BusinessMagazin

Tag: faliment

  • Dafora lui Călburean vrea să facă apel împotriva deschiderii falimentului

    Dafora (simbol bursier DAFR) companie de foraj deţinută de omul de afaceri Gheorghe Călburean (49,96%) şi una dintre cele mai importante companii din Mediaş, a anunţat miercuri la Bursa de Valori Bucureşti că va formula apel împotriva hotărârii Tribunalului Sibiu din 9 octombrie de deschidere a procedurii falimentului.

    Operatorul bursier a suspendat marţi acţiunile DAFR de la tranzacţionare după ce compania inclusă pe lista specială de observare a anunţat că Tribunalul a admis cererea formulată de Discret Plaza pentru deschiderea falimentului şi a decis începerea operaţiunii şi dizolvarea societăţii.

    În dosarul deschis în iunie 2015 apar 19 creditori, printre care Telekom România Communications şi RCS & RDS. CITR – Filiala Cluj SPRL a fost desemnat lichidatorul judiciar. Termenul limită pentru depunerea declaraţiilor de creanţă suplimentară este 22 noiembrie 2023, iar termenul limită pentru verificarea creanţelor, întocmirea, afişarea şi publicarea în BPI a tabelului suplimentar este 22 ianuarie 2024.

    În iunie 2015, Dafora, un business de 200 mil. euro controlat de omul de afaceri George Călburean, a anunţat printr-un comunicat sec că se predă în faţa barilului ieftin, cerându-şi singur insolvenţa. Compania avea mai mulţi creditori bănci şi IFN-uri.

    În T1/2023, Dafora a raportat o pierdere de 1,4 mil. lei, de la o pierdere de 2,7 mil. lei în aceeaşi perioadă din 2022, la venituri de 7,6 mil. lei, în urcare cu 458%, conform datelor din raportul financiar trimestrial.

    „În trimestrul I 2023 se constată o creştere a cifrei de afaceri faţă de cea obţinută în aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a derulării proiectelor. Rezultatul din exploatare este unul negativ, fiind influenţat de lipsa investiţiilor in acest domeniu strategic in actualul context politicoeconomic. Rezultatul financiar este negativ”, notează compania.

    Anul trecut Dafora a realizat venituri de 11,9 mil. lei, comparativ cu 83,6 mil. lei în 2021, rezultând astfel un declin de 85,8%. Grupul a avut o pierdere de 2,5 milioane de lei anul trecut, de la o pierdere de 3,4 milioane de lei în 2021.

    Dafora are 12,5 mil. lei capitalizare şi este deţinută în proporţie 49,96% de Gheorghe Calburean, în timp ce Foraj Sonde SA, o altă companie listată la bursă, deţine 12% din numărul de acţiuni. De la începutul anului, acţiunile DAFR înregistrează o creştere de 3,5%, pe fondul unor tranzacţii de 561.500 de lei, arată datele BVB.

     

  • Criza imobiliară din Germania face primele victime majore. Mai mulţi dezvoltatori importanţi şi companiile satelit din jurul lor cu proiecte de miliarde de euro se pregătesc de faliment

    În luna iulie a acestui an, primarul oraşului Nürnberg a sărbătorit plasarea ultimei grinzi în vârful clădirii Quelle, un simobl din anii 1950 al renaşterii economice a Germaniei postbelice. Reamenajată cu birouri, magazine şi locuinţe, o mare parte a complexului gigant urma să fie inaugurată în 2024.

    Cu toate acestea, în ultimele săptămâni, dezvoltatorul sitului, Gerch Group, care are proiecte în construcţie în valoare de 4 miliarde de euro (4,2 miliarde de dolari), a cerut deschiderea procedurii de insolvenţă, împreună cu una dintre companiile sale de proiect legate de dezvoltare. Data deschiderii este acum sub semnul întrebării, scrie Bloomberg.

    Este încă o lovitură pentru o piaţă imobiliară care se clatină de la sfârşitul erei banilor ieftini, dar arată şi cine este cel mai vulnerabil la această criză. În timp ce temerile investitorilor în timpul actualei crize imobiliare s-au concentrat asupra proprietarilor, problemele lui Gerch arată că dezvoltatorii – firmele care deţin proiectele de construcţie – sunt cele care se află în pericol iminent.

    „Dezvoltatorii de proiecte se luptă cu creşterea costurilor de construcţie, creşterea ratelor dobânzilor şi scăderea preţurilor. Am văzut că mai mulţi dintre ei şi-au cerut insolvenţa în ultimele săptămâni şi ne aşteptăm la mai mulţi” , spune Marlies Raschke, codirector al departamentului de restructurare şi insolvenţă al firmei de avocatură Noerr.

    Alături de Gerch, Euroboden din München, care are printre colaboratori arhitecţi celebri precum David Chipperfield, se află în procedură preliminară de insolvenţă. De asemenea, Project Immobilien Group şi-a cerut insolvenţa în luna august, împreună cu multe dintre companiile sale de proiect, o parte din lucrări fiind licitate pentru noi antreprenori.Cele trei firme nu au răspuns la solicitările de comentarii.

    Dezvoltatorii din întreaga lume se confruntă cu problem similare. În Australia, Porter Davis se numără printre constructorii de locuinţe care au intrat în insolvenţă în acest an după creşterea costurilor şi scăderea cererii. În Suedia, o creştere a falimentelor a fost determinată de o criză în construcţii, în timp ce în Finlanda construcţiile de locuinţe ar putea să scadă la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1940.

    Este o schimbare rapidă de situaţie după anii în care ratele dobânzilor au fost foarte scăzute, iar investitorii au investit masiv în imobiliare în căutare de randament. Dezvoltatorii precum Gerch puteau să încarce confortabil proiectele cu datorii ieftine şi să vândă pe o piaţă în care preţurile nu încetau să crească.

    Dezvoltatorii sunt deosebit de vulnerabili din cauza prăbuşirii valorii terenurilor, ceea ce face ca proiectele să fie mai riscante. De asemenea, costurile de construcţie cresc necontrolat, iar dezvoltatorii sunt nevoiţi să pună mai mulţi bani deoparte pentru cheltuieli neprevăzute.

    Intrarea în faliment a marilor dezvoltatori va afecta şi industria imobiliară în general. Constructorii rezidenţiali pierd deja lucrări, mai mult de una din cinci companii de construcţii intervievate de Institutul Ifo raportând proiecte anulate. Acesta este cel mai prost rezultat din ultimii 30 de ani.


     

     

     

  • Schimbare majoră la poliţele RCA! Toţi şoferii trebuie să ştie

    Legea RCA ar urma să fie modificată prin includerea unor prevederi dintr-o nouă directivă transpusă în legislaţia naţională prin care verificarea poliţelor RCA se va face prin mijloace electronice chiar şi la maşinile parcate, iar în acelaşi timp se va permite şi suspendarea poliţelor RCA în cazuri precum suspendarea înmatriculării, a explicat Valentin Ionescu, director în cadrul ASF pe sectorul asigurărilor la un post de televiziune.

    ♦ Valentin Ionescu, director în cadrul ASF pe sectorul asigurărilor, a explicat la un post de televiziune că prin transpunerea unei directive se va permite monitorizarea prin mijloace electronice a poliţelor RCA, chiar şi când maşinile sunt parcate, şi se va permite suspendarea poliţei RCA, dar doar în anumite cazuri, cum ar fi situaţia în care se suspendă înmatricularea.

    Legea RCA ar urma să fie modificată prin includerea unor prevederi dintr-o nouă directivă transpusă în legislaţia naţională prin care verificarea poliţelor RCA se va face prin mijloace electronice chiar şi la maşinile parcate, iar în acelaşi timp se va permite şi suspendarea poliţelor RCA în cazuri precum suspendarea înmatriculării, a explicat Valentin Ionescu, director în cadrul ASF pe sectorul asigurărilor la un post de televiziune.

    „Deocamdată, proiectul cu modificările RCA nu este public. Ne dorim creşterea gradului de asigurare, prin prevederile unei noi directive pe care trebuie să o transpunem în legislaţia naţională. Monitorizarea prin mijloace electronice a asigurării RCA, chiar dacă maşinile sunt parcate, va fi obligatorie indiferent de situaţie. Această introducere oferă şi posibilitatea suspendării asigurării RCA, dar doar în anumite situaţii, coroborat cu suspendarea înmatriculării de exemplu. Sunt câteva elemente care ne ajută să avem un grad de cuprindere mai mare pe RCA şi nu vor mai circula maşini fără RCA. Astfel, dacă consideraţi că nu mai doriţi să mergeţi cu maşina, suspendaţi înmatricularea, iar printr-o solicitare la asigurător acesta este obligat să suspende RCA-ul“, susţine Valentin Ionescu.

    Deşi momentan nu este public acest proiect (de transpunere a directivei care ar urma sa permită verificarea electronică a poliţelor RCA chiar şi la maşinile parcate şi dă posibilitatea supendării poliţei RCA în anumite condiţii), o altă propunere legislativă care urmăreşte prelungirea poliţelor falimentarei Euroins pare că are un parcurs legislativ pozitiv, după cum a spus Valentin Ionescu în intervenţia sa televizată.

    „Nu pot vorbim în numele iniţiatorului, Ministerul de Finanţe şi guvernul. Până acum procesul legislativ a fost unul pozitiv. Avem convingerea că acest proiect de prelungire va fi aprobat. Hotărârea de guvern vorbeşte de companiile de asigurări care folosesc preţurile de la finalul lunii februarie 2023, nu vorbim de o plafonare efectivă a preţului poliţelor RCA. Propunerea noastră de prelungire vine având în vedere faptul că se mută un portofoliu RCA de la un asigurător aflat în faliment către asigurătorii rămaşi în piaţă.“

     „În luna octombrie expiră 300.000 din aceste poliţe ale Euroins, iar în luna noiembrie va fi un număr similar. În luna decembrie, când vom avea expirarea tuturor poliţelor Euroins vom avea probabil 800.000 de poliţe. În fiecare zi se reînnoiesc 20.000-30.000 de contracte RCAî, a explicat Valentin Ionescu.

    În acelaşi timp, el a mai spus că această plafonare nu este una efectivă la un preţ fix, ci o limitare la nivelul tarifelor practicare de asigurătorii RCA la finalul lunii februarie 2023.

    “Dacă citim cu atenţie hotărârea de Guvern, vorbim de tarife practicate de companii de asigurări de la sfârşitul lunii februarie 2023, nu vorbim de un preţ fix pentru toată lumea”, a mai adăugat directorul ASF.

    Pe de altă parte, după ce va fi prelungită această formă de plafonare, Întrebarea este ce se va întâmpla cu preţul poliţelor RCA, care până acum au fost ţinute în frâu de hotărârea de Guvern, iar ulterior asigurătorii vor avea mână liberă la stabilirea tarifelor.

    “Este exagerată o explozie a preţurilor după expirarea formei de plafonare. Ne dorim ca în întâlnirile pe care le avem cu societăţile de asigurări să avem o ieşire controlată, adică să nu avem creşteri mari sau explozive”, a mai spus Valentin Ionescu.

    Îngheţarea tarifelor RCA a venit ca urmare a celui de-al doilea cel mai mare faliment din istoria pieţei asigurărilor, respectiv Euroins România, firmă căreia pe data de 17 martie 2023 i s-a retras autorizaţia de funcţionare,  s-a constatat starea de insolvenţă şi s-a demarat procedura de promovare a intrării în faliment. Ulterior, pe 9 iunie 2023, Tribunalul Bucureşti a deschis oficial procedura de faliment a Euroins România.

    Pentru a evita o nouă creştere abruptă a preţului poliţelor RCA, ASF a propus îngheţarea tarifelor la nivelul de la finalul lunii februarie 2023, după ce înainte de cazul Euroins, respectiv după falimentul City Insurance, preţurile au explodat şi s-a dorit încă de atunci o plafonare, dar aceasta a rămas prin sertare.

    Acum, pe lângă prelungirea plafonării preţului poliţelor RCA, Guvernul a aprobat o altă propunere venită din partea ASF, respectiv prelungirea valabilităţii poliţelor care aparţin companiei falimentre Euroins cu încă 3 luni. În mod normal, termenul de expirare de drept, ca urmare a demarării procedurii de faliment împotriva Euroins România, era 8 septembrie 2023. Prin urmare, după această prelungire poliţele RCA ale Euroins, ar urma să expire pe 8 decembrie 2023.

     

    Care sunt principalele modificări care vor fi transpuse în Legea RCA:

    ► Posibilitatea de a monitoriza valabilitatea poliţelor RCA prin mijloace electronice atât a vehiculelor din trafic, cât şi a vehiculelor parcate pe drumurile publice.

    ► Posibilitatea de a suspenda poliţa RCA printr-o solicitare transmisă asigurătorului, în cazul în care vehiculului i se suspendă înmatricularea, dovada fiind trimisă asigurătorului pentru a putea iniţia suspendarea poliţei, dar şi în alte situaţii precum cele în care şoferul rămâne fără permis sau are vehiculul avariat.

  • Ajută băncile elveţiene la încălcarea sancţiunilor internaţionale? Autorităţile americane încep o anchetă despre modul în care Credit Suisse a gestionat averea oligarhilor ruşi. „Vedem în mod constant un model în care băncile elveţiene facilitează practicile corupte ale oamenilor care şi-au jefuit ţara”

    Departamentul de Justiţie din SUA a început o anchetă împotriva Credit Suisse şi UBS Group cu privire la suspiciunea că au ajutat clienţi ruşi să evite sancţiunile internaţionale, scrie Bloomberg.

    Ceea ce a început iniţial ca un schimb de informaţii între instituţii s-a transformat într-o investigaţie concentrată pe Credit Suisse. Departamentul de Justiţie a informat avocaţii americani ai companiei UBS despre posibila încălcare a sancţiunilor, după preluarea Credit Suisse. Cu toate acestea, Departamentul de Justiţie analizează posibile scăpări ale politicii de conformitate şi la UBS.

    Ancheta este încă în fază incipientă şi ar putea să prezinte acuzaţii. Totuşi, vestea vine într-un moment delicat pentru UBS care este în plin proces de absorţie al Credit Suisse, bancă de la care a preluat lucrativa divizie de wealth management dar şi problemele legale, principala cauză a falimentului din martie.

    Departamentul de Justiţie a cerut informaţii despre modul în care băncile au gestionat conturile clienţilor sancţionaţi în ultimii ani, dar nu a solicitat încă declaraţii ale directorilor sau angajaţilor.

    Ancheta acoperă atât restricţiile impuse în 2014 după invadarea Crimeii, cât şi noua rundă impusă în 2022 după declanşarea războiului. Peste o mie de cetăţeni ruşi au fost incluşi pe lista neagră a SUA în ultimul deceniu.

    Înainte de invazia Ucrainei, Credit Suisse era o bancă bine cunoscută pentru serviciile pe care le oferea clienţilor ruşi, gestionând peste 60 de miliarde de dolari provenite din activele acestora. UBS l-a păstrat în companie pe Babak Dastmaltschi, bancherul de top pentru lumea rusă, chiar dacă restul directorilor au fost concediaţi.

    „Vedem în mod constant un model în care băncile elveţiene facilitează practicile corupte ale oamenilor care şi-au jefuit ţara”, a declarat senatorul american Ben Cardin în iulie.

     

  • Care este cea mai îndatorată companie a planetei este tot mai aproape de faliment

    Acţiunile companiei Evergrande au scăzut cu până la 25% luni, după firma a anunţat că întârzie procesul de restructurare a datoriei, scrie CNBC.

    Indicele Hang Seng Mainland Properties a pierdut puţin peste 4% din capitalizare, tot sectorul imobiliar chinez fiind în scădere. Country Garden a scăzut cu 7,69%, Logan Group cu 7,95%, în timp ce R&F Properties a pierdut 6,62% din valoare.

    Evergrande a explicat că „veniturile grupului nu au fost în concordanţă cu aşteptările”, compania trecând în prezent printr-un amplu proces de restructurare a datoriei.

    Astfel, Evergrande „consideră că este necesară reevaluarea termenilor acordului de restructurare pentru a îndeplini obiectivele companiei şi aşteptările creditorilor”.

    În august, compania a solicitat declanşarea procedurii de faliment în SUA conform capitolului 15, care permite unei instanţe din SUA să intervină în cazuri de insolvenţă în afara graniţelor.

    Tianji Holdings, o filială a Evergrande, şi o subsidiară, Scenery Journey, au depus de asemenea o cerere similiară către un tribunal din Manhattan.

  • Un avertisment pentru investitorii de energie solară: Din cauza importurilor chinezeşti, industria europeană de panouri solare este în pragul falimentului

    Industria europeană a energiei solare a avertizat că o abundenţă de importuri chinezeşti ieftine a împins unii producători în pragul falimentului, împiedicând eforturile UE de a stimula producţia locală de tehnologii ecologice, scrie Financial Times.

    SolarPower Europe, un grup comercial al industriei, a scris luni Comisiei Europene că stocurile în creştere şi „concurenţa acerbă” dintre producătorii chinezi pentru a câştiga cotă de piaţă în Europa au dus la scăderea preţurilor modulelor solare cu mai mult de un sfert în medie de la începutul anului.

    „Acest lucru creează riscuri concrete pentru companii de a intra în insolvenţă, deoarece stocul lor va trebui să fie devalorizat”, se arată în scrisoare.

    Norwegian Crystals, un producător de lingouri utilizate în celulele solare, a depus deja cererea de faliment luna trecută. Norsun, o altă companie norvegiană de energie solară, a declarat luna aceasta că va suspenda producţia până la sfârşitul anului.

    UE urmăreşte ca până în 2030, 45% din energia utilizată la nivel comunitar să provină din surse regenerabile – un obiectiv care urmează să fie votat de Parlamentul European în această săptămână.

    Produsele chineze din lanţul de aprovizionare cu energie solară a Uniunii reprezintă aproximativ trei sferturi din importurile de energie solară ale blocului comunitar, ceea ce provoacă temeri că UE dezvoltă o dependenţă faţă de China, asemănătoare cu dependenţa sa faţă de gazul rusesc, menţinută până la invazia la scară largă a Moscovei în Ucraina.

    Costul de fabricare a unui modul solar în Europa este dublu faţă de preţul spot actual, a declarat SolarPower Europe.

    UE a încercat deja să limiteze concurenţa neloială din partea Chinei prin impunerea de tarife la importurile chinezeşti în 2012, după ce Beijingul a alocat subvenţii masive industriei sale solare. Dar blocul comunitar le-a ridicat din nou în 2018 pentru a stimula instalaţiile de energie regenerabilă, cu doar un an înainte ca Comisia să declare China un „rival sistemic” al Uniunii.

    Scăderea dramatică a preţurilor a însemnat că obiectivul UE de a fabrica 30GW din lanţul de aprovizionare cu energie solară în Europa până în 2030 este acum „în mare pericol”, se arată în scrisoare. Industria eoliană a adresat apeluri similare Bruxelles-ului, temându-se că producătorii de turbine sunt, de asemenea, subcotaţi de rivalii chinezi.

  • Situaţie incredibilă în Marea Britanie. Al doilea cel mai mare oraş al ţării intră în FALIMENT. Primăria nu a reuşit să plătească o factură după ce a pierdut un proces cu foştii angajaţi din cauza discriminării

    Birmingham City Council a dat în mod oficial în faliment după ce nu a reuşit să plătească o factură în valoare de 760 de milioane de lire sterline, scrie The Daily Mail.

    Într-o declaraţie oferită marţi, consiliul a explicat că nu-şi poate echilibra situaţia contabilă. Astfel, toate plăţile vor înceta cu excepţia celor legate de concediile medicale şi de persoanele vulnerabile.

    Primăria nu are fonduri suficiente pentru a achita o factură în valoare de 760 de milioane de lire sterline, aceasta adăugând dobânzi lunare cuprinse între 5 şi 14 milioane de lire pe lună.

    Consilierii locali au explicat că încetinirea activităţii economice şi creşterea masivă costurilor au dus la falimentul primăriei.

    Printre aceştia John Cotton şi Sharon Thompson au dat vina pe „vechile probleme”, anume cererile privind plata egală şi eforturile semnificative de a instala un sistem de raportare financiară avansat pe calculatoarele primăriei.

    Birmingham a fost obligat în 2012 să plătească despăgubiri pentru 170 dintre foştii săi angajaţi. Astfel, Curtea Supremă a decis că aceştia au fost discriminaţi pentru că nu li s-au acordat bonusuri din cauza discrimării.

  • Falimentul Euroins poate ajunge la 1 mld. euro: 1,6 milioane de poliţe RCA emise de Euroins sunt active astăzi. Creanţe scadente de peste 600 mil. lei, expunere potenţială de 5 mld. lei

    Circa 1,6 milioane de poliţe RCA emise de compania falimentară Euroins sunt active în continuare la data de 4 septembrie 2023, după ce guvernul a decis să prelungească până în decembrie valabiltatea poliţelor care urmau să expire, conform informaţiilor oferite de CITR, lichidatorul judiciar din falimentul Euroins.

    Tribunalul Bucureşti a deschis procedura de faliment pentru Euroins în data de 9 iunie 2023. CITR a ieşit cu declaraţii acum, la trei luni de la deschiderea procedurii de faliment.

    „Vrem să oferim cât mai multă claritate şi exactitate în ceea ce priveşte lucrurile care se întâmplă legate de această procedură, care prezintă multe lucruri de interes pentru foarte multe persoane, motiv pentru care vrem să venim periodic acolo unde trece câte o etapă şi să vorbim despre aceste etape”, a declarat Paul Dieter Cîrlănaru, CEO al CITR.

    Astfel, la data deschiderii procedurii de faliment erau în vigoare peste 2 milioane de poliţe RCA Euroins, comparativ cu 1,6 milioane la acest moment.

    Totodată, au fost identificate peste 25.000 de litigii care implică Euroins, comarativ cu 14.000 în cazul City Insurance. Au fost identificaţi circa 60.000 de potenţiali creditori în registrele Euroins.

    La capitolul active, CITR a anunţat că a finalizat inventarul şi evaluarea activelor vandabile ale companiei şi a demarat licitaţii de vânzarea a bunurilor pentru a putea acoperi costurile salariale.

    „Valoarea bunurilor pe care le-am vândut până acum este de 2,5 milioane de lei”, a declarat Alina Popa, head of legal CITR şi coordonatoarea echipei care gestionează falimentul Euroins.

    Reprezentanţii lichidatorului nu au oferit mai multe detalii despre valoarea activelor Euroins.

    La capitolul datorii, creanţele scadente însumează în acest moment 600 mil. lei, însă expunerea potenţială ajunge până la 5 miliarde de lei. Au fost depuse peste 1.100 de declaraţii de creanţă.

    Într-un tabel preliminar al creditorilor, cea mai mare sumă este trecută în dreptul Fondului de Garantare a Asiguraţilor (FGA), cu 2,14 miliarde de lei.

    În acelaşi timp, CITR a demarat şi o analiză preliminară a cauzelor falimentului Euroins, a analizat contractele şi a denunţat 1.000 de contracte. Totodată, a înaintat spre analiza judecătorului sindic conractul încheiat cu EIG Re, prin care au fost transferate din companie active şi numerar.

    Următorii paşi în falimentul Euroins vizează întocmirea raportului privind cauzele care au condus la falimentul companiei, susţinerea în instanţă a demersurilor privind denunţarea şi anularea contractelor aflate în derulare, continuarea demersurilor de recuperare a creanţelor şi publicarea tabelului definitiv după judecarea eventualelor contestaţii ale companiei.

    CITR a demarat o procedură de concediere colectivă în rândul angajaţilor Euroins, iar în urma acesteia vor rămâne circa 100 de persoane.

  • De la ameninţarea falimentului, în topul companiilor antreprenoriale: Nitramonia BC, care administrează combinatul de îngrăşăminte de la Slobozia, a avut venituri de 2 miliarde de lei, de cinci ori mai mari faţă de 2021

    ♦ Eusebiu Guţu, proprietarul Nitramonia BC, care funcţiona în trecut sub denumirea de Popasul Trebeş, a cumpărat în 2021 combinatul chimic de la Slobozia, iar anul acesta a făcut o nouă achiziţie şi a cumpărat combinatul chimic din Făgăraş. Ambele active sunt parte a fostului imperiu chimic al lui Ioan Niculae (Interagro).

    Nitramonia BC, compania administrată de Eusebiu Guţu care înainte purta denumirea de Popasul Trebeş, a atins venituri de 2 miliarde lei anul trecut, intrând astfel în liga miliardarilor în lei. Rezultatul companiei este la cel mai înalt nivel de până acum, după o creştere de cinci ori faţă de rezultatele raportate cu un an în urmă, potrivit datelor Ministe­rului de Finanţe.

    Compania a avut un profit net de 54 milioane lei, la jumătate faţă de profitul net înregistrat în 2021, potrivit aceleiaşi surse. Creşterea impresionantă a veniturilor com­pa­niei se datorează, în principal, repunerii în funcţiune a combina­tului Chemgas de la Slobozia, pe care antreprenorul Eusebiu Guţu l-a achiziţionat în 2021. La acea vreme, Eusebiu Guţu a cumpărat combinatul de la Slobozia de la omul de afaceri Ioan Niculae, proprietarul grupului Interagro. Chemgas Holding Corporation, compania care administra atunci combinatul, se afla în insolvenţă, iar combinatul era la un pas de a fi închis.

    În ultimii ani, Chemgas a înregistrat pierderi de zeci, chiar şi sute de milioane de lei, pe când datoriile au crescut anual. În 2019, compania avea datorii de circa 497 mil. lei.

    De asemenea, grupul Interagro a intrat în insolvenţă în 2016, iar acum se află în reorganizare judiciară. Interagro opera până recent şase fabrici de îngrăşăminte şi peste 47.000 de hectare de teren agricol.

    Businessul InterAgro a fost înfiinţat în 1994 de către omul de afaceri Ioan Niculae, ajungând în timp unul dintre cele mai mari jucători din agricultura românească.

    La momentul achiziţiei, Eusebiu Guţu a declarat pentru ZF că va investi 30 de milioane euro în următorii cinci ani în combinatul chimic de la Slobozia, fiind nevoie de un amplu proces de modernizare.

    De asemenea, antreprenorul spunea că are în plan schimbarea direcţiei de business pentru Popasul Trebeş astfel încât să se concentreze mai mult pe partea de producţie de îngrăşăminte, activitatea principală de atunci fiind comerţul cu cereale.

    O altă tranzacţie realizată între cei doi oameni de afaceri a avut ca obiect combinatul de îngrăşăminte chimice de la Făgăraş. Anul acesta, Eusebiu Guţu a preluat activele fostului combinat chimic Nitroporos din Făgăraş, aflat în faliment, în schimbul sumei de 8,2 milioane lei.

    În 2007, omul de afaceri Ioan Niculae a preluat cinci companii, printr-un proces de privatizare, după ce intraseră în lichidare, care în urma unei fuziuni au devenit Nitroporos. Cele cinci societăţi alcătuiseră în trecut Nitramonia, producător de îngrăşăminte chimice şi explozibili. În 2009, când cele cinci companii s-au reunit în Nitroporos, combinatul avea peste 2.100 de angajaţi, urmând ca, doar doi ani mai târziu, numărul să scadă la 600 de salariaţi. În 2014, activitatea combinatului a fost oprită, iar în 2016, după doi ani de la intrarea în insolvenţă, Nitroporos a ajuns în faliment, ca urmare a datoriilor acumulate.

    Activele fostului combinat chimic, parte din grupul InterAgro, au fost scoase la vânzare încă de anul trecut la preţul de 16,4 mil. euro. Nitroporos avea ca activitate principală fabricarea îngrăşămintelor şi produselor azotoase, iar activităţile secundare făceau referire la fabricarea altor produse chimice anorganice de bază, fabricarea explozibililor şi fabricarea altor produse din material plastic.

    Ambele combinate, controlate de omul de afaceri Ioan Niculae, au fost la un pas de a fi închise şi transformate în fier vechi, însă Eusebiu Guţu a pariat pe ele şi, cel puţin în cazul combinatului de la Slobozia, s-a dovedit a fi un pariu câştigat, aducând venituri record pentru compania care o conduce. 

    După vânzarea combinatului de la Făgăraş, InterAgro a rămas cu combinatele Amurco Bacău, Amonil Slobozia, Donau Chem Turnu Măgurele, Gaz Pro Chemicals Săvineşti şi Viromet Victoria, toate fiind închise în prezent.

  • Cu cât a crescut numărul companiilor din România care au intrat în faliment. În UE, numărul falimentelor a crescut cu 8,4%

    ♦ Numărul falimentelor de la trimestru la trimestru a crescut cel mai mult în Ungaria, cu aproape 41%, ţară urmată de Letonia şi Estonia, ambele cu creşteri de circa 25% ♦ Cele mai mari scăderi ale numărului de falimente au fost în Cipru, Croaţia şi Danemarca.

    Numărul companiilor de pe piaţa locală care au intrat în faliment a crescut cu 0,5% în al doilea trimestru din 2023 faţă de trimestrul anterior, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică. Cu această valoare, România se situează la mijlocul clasamentului european după evoluţia numărului falimentelor de la semestru la semestru, dar cu mult sub media europeană.

    Aşadar, la nivelul Uniunii Europene, în al doilea trimestru al anului 2023, declaraţiile de faliment ajustate sezonier au crescut cu 8,4% comparativ cu primul trimestru din 2023, atingând cel mai ridicat nivel înregistrat în perioada care a început cu anul 2015. În al doilea trimestru al anului 2023, numărul declaraţiilor de faliment ale întreprinderilor din UE a crescut pentru al şaselea trimestru consecutiv.

    Numărul falimentelor de la trimestru la trimestru a crescut cel mai mult în Ungaria, cu aproape 41%, ţară urmată de Letonia şi Estonia, ambele cu creşteri de circa 25%. La polul opus au fost ţări precum Cipru, Croaţia şi Danemarca, cu scăderi ale numărului de falimente de 23,6%, 15,9% şi 14,3% în T2 faţă de T1.

    În ceea ce priveşte sectoarele de activitate afectate, toate sectoarele economiilor din UE au înregistrat creşteri ale numărului de falimente în trimestrul al doilea din 2023 faţă de trimestrul precedent. Serviciile de cazare şi alimentaţie (plus 23,9%), transportul şi depozitarea (plus 15,2%) şi educaţie, sănătate şi activităţi sociale (plus 10,1%) au fost sectoarele cu cele mai mari creşteri ale numărului de falimente în T2 comparativ cu trimestrul precedent.

    Comparativ cu trimestrul IV din 2019, cel de dinaintea pandemiei, numărul declaraţiilor de faliment în trimestrul al doilea din 2023 a fost mai mare în majoritatea sectoarelor economiei. Cele mai mari creşteri ale numărului de falimente comparativ cu T4 din 2019 s-au înregistrat în servicii de cazare şi alimentaţie (plus 82,5%) şi transport şi depozitare (plus 56,7%).

    În schimb, în al doilea trimestru al anului 2023 au existat doar două sectoare economice în care numărul declaraţiilor de faliment a fost mai mic decât în T4 din 2019: industria (-11,5%) şi construcţiile (-2,7% ).