Tag: expozitii

  • Orăşelul din România în care toţi europenii vor să ajungă. Vestigiile unice în UE care au uluit pe toată lumea

    Oraşul Suceava a câştigat această cursă, într-un proiect al Comisiei Europene, fiind singurul obiectiv turistic cu expoziţii pe ruine, potrivit ONE.

    Cetatea de Scaun a fost construită la sfârşitul secolului al XIV-lea de Petru I Muşat, domn al Moldovei între 1375 şi decembrie 1391, iar apoi a fost întărită de Ştefan cel Mare pentru a rezista atacurilor otomane. În prezent, Cetatea este cel mai vizitat obiectiv din Suceava, fiind şi singura atracţie turistică din România care are expoziţii pe ruine.

    Una dintre principalele puncte de atracţie este una dintre camere, unde vizitatorii se pot costuma,virtual, în haine medievale boiereşti; te aşezi în faţa panoului, cu ajutorul unui buton îţi alegi vestimentaţia, iar apoi faci poză. Zidurile au fost restaurate recent cu 15 milioane de euro, fonduri europene.

    Zidurile Cetăţii au fost restaurate cu fonduri europene în valoare de 15 milioane de euro

    Tot în Suceava puteţi vizita Mănăstirea Sfântului Ioan cel Nou, cu biserica Sfântul Gheorghe, obiectiv UNESCO, iar la 30 de km distanţă este Gura Humorului, de unde mai faceţi puţin până la faimoasele mănăstiri Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa şi Putna.

  • Banii comuniştilor de altădată

    Neputând renunţa la bani, pentru că trebuia să aibă relaţii comerciale şi cu statele capitaliste, ţările socialiste i-au transformat în elemente de propagandă, de prezentare a aspiraţiilor lor folosind imagini foarte frumoase, susţine curatorul expoziţiei, Thomas Hockenbull, citat de CNN, de unde şi interesul peste timp pentru bancnotele din vremea comunismului, precum şi a afişelor care transmiteau maselor tot felul de mesaje educative, care se regăsesc şi ele în The Currency of Communism.

    Printre exponate se numără o bancnotă din Somalia, cu o femeie care ţine o lopată, o armă şi un copilaş, ori un afiş din Uniunea Sovietică cu o familie adunată în jurul unui pian şi mesajul că asemenea obiecte se pot cumpăra numai economisind bani puţin câte puţin.

  • Arta cu pedale

    Expoziţia găzduită de galeria Designspace din cadrul San Francisco State University grupează peste 50 de pedale de efecte din toată lumea, unele rare sau chiar unicate, pe un fond de imagini, muzică şi cu o instalaţie interactivă care să le arate vizitatorilor cum e să fii muzician.

    Unele dintre pedalele expuse sunt decorate cu imagini inspirate de activitatea a diverşi muzicieni, iar altele cu tot felul de desene, organizatorii expoziţiei considerând că stilul ilustraţiilor de pe aceste pedale le face reprezentative din punct de vedere cultural pentru vremurile în care au fost realizate.

  • Defilări, expoziţii cu armament şi ceremonii militare şi religioase, de Ziua Armatei

    Ziua Armatei Române a fost marcată, miercuri, la Cluj-Napoca, printr-o ceremonie de depunere de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Glorie Ostaşului Român şi o defilare la care au participat militari al Diviziei 4 Infanteri ”Gemina”, jandarmi şi pompieri.

    Militarii Diviziei 4 Infanterie ”Gemina” au organizat, în faţa Monumentului Glorie Ostaşului Român din Cluj-Napoca, ceremonia militară de depunere de coroane, jerbe şi buchete de flori, fiind depuse flori din partea instituţiilor statului şi a unor asociaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Defilări, expoziţii cu armament şi ceremonii militare şi religioase, de Ziua Armatei

    Ziua Armatei Române a fost marcată, miercuri, la Cluj-Napoca, printr-o ceremonie de depunere de coroane şi jerbe de flori la Monumentul Glorie Ostaşului Român şi o defilare la care au participat militari al Diviziei 4 Infanteri ”Gemina”, jandarmi şi pompieri.

    Militarii Diviziei 4 Infanterie ”Gemina” au organizat, în faţa Monumentului Glorie Ostaşului Român din Cluj-Napoca, ceremonia militară de depunere de coroane, jerbe şi buchete de flori, fiind depuse flori din partea instituţiilor statului şi a unor asociaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, poartă pentru Asia

    Expo Astana 2017, desfăşurat în perioada 10 iunie – 10 septembrie, reuneşte participanţi din 114 ţări şi le prezintă vizitatorilor cele mai noi soluţii în domeniul energiei – cu precădere cel al energiei curate. Sub sloganul „Future Energy”, evenimentul reprezintă şi un bun prilej pentru întâlniri la nivel înalt între oficiali ai statelor, companii şi marii jucători de pe piaţa globală de energie.

    România este şi ea prezentă la eveniment, aşa cum a fost la toate expoziţiile mondiale organizate sub egida Biroului Internaţional pentru Expoziţii din 1989 până în prezent. Şi chiar dacă nu am reuşit să vizitez foarte multe dintre standurile desfăşurate pe cele 25 de hectare ale expoziţiei, trebuie să menţionez – aşa cum am făcut-o parcă de prea multe ori – că se putea mai bine.

    Revenind la Expo Astana 2017, ce precede expoziţia universală de la Dubai din 2020, care va dura şase luni, responsabilii au anunţat că au vândut în prima lună peste 1,8 milioane de bilete de acces, iar numărul vizitatorilor a depăşit 921.000; dintre aceştia, peste 130.000 au fost străini, reprezentând aproximativ 14% din numărul total al vizitatorilor. Statele participante au organizat până în prezent peste 1.000 de evenimente culturale. La jumătatea lunii iulie, organizatorii i-au urat bun venit vizitatorului cu numărul 1.000.000.

    Pentru a facilita accesul, Kazahstanul a ridicat unilateral vizele pentru 45 de state, majoritatea din Uniunea Europeană şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), dar şi pentru Monaco, Malaysia, Singapore şi Emiratele Arabe Unite. Pe durata expoziţiei, cei doritori pot intra în Kazahstan fără viză pentru o perioadă de 30 de zile. În ceea ce priveşte organizarea expoziţiei, Kazahstanul a construit 14 pavilioane internaţionale, patru pavilioane tematice, trei pavilioane comerciale, pavilionul naţional al Kazahstanului, dar şi Palatul Energiei şi Sala Congresului. Costurile s-au ridicat la peste 1 miliard de dolari, dar ceea ce surprinde este rapiditatea cu care un teren arid a fost transformat într-un uriaş centru expoziţional: doi ani.

    După terminarea expoziţiei, clădirile şi pavilioanele vor fi transformate într-un centru de afaceri care va avea spaţii de birouri şi un parc de cercetare; actualele spaţii de parcare şi zonele de servicii se vor transforma în cartiere de locuinţe.

    Pentru a afla mai multe despre legăturile dintre România şi Kazahstan, dar şi despre cât de importantă e prezenţa României la un astfel de eveniment, am stat de vorbă cu Cezar Manole Armeanu, ambasadorul României în Kazahstan.

    UN PARTENERIAT STRATEGIC

    „Potrivit statisticilor de la stand, ne vizitează zilnic între 1.200 şi 1.500 de persoane, ceea ce înseamnă foarte mult. Acest lucru denotă interes atât din partea publicului kazah, cât şi din partea reprezentanţilor celorlalte state vizavi de laserul pe care România îl prezintă la această manifestare”, a declarat ambasadorul Cezar Armeanu, care a preluat funcţia în luna aprilie. „Este clar că reprezintă un interes major pentru specialiştii din alte ţări să viziteze şi să vadă această machetă a laserului. Mai mult decât atât, pe parcursul acestui eveniment, de-a lungul celor 92 de zile, am organizat împreună cu colegii din ţară 16 misiuni economice. Faptul că celelalte standuri sunt mai viu colorate sau mai atractive, faptul că au biciclete sau televizoare care prezintă tot felul de imagini nu înseamnă că sunt de mai mare interes pentru specialiştii prezenţi la expoziţie. Este foarte tehnică prezenţa românească, acesta fiind conceptul ales de comisia responsabilă.”

    El se referă la proiectul laserului ELI-NP de la Măgurele, care este elementul central al pavilionului ţării noastre la Expo Astana 2017. În pavilionul de 370 de metri pătraţi, atenţia a fost însă îndreptată mai ales către simulatorul de VR, care le permite vizitatorilor să facă o plimbare de-a lungul platformei de la Petromidia.

  • Ducesa de Cambridge, prima apariţie publică de la nunta surorii sale, într-o rochie de peste o mie de euro

    Pentru eveniment, Kate Middleton a ales să poarte o rochie midi de la Rochas, de culoare verde închis şi cu imprimeu floral alb, rochia costând 1,730 de euro. La eveniment au fost prezente Regina Elisabeta şi Prinţesele Eugenie, Beatrice şi Sophie, alături de care a explorat frumuseţile grădinii.

    Citiţi mai multe şi vedeţi imagini pe www.one.ro

  • Guvernul va acorda finanţări nerambursabile IMM-urilor pentru participarea la târguri şi expoziţii

    Programul facilitează promovarea produselor şi serviciilor IMM-urilor pe pieţele externe, stimulând comunicarea şi parteneriatul în afaceri şi pregătind întreprinzătorul în domeniul tehnicilor de promovare pe noi pieţe.

    În cadrul programului, fiecare beneficiar poate obţine pe parcursul unui an maximum 50.000 de lei, sumă nerambursabilă. Anual, se estimează un număr de maxim 500 de beneficiari, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CGMB a hotărât ca jurnaliştii să aibă acces gratuit la spectacole, expoziţii şi parcările Primăriei

    Consilieriii din Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) au decis, luni, ca jurnaliştii să aibă acces gratuit la spectacole şi expoziţii ale instituţiilor din subordinea Primăriei Capitalei, precum şi la parcările instituţiei, proiectul fiind înaintat de Asociaţia Presei Române.

    “E un proiect venit la solicitarea Asociaţiei Presei Române, am fost rugaţi să procedăm cum se întâmplă în toate marile capitale europene – jurnaliştii să aibă acces gratuit la toate spectacolele şi evenimentele culturale organizate în instituţii din subordinea administraţiei locale. Nu se pune problema să vină
    hoardele de jurnalişti, să dea năvală la un concert sau la o piesă de teatru. Jurnalistul care va vrea să vină trebuie să sune înainte la respectiva instituţie,
    să anunţe că doreşte să participe, iar în limita locurilor disponibile se va permite accesul. Nu cred că e o pierdere atât de mare dacă jurnaliştii vor vizita muzeele Capitalei sau vor participa la spectacole de treatru. Bloggerii sau redactorii ziarelor online vor beneficia, binenţeles, şi ei de statutul de «jurnalist» şi de beneficiile acestui proiect”, a declarat primarul general al Capitalei, Gabriela Firea.

    În proiect se prevede “accesul gratuit, pe baza legitimaţiei, în parcările publice de utilitate generală şi în cele rezervate de către instituţiile şi serviciile publice de cultură de interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti”, dar şi “accesul la spectacolele şi programele culturale, respectiv la expoziţiile etc ale instituţiilor şi serviciilor publice de cultură interes local din subordinea Consiliului General al Municipiului Bucureşti”.

    “Prin facilitarea accesului reprezentanţilor mass media se are în vedere creşterea gradului de popularizare a activităţilor culturale proprii ale municipiului Bucureşti, sporirea valorii activităţii instituţiilor de cultură şi a prezenţei lor permanente în spaţiul citadin, cu luarea în considerare a influenţei progresive a mijloacelor de comunicare mass-media în educarea şi cultivarea locuitorilor în stimularea consumului cultural de calitate şi în dezvoltarea culturală a oraşului pe termen mediu şi tung”, se mai arată în proiect.

    Municipiul Bucureşti are în subordine 22 de instituţii publice de cultură.

  • Cum să vinzi mai bine? inspiră-te de la muzeu

    În încercarea de a-şi crea o imagine cât mai bună în ochii clienţilor, galeriile de artă recurg la tot felul de strategii care să le permită să vândă piesele pe care le au cât mai scump, scrie Financial Times.

    Galeriile organizează astfel expoziţii care pot rivaliza cu cele din muzee, angajând uneori pentru ele curatori, şi chiar împrumută lucrări pentru a le expune. Chiar şi cataloagele expoziţiilor par mai degrabă nişte lucrări de specialitate decât publicaţii menite să prezinte câteva detalii despre operele de artă expuse.

    Proprietarii galeriilor susţin că astfel prezintă piesele pe care le au de vânzare într-un context adecvat şi îi reprezintă cum se cuvine pe artiştii cu care au contract, ei considerând că pentru a vinde nu pot să stea pur şi simplu să aştepte să vină clienţii.