cercetare de piata pentru celelalte divizii.

    Pascal Prigent a absolvit Reims Management School si un MBA la
    INSEAD. Si-a inceput cariera in industria farmaceutica in 1996, in
    compania Eli Lilly, ca reprezentant de vanzari, ocupand ulterior
    roluri in marketing, vanzari si management general in Franta, SUA
    si Chile. Ca director general al GSK Romania, Pascal va fi
    responsabil pentru cresterea si dezvoltarea diviziei farmaceutice a
    GSK si de Europharm Distributie.

  • La ce e buna insolventa – studiu de caz: Relad

    Dupa cererea de insolventa a Relad International, cu afaceri de
    206 milioane de euro in 2009, inaintata in luna noiembrie, Relad
    International Pharma, celalalt distribuitor de medicamente din
    grupul Relad, cu afaceri de 170 milioane de euro, si-a cerut de
    curand insolventa. Conform Ziarului Financiar, grupul Relad este
    controlat de oamenii de afaceri Laurentiu Stratulat, Adrian Roncea
    si Tiberiu Zigu. Datele oficiale publicate de Tribunalul Buzau
    arata ca, daca in primul caz s-a solicitat deschiderea procedurii
    de insolventa generala, care presupune reorganizarea companiei, in
    cazul Relad International Pharma SRL s-a solicitat deschiderea
    procedurii de insolventa simplificata, adica lichidarea
    companiei.

    Oficialii Relad sustin ca solicitarea producatorului Roche,
    prima companie care a solicitat insolventa Relad International,
    este urmarea unor neintelegeri contractuale, care au dus la
    “pierderea credibilitatii in fata altor producatori de
    medicamente”. Mai precis, Pfizer si Johnson & Johnson au
    solicitat ulterior insolventa. “Decizia noastra de a solicita
    deschiderea procedurilor generale de insolventa nu denota teama
    fata de disputa comerciala cu Roche sau de alte eventuale dispute
    ce ar putea aparea in actualul context, ci trebuie legata de faptul
    ca dorim sa cream premisele construirii si implementarii unui plan
    strategic coerent de reorganizare, capabil sa recastige increderea
    celorlalti producatori de medicamente fata de compania noastra”,
    spune Iulian Pirvulescu, administrator al Relad. El mai spune ca
    grupul Relad nu are datorii la bugetul de stat si detine resurse
    financiare pentru achitarea creditelor bancare.

    Chiar daca oficialii Relad nu leaga cele doua solicitari de
    insolventa de criza economica si de modul defectuos in care statul
    achita restantele la plata medicamentelor catre farmacii si
    companiile distribuitoare, activitatea intr-un mediu in care
    intarzierile la plata ajung la peste noua luni este in masura sa
    afecteze activitatea oricarei companii. “Dat fiind ca termenele de
    decontare a serviciilor medicale si a medicamentelor sunt
    influentate de sistemul defectuos de finantare a intregului sistem,
    niciun distribuitor nu se poate autofinanta si implicit nu poate
    respecta termenele de plata contractuale cu producatorii”, explica
    Iulian Pirvulescu.

    Cea mai recenta plata a Casei Nationale de Asigurari de Sanatate
    a fost de peste doua miliarde de lei, in perioada
    septembrie-octombrie 2010, reprezentand restante de plata de peste
    90 de zile.
    “Pentru 2011, sunt mai pesimist din punctul de vedere al creditarii
    sistemului si al riscului major de insolventa in zona farma”, spune
    Dragos Damian, CEO al producatorului de medicamente
    Terapia-Ranbaxy.
    Producatorii de medicamente se plang de lipsa de transparenta din
    sistem pentru ca banii decontati de CNAS in farmacie nu mai ajung
    in unele cazuri la distribuitor si de acolo la producator. Damian
    spune ca firmele ar putea fi puse in situatia sa aleaga asa-zisul
    “exit prin insolventa”, cat timp “e foarte usor sa te capitalizezi
    ca distribuitor si farmacie si e la fel de usor sa iesi din
    business prin insolventa”, dupa plata furnizorilor la pretul de
    cost.

    Pe fondul crizei si al blocajului financiar, numarul firmelor
    intrate in insolventa a crescut puternic, astfel ca in prezent s-a
    ajuns la 50.000 de cazuri, dintre care 17.000 au intrat in aceasta
    procedura de la inceputul anului, conform datelor citate de Ziarul
    Financiar. Principalul avantaj pentru companiile care opteaza
    pentru o astfel de alternativa este faptul ca pot depune un plan de
    reorganizare si ca sunt protejate prin lege. Un exemplu pozitiv
    este Flanco, care a intrat in insolventa la finele anului trecut si
    care in urma planului de reorganizare a constatat o crestere a
    vanzarilor de peste doua ori fata de 2009. In piata de medicamente,
    primele informatii despre insolvente au devenit publice anul
    trecut, cand distribuitorul Farmexim a cerut insolventa
    competitorului de talie mica Dornafarm. Dupa numai cateva luni, mai
    multi creditori au cerut insolventa Montero, business de
    distributie controlat de fratii Tudorache. Potrivit informatiilor
    existente despre Montero, la jumatatea anului ajunsese la un volum
    de activitate de 15% din nivelul anului 2008, cand rula afaceri de
    74,5 milioane de euro.

    Distribuitorii de medicamente sunt considerati cei mai puternici
    actori pe piata farma, rulajele lor fiind mult mai mari decat ale
    producatorilor. Insolventa unuia are efecte la nivelul intregii
    industrii, pentru ca firmele active incearca sa profite de context
    si sa castige cat mai mult cota de piata.

    Piata de medicamente a ramas pe crestere in ultimii ani in
    pofida contextului economic dificil, insa probleme la nivelul
    lichiditatilor au aparut pentru toti jucatorii, in conditiile in
    care statul a decis sa mareasca anul trecut termenul la care
    companiile isi recupereaza banii din piata. Solutiile au fost fie
    refinantarea creditelor la banci pentru refinantarea unor credite,
    fie renegocierea conditiilor comerciale la producatori. Iar
    situatia din 2011 nu promite schimbari in bine.