BusinessMagazin

Tag: exxon mobil

  • Undă verde pentru cel mai amplu proiect energetic al României. Romgaz are acordul acţionarilor pentru achiziţia a 50% din Exxon pentru 1 mld. dolari

    Acţionarii Romgaz (simbol bursier SNG), producător şi furnizor român de gaze naturale la care statul român are controlul majoritar, au aprobat vineri, 10 decembrie, tranzacţia de achiziţie a tuturor acţiunilor emise de ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, care deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă.

    Totodată, a fost aprobată încheierea contractului de vânzare-cumpărare care urmează a fi încheiat de Romgaz în calitate de cumpărător, cu ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Domino) Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Pelican South) Limited, ExxonMobil Exploration and Production Romania (Califar) Limited şi ExxonMobil Exploration and Production Romania (Nard) Limited, în calitate de vânzători.

    Aprobarea acţionarilor a venit la a doua convocare, întrucât la prima convocare, cea din 9 decembrie, nu au fost îndeplinite cerinţele de cvorum de prezenţă. Acest lucru înseamnă că Ministerul Energiei, acţionar cu 70% din capitalul social al Romgaz, nu a fost prezent la prima întrunire a acţionarilor.

    Compania este aşteptată să plătească 1,06 mld. dolari pentru ExxonMobil Exploration and Production Romania, sumă ce ar putea fi ajustată cu 10 mil. dolari.

    Romgaz a anunţat la finele lunii octombrie că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră, devenind astfel partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local.

    ExxonMobil, alături de OMV Petrom, compania care deţine restul acţiunilor din Neptun Deep, au investit deja 1,5 miliarde de dolari în faza de explorare.

    Pe de altă parte, acţionarii au aprobat contractarea unui împrumut de 325 mil. euro de la una sau mai multe bănci pentru finanţarea unei părţi din preţul tranzacţiei.

    Romgaz are 14,3 mld. lei capitalizare, în contextul în care acţiunile SNG înregistrează o creştere de 31,5% de la începutul anului, pe fondul unor tranzacţii de 551,3 mil. lei, arată datele BVB.

    Compania de stat a încheiat primele nouă luni din 2021 cu un profit net de 1,16 mld. lei, în creştere cu 23% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, la afaceri de 3,5 mld. lei, plus 20%, potrivit datelor din raportul trimestrial.

    Pe baza datelor financiare la nouă luni şi în contextul majorării semnificative a veniturilor din valorificarea gazului achiziţionat de pe piaţa internă pentru revânzare (304,1 milioane lei faţă de 12,3 milioane lei în nouă luni din 2020), ca urmare a cererii mai mari de gaze faţă de capacitatea de producţie, ZF estimează rezultate record pentru Romgaz în 2021.

    Astfel, producătorul şi furnizorul de gaze naturale ar putea încheia 2021 cu venituri record, respectiv 6-6,5 mld. lei, şi un profit net de 1,5-1,7 mld. lei. Spre comparaţie, în 2020, Romgaz a raportat o cifră de afaceri de 4,4 miliarde de lei, în scădere cu 20% faţă de 2019, conform datelor din raportul financiar.

     

  • Mioriţa medicală

    O bună parte din poveştile sau legendele românilor au trecut de la o generaţie la alta prin viu grai, acest telefon fără fir fiind, probabil, şi un factor care a contribuit la dezvoltarea firului epic în multe cazuri. Medicina din România, în cea mai mare criză sanitară globală, se face tot cum se spuneau legendele, din gură-n gură. Adică, pacientul când ajunge la spital, cu COVID sau cu orice altceva, nu are un istoric medical care să poată fi accesat rapid. Nu! Dacă este încă pe picioarele lui, spune ce tratamente a mai luat, ce afecţiuni mai are, iar dacă este în comă deja, doctorul mai află una-alta printr-o şezătoare cu familia.  „Lipsa de informaţii afectează foarte mult actul medical. Sunt situaţii în care pacienţii nu au cum să vorbească şi medicii nu pot ţine cont de comorbidităţi. Când faci o evaluare medicală şi aplici o terapie, trebuie să ţii cont de istoricul medical al pacientului”, a spus, pentru ZF, Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor din România.

    „Ne bazăm pe familie”, spune şi Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta. Altfel, ne mândrim cu IT-ul şi servim digitalizare pe pâine, fălindu-ne cu unicorni de miliarde şi alte poveşti de adormit copii cu cai verzi pe pereţi.

    Între timp, săptămâna trecută, într-o zi, au murit 591 de oameni din cauza COVID. O zi.

    De obicei, poveştile se termină cu bine. În România, nu va fi cazul.

    Roxana Petrescu este guest-editor la Business Magazin

  • Evenimentele care contează

    Ruşii de la Gazprom i-au cerut Republicii Moldova să îşi ajusteze acordul de liber schimb cu UE şi să amâne reformele pieţei energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui gaz mai ieftin, relatează Financial Times. 

    Aici, în România, Timişoara a rămas fără încălzire în prag de iarnă din cauza scumpirii gazului dincolo de orice nivel imaginat.

    În timp ce vecinii sunt strânşi în menghina Gazprom, iar Timişoara rămâne fără gaz, Romgaz a anunţat că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Ce a omis Romgaz să spună este că de trei ani de zile gazul din Marea Neagră zace blocat degeaba în lupte politice.

    Tot pe lista de omisiuni este şi faptul că acel gaz va veni abia în cinci ani. Aşa că până atunci, pregătiţi-vă de mult frig. Şi nu, nu ruşii sunt de vină, nici americanii, nici UE, că al doilea cel mai bogat stat european în materie de rezerve de gaze stă să îngheţe în prag de iarnă. Dar ghiciţi cine?

    Roxana Petrescu este guest-editor la Business Magazin

  • BREAKING: Romgaz ajunge la un acord cu americanii de la Exxon pentru preluarea a 50% din perimetrul Neptun Deep. „Se estimează că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru din 2022.”

    Producătorul şi furnizorul de gaze naturale Romgaz (SNG), cea mai valoroasă companie de stat de la bursa de la Bucureşti, a anunţat marţi seară, după închiderea şedinţei de tranzacţionare, că a finalizat negocierile cu americanii de la Exxon pentru preluarea participaţiei de 50% din perimetrul de mare adâncime Neptun Deep din Marea Neagră. Astfel Romgaz devine partener cu OMV Petrom în cel mai mare proiect energetic offshore local. Valoarea tranzacţiei încă nu este publică.

    “Romgaz şi ExxonMobil Exploration and Production Romania Holdings Ltd. au finalizat negocierile exclusive şi au ajuns la un acord cu privire la termenii şi condiţiile aferente achiziţiei tuturor acţiunilor emise de (reprezentând 100% din capitalul social al) ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, ce deţine 50% din drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare petrolieră în perimetrul XIX Neptun Zona de Apă Adâncă, precum şi cu privire la transferul operatoriei proiectului către OMV Petrom SA începând cu data finalizării tranzacţiei”, se arată în raportul la bursă care poate fi citit aici.

    Romgaz menţionează că acordul se va concretiza, dupa avizarea de către Consiliul de Administraţie şi aprobarea de către Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor a Romgaz în semnarea contractului de vânzare-cumpărare acţiuni.

    “Condiţionat de obţinerea acestor aprobări precum şi de îndeplinirea condiţiilor suspensive prevăzute de contractul de vânzare-cumpărare acţiuni, se estimează că tranzacţia va fi finalizată în primul trimestru din 2022”.

     

    Romgaz, la care statul român prin Ministerul Energiei are 70%, are o capitalizare de 14,5 miliarde de lei. De la începutul anului 2021 acţiunile au plus 34% pe o bursă în creştere cu circa 30%.

  • Aristocraţii dividendelor. AT&T, Exxon Mobil şi Chevron, cele mai mari randamente ale dividendelor în rândul companiilor care majorează sumele repartizate de cel puţin 25 de ani

    ♦ Indicele S&P 500 Dividend Aristocrats a supraperformat indicele S&P 500 în principal în perioade de recesiuni (2000-2002, 2008).

    AT&T Inc., Exxon Mobil Corp. şi Chevron Corp. se află pe primele locuri în rândul companiilor din indicele S&P 500 Dividend Aristocrats în ceea ce priveşte randamentele dividendelor propuse spre distri­buire, oferind acţionarilor câştiguri de 6,9%, 6,1%, respectiv 5,1%, potrivit Visual Capitalist.

    Cele trei companii oferă dividende în creştere de cel puţin 33 de ani.

    Pe locurile următoare se află Interna­tional Business Machines Corp. (4,9%), Abbvie Inc. (4,8%), Realty Income Corp. (4,2%), People’s United Financial Inc. (4,1%), Federal Realty Investments Trust (4%), Consolidated Edison Inc. (4%) şi Amcor Plc. (3,9%).

    S&P 500 Dividend Aristo­crats este un coş de 65 de acţiuni considerate ca fiind unele dintre cele mai sigure de pe Wall Street datorită istoricului lor în furnizarea de randamente constante şi predictabile.

    Aşa-numitul „dividend aristocrat“ este o companie din cadrul indicelui american S&P 500 care nu doar că plăteşte în mod regulat dividende, ci le şi majorează în fiecare an. O companie este considerată astfel dacă a majorat valoarea dividendului în ultimii cel puţin 25 de ani şi dacă are o capitalizare de peste 3 miliarde de dolari.

    Mare parte din aceste companii, cum ar fi McDonald’s, Coca-Cola Co. şi Walmart, au ceea ce se numeşte valoare de brand şi beneficiază de recunoaştere internaţională. De exemplu, 94% din populaţia lumii recunoaşte logoul Coca-Cola.

    Segmentat, sectorul energetic oferă cel mai ri­di­cat randament mediu, de 5,5%, însă include doar Exxon Mobil Corp. şi Chevron Corp., compa­niile de pe locurile doi şi trei. Palmaresul lor de di­vi­dende în creştere se poate diminua însă în anii următori ca urmare a tran­ziţiilor dinspre in­dustria petrolieră spre alte seg­mente mai „îmbră­ţişate“ de noul context european.

    Doar în 2020 companiile din big oil au raportat pierderi record, iar Exxon a fost exclusă din indicele Dow Jones Industrial Average (DJIA).

    Companiile din sectorul industrial şi cele care produc consumabile de bază sunt cele mai numeroase, cu 14 şi 13 acţiuni în lista de 65, adică ponderi de 20,4% şi 19,7%. Acestea reprezintă 40% din Dividend Aristocrats Index, dar mai puţin de 20% din S&P 500.

    Companiile din sectorul industrial, cum ar fi 3M şi Caterpillar, au un randament mediu al dividendului de 1,6%, în timp ce companiile din sectorul consumer defensive, printre care Clorox, Target, Pepsi şi Procter & Gamble, oferă un randament mediu de 2,2%.

    Pe locurile următoare din punctul de vedere al ponderii în indicele S&P 500 Dividend Aristocrats sunt producătorii de materiale (12,4%), sectorul financiar (11%) şi companiile de îngrijirea sănătăţii (10,5%). Consumer ciclical (10%), sector din care fac parte companii precum Lowe’s sau McDonald’s, a majorat dividendele în medie în ultimii 50 de ani, perioadă de timp mai mare decât în cazul oricărui sector.

    Cea mai mare perioadă în care companiile din componenţa indicelui au acordat dividende în creştere este de 65 de ani consecutivi, în cazul companiilor Genuine Parts Co. şi Dover Corp., fiind urmate cu 54 de ani de Procter & Gamble Co. şi Emerson Electric Co.. Cincinnati Financial Corp. a oferit dividende în creştere în ultimii 60 de ani, Coca Cola şi Johnson & Johnson în ultimii 58 de ani, iar Colgate-Palmolive Co. şi Lowe’s în ultimii 57 de ani.

    Indicele Dividend Aristocrats a subperformat uşor piaţa în ultimii 10 ani, cu un randament anual de 14,5%, comparativ cu avansul anualizat de 14,8% al S&P 500. Cu toate acestea, companiile incluse în Dividend Aristocrats Index prezintă un risc uşor mai scăzut faţă de cele din componenţa S&P 500, scrie SureDividend.

    Indicele companiilor care oferă dividende în creştere de la an la an a supraperformat indicele S&P 500 în principal în perioade de recesiuni (2000-2002, 2008), reuşind să treacă mai uşor peste ele, în contextul în care emitenţii au înregistrat ieşiri mai mici. În 2008, de exemplu, Dividend Artistocrats Index a scăzut cu 22%, în timp ce S&P 500 a cunoscut o scădere de 38%.

    Pentru business-urile mari, cu avantaje competitive puternice, este mai uşor să treacă prin recesiuni, reuşind să genereze cash flow-uri solide şi să câştige cotă de piaţă, în timp ce business-urile mai mici se luptă să supravieţuiască în astfel de perioade.

    Într-un mediu de piaţă în mare parte conturat de rate de dobândă scăzute şi randamente comprimate în ceea ce priveşte instrumentele cu venit fix, companiile din categoria dividend aristocrat pot fi o alternativă atractivă pentru investitorii cu o strategie pe termen lung.

     

  • New York City dă în judecată pe Exxon, BP, Shell pentru schimbările climatice

    New York City a dat în judecată trei mari companii petroliere, precum şi principalul grup comercial din industria petrolieră americană, susţinând că firmele induc în eroare vânzând combustibili ca fiind „mai curaţi” şi se prezintă ca lideri în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform Reuters.

    Procesul vine după ce o curte de apel federală a respins în această lună efortul oraşului de a obliga cinci mari companii petroliere să contribuie la plata daunelor cauzate de încălzirea globală.

    Plângerea arată că Exxon Mobil Corp, BP Plc, Royal Dutch Shell şi grupul industrial American Petroleum Institute “au indus în eroare în mod sistematic şi intenţionat consumatorii” prin vânzarea de combustibil „mai curat” şi cu emisii mai reduse, fără a dezvălui impactul asupra climei.

    „Aceste procese nu au niciun merit şi nu fac nimic pentru a avansa în eforturile care abordează schimbările climatice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Exxon, Casey Norton.

    Compania Shell s-a declarat „dezamăgită” de proces şi consideră că schimbările climatice necesită „acţiuni din toate sectoarele de afaceri, inclusiv de la noi”, a spus purtătorul de cuvânt Anna Arata.

    Industria oferă energie la preţuri accesibile “reducând în acelaşi timp substanţial emisiile”, a declarat Paul Afonso, directorul juridic al API, adăugând că procesul este “lipsit de merite”.

    BP a refuzat să comenteze.

    La începutul acestei luni, a doua Curte de Apel a decis într-un proces separat în favoarea BP, Chevron Corp, ConocoPhillips, Exxon şi Shell şi a respins eforturile oraşului de a acţiona în instanţă companiile pentru daunele cauzate de producţia şi vânzarea de combustibili fosili.

    Procesul respectiv, intentat în 2018, a fost un efort timpuriu în rândul statelor şi oraşelor americane de a se adresa instanţelor şi de a folosi legile pentru a aborda schimbările climatice.

  • Comoara uriaşă din Marea Neagră: Cine se bate pentru moştenirea de zeci de miliarde de euro

    Virgil Popescu, ministrul ener­giei, dă asigurări că Romgaz are capa­citatea de a dezvolta proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, chiar dacă oa­menii din piaţă susţin că experienţa companiei în producţia onshore nu ar fi suficientă pentru dezvoltarea investiţiei.

    Romgaz, compania care asigură jumătate din producţia de gaz a Ro­mâ­niei, ar fi, potrivit surselor din piaţă, singura care a depus o ofertă pentru preluarea participaţiei de 50% de­ţi­nute de americanii de la ExxonMobil. După ce a investit 750 de milioane de dolari, Exxon, care avea şi calitatea de operator al proiec­tului Neptun Deep, a decis să iasă din parteneriatul cu OMV Petrom pentru Marea Neagră.

    „Toţi experţii din Romgaz au capacitatea de a dezvolta acest proiect. Avem nevoie de gaze naturale, dorim să scoatem gazele naturale din Marea Neagră, dorim să găsim noi rezerve în onshore şi în offshore“, a scris Virgil Popescu, ministrul energiei, pe pagina personală de Facebook.

    Oamenii din piaţă sunt însă ceva mai reticenţi privind abilităţile offshore ale Romgaz.

    „Este foarte important să vedem cine va fi operatorul întregului proiect. ExxonMobil avea clar experienţa necesară pentru a gestiona investiţia. Cu americanii, Neptun Deep ar fi putut fi finalizat în trei ani de la luarea unei decizii de investiţii. Experienţa Romgaz însă este legată de producţia pe uscat şi asta ar putea ridica anumite probleme“, spun oamenii apropiaţi proiectului.

     

  • Promisiunile CEO-ului Exxon de îmbunătăţire a rezultatelor, lovite de rafinării şi sectorul chimic

    Planurile CEO-ului Exxon, Darren Woods, de a restabili câştigurile celei mai mari companii de petrol şi gaze din SUA, au fost afectate de două domenii de business pe care acesta le cunoaşte foarte bine: substanţele chimice şi rafinarea, transmite Reuters.

    Exxon trebuie să imprumute sau să vândă active pentru a putea acoperi dividendele acţionarilor.

    A doua cea mai bine cotată la bursă companie de petrol, după Saudi Arabian Oil, Exxon a fost mult timp considerată una dintre companiile cel mai bine administrate şi care putea să gestioneze cel mai bine preţurile volatile.

    Aceste avantajele s-au diminuat în ultimii ani, odată cu scăderea veniturilor, cândva constante, din industria chimică.

    Acum doi ani, CEO-ul Woods promitea să restabilească veniturile, prin investiţii puternice în operaţiuni, chiar dacă rivalii au redus cheltuielile.

    Planul de potenţare a sectorului chimic, rafinării şi de creştere a producţiei de petrol au dus cheltuielile de capital la 35 de miliarde de dolari în acest an, în creştere de la 19 miliarde de dolari în 2016, cu un an înainte ca Woods să preia funcţia de CEO.

    În martie, anul trecut, el a aproximat încasări de 25 de miliarde de dolari pentru anul acesta şi de 31 de miliarde pentru 2021.

    Compania îşi va publica câştigurilor rezultatele trimestriale vineri.

  • Ministerul Energiei a autorizat ExxonMobil să facă foraje geotehnice la Tuzla

    Amplasamentul în care vor fi realizate forajele şi măsurătorile este alcătuit din trei parcele cu o suprafaţă totală de peste 200.000 mp, precizează ministerul într-un comunicat.

    Autorizaţia a fost emisă în urma solicitării ExxonMobil Exploration and Production Romania iar lucrările pe care companie americană le va derula la Tuzla sunt evaluate la 2,1 milioane de lei, fără TVA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şedinţă de ultim moment a liderilor coaliţiei PSD-ALDE, după întâlnirile cu cei de la Exxon – surse

    Şedinţa are loc după ce preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, l-a vizitat pe preşedintele PSD, Liviu Dragnea, joi, în jurul orei 11:30, în biroul său de la Camera Deputaţilor. Liderii coaliţiei au discutat aproximativ o jumătate de oră.

    Surse politice au declarat pentru MEDIAFAX că întâlnirea programată la ora 15:00 va avea loc între liderul PSD, Liviu Dragnea, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Transporturilor, Lucian Şova şi ministrul Energiei, Anton Anton. Scopul întâlnirii vizează discuţii privind problemele de infrastructură şi cele energtice.

    De asemenea, joi, de la ora 13.30, Călin Popescu-Tăriceanu se va întâlni, în biroul său de la Senat, cu reprezentanţii ExxonMobil Exploration and Production România, aceştia urmând să fie primiţi şi de către Liviu Dragnea, în biroul său de la Camera Deputaţilor, au precizat sursele MEDIAFAX. Întâlnirile vor fi separat de cea de la ora 15.00, între liderii coaliţiei şi miniştrii de resort. Potrivit surselor citate, discuţiile între Tăriceau şi Dragnea cu reprezentanţii Exxon vor viza legea offshore care reglementează exploatarea gazelor din Marea Neagră.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro