Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.
Tag: executie
-
Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Va fi cea mai frumoasă autostradă din România
Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).„Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR. -
Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Va fi cea mai frumoasă autostradă din România
Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.
Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).„Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR. -
„Dacă aveam bani, relaţii şi oameni, şi eu făceam afacerea aia“
Nici nu ştim să punem bine zerourile
Este a doua companie americană, după Apple, care atinge această capitalizare pe o piaţă bursieră unde încrederea investitorilor în viitor este destul de mare.
Un trilion de dolari nu este o cifră mare, ci este foarte mare. Amazon a avut în 2017 venituri de 177 de miliarde de dolari, cu un profit brut de 65 de miliarde de dolari şi un profit net de 3 miliarde de dolari.
În 2004 Amazon a avut vânzări de 6,92 miliarde de dolari, dar la începutul anilor ’90, când a apărut, nimeni nu-şi mai aminteşte ce încasări anuale avea. Amazon s-a listat la bursă în 1997. Ca o comparaţie – disproporţionată –, valoarea de piaţă a celei mai mari companii din România – Petrom – este de 4,7 miliarde de dolari, la venituri anuale de 4,9 miliarde de dolari şi la un profit de 600 de milioane de dolari.
Jeff Bezos, cel care a creat Amazon, a pornit de la o librărie online şi construit un monstru care înghite totul în jur.
În România, Amazon are de peste zece ani un centru IT la Iaşi, iar acum deschide un centru în Bucureşti. Încă nu şi-a exprimat interesul pentru piaţa de retail din România, unde eMAG, deţinut de fondul de investiţii sud-african Naspers şi de antreprenorul român Iulian Stanciu, este lider, cu peste 1 miliard de dolari vânzări anuale.
Până la urmă, Jeff Bezos nici nu a avut o idee genială:
o librărie online.
Ce mare idee a fost asta, pentru că oricare dintre noi ar fi putut să o aibă şi chiar am fi putut să facem acelaşi lucru dacă am fi avut bani, dacă am fi avut relaţii, dacă am fi avut oameni, dacă am fi fost americani, dacă băncile ne-ar fi dat bani, dacă statul ne-ar fi ajutat, dacă clienţii ar fi dat buzna.
Toţi avem idei de business, nu una pe zi ci mai multe, dar niciuna nu ni se pare atât de valoroasă încât să renunţăm la jobul curent, la confortul unui program stabil, la rutina unui salariu lunar plătit la timp, pentru a încerca să vedem dacă suntem în stare să punem în practică ceea ce considerăm noi că ar fi o idee de business.
Aici se face diferenţa. Nu trebuie să ai o idee genială, ci trebuie să ai o idee pe care să fii în stare să construieşti un business, să o pui în practică şi să o execuţi. Lumea este plină de librării online, aproape aşa a fost şi în anii ’90, când a început Jeff Bezos afacerea Amazon, dar bani au câştigat numai cei care au reuşit să viseze şi să aibă cifre mari, cei care au construit tot sistemul, începând de la prezentare, căutare, referinţe, până la curierul care îţi aduce produsul în casă.
Dacă ideea unei librării online am fi avut-o cu toţii, mă îndoiesc că logistica din spate ar fi fost în mintea noastră. Asta e şi ideea, să avem o idee dar să o construiască alţii, iar noi să stăm să numărăm banii.Cele mai multe afaceri eşuează din cauza execuţiei
Şi Netflix ar fi fost o idee bună pentru noi, având în vedere că fiecare a traficat casete pe vremea lui Ceauşescu şi a fost un mic distribuitor între apartamente.
Acum 20 de ani sau acum 10 ani, aproape nimeni nu şi-ar fi pus banii pe Amazon, ci pe Petrom, pentru că, în timp ce retailerul american online îşi număra pierderile, producătorul român de petrol îşi număra sutele de milioane de euro câştig. Dacă ne uităm la cifre, un profit de 3 miliarde de dolari la o capitalizare de 1 trilion de dolari pare un nonsens investiţional.
În business, rutina execuţiei este totul, chiar şi în condiţiile în care inventezi un produs original. Amazon nu este un producător, ci este un distribuitor care duce marfa din punctul A în punctul B şi face marketing. Nici nu-l interesează cine produce, ci cum produce, asta apropo de faptul că un producător este cel mai important jucător
într-un lanţ.
Data viitoare când aveţi idei, luaţi exemplul lui Jeff Bezos. -
Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de ceva timp: Se fac 9 tunele de 5 km pe cea mai frumoasă autostradă din România
Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.
Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).„Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR. -
Finanţe: Deficitul bugetar a urcat la 8,14 miliarde de lei – 0,88% din PIB – în primele 5 luni
Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 110,9 miliarde de lei, reprezentând 11,9% din PIB, sunt cu 12,7% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
„Se înregistrează creşteri faţă de anul precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+35,5%) şi din veniturile nefiscale (+11,4%). Începând cu luna februarie, încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017”, precizează, într-un comunicat, Ministerul Finanţelor.
De asemenea, „în luna mai 2018 se constantă o îmbunătăţire a colectării veniturilor din TVA, astfel acestea au crescut cu 16,8% faţă de luna mai 2017, ajungând la o valoare de 21,98 miliarde de lei pe primele cinci luni ale anului, ceea ce reprezintă o creştere cu 4% faţă de perioada similară a anului precedent”.
„Veniturile din accize au fost în sumă de 11,06 miliarde de lei (1,2% din PIB) cu 13,7% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent”, iar „încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017”, mai arată MFP.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
-
Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Va fi cea mai frumoasă autostradă din România
Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).„Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.Al doilea anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 3, Cornetu-Tigveni (km 44+500 – km 81+900)”. -
Începe construcţia autostrăzii pe care o aşteptăm de zeci de ani. Va fi cea mai frumoasă autostradă din România
Primul anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2 (km 13+170 – km 14+150), şi Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu (km 14+150 – km 44+500)”.Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, Lot 2, are o lungime de 0,98 km şi se situează pe teritoriul judeţului Sibiu. Secţiunea 2, Boiţa-Cornetu are o lungime 30,35 km şi se situează pe teritoriul judeţelor Sibiu (km 14+150 – km 25+200) şi Vâlcea (km 25+200 – km 44+500).„Principalele lucrări pe aceste secţiuni prevăd construirea a 9 tunele cu o lungime de 4,95 km, a 51 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 10,91 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 14.000 de metri liniari”, se precizează într-un comunicat al CNAIR.Al doilea anunţ se referă la contractul „Proiectare şi Execuţie Autostrada Sibiu-Piteşti Secţiunea 3, Cornetu-Tigveni (km 44+500 – km 81+900)”.Sectiunea 3, Cornetu-Tigveni, are o lungime de 37,40 km şi se situează pe teritoriul pe teritoriul judeţelor Vâlcea (km 44+500 – km62+000) şi Argeş (62+000– 81+900).Principalele lucrări pe Secţiunea 3 Cornetu-Tigveni prevăd „construirea unui tunel cu o lungime de 1,70 km, a 55 de structuri cu o lungime totală de aproximativ 15,77 km, precum şi consolidarea de versanţisusţinere corp autostradă pe o lungime de aproximativ 5.650 de metri liniari”, se mai arată în comunicatul CNAIR. -
Opinie Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: Stimaţi Directori de HR, când o să strigaţi în gura mare că România se confruntă cu un dezastru de resurse umane în zona de execuţie din operaţiunile de manufactură industrială?
Nu există (nici în plan) nici un fel de pregătire vocaţională pentru personalul de execuţie pentru manufactură industrială mare pentru că nici nu ştim ce industrie este prioritară într-o strategia de competitivitate a României care se schimbă anual (în afară de automotive bineînţeles, dar să nu se creadă că fabricile de automotive şi satelitele acestora stau pe roze şi găsesc personal de execuţie pe toate drumurile, au cu toţii aceleaşi probleme).
Fără şcoli profesionale, fără legea internship-ului, fără a (re) educa milenialli de pe băncile şcolii că miza carierei nu este întotdeauna, vrei nu vrei, să ai licenţă, masterat şi doctorat şi să n-ai ce face cu ele, angajatorii industriali vor deveni specie pe cale de dispariţie. Nici măcar nu e vorba de salarii-industriaşii sunt pregătiţi să plătească ce trebuie-este vorba de lipsă de educaţie, de direcţie, de pregătire vocaţională, de “sa-ţi placa”; este similar, dacă îmi permiteţi comparaţia, cu aspiraţiile adolescenţilor de a avea trăsături fizice ca modelele din reviste – e ruşinos dacă nu ai licenţă, masterat şi doctorat, nu? Muncitorul în fabrică este un paria social, nu vrei să fi aşa ceva…. Asta este mentalitatea care s-a creat pe piaţa forţei de muncă, falsă şi dăunătoare, şi nimeni nu iese din zona de confort că s-o schimbe.Până şi inspectoratele locale de muncă admit că va fi şi mai rău, milenialli nu vor joburi de execuţie în industria de manufactură, construcţii şi HORECA. Mai bine stau acasă pe banii părinţilor, marea majoritate din generaţia decreteilor, care vor evident ce-i mai bine pentru copiii lor, adică o licenţă, masterat, doctorat.
Dar, aşa cum am spus-o, poate că România nu are nevoie de industrie mare de manufactură, de peste 100 angajaţi în execuţie – cu excepţia automotive, însă repet să nu creadă cineva că aceasta nu face eforturi supraomeneşti să găsească angajaţi. Importăm bine-mersi tot, avem un pic de manufactură în industria alimentară şi a bunurilor de larg consum, şi cam atât. Asamblarea şi lohn-ul să trăiască, cui îi trebuie valoare adăugată şi o ţară care să fie un competitor industrial şi exportator într-o regiune aşa de plină de oportunităţi când poţi importa absolut totul?
A observat cineva că nu se mai deschid fabrici mari în România, eventual se extind sau tranzacţionează cele existente, şi că există o tendinţă (încă stopabila), de închidere a unora dintre cele existente? A calculat cineva care este media de vârstă a angajaţilor din execuţie din fabricile mari şi mijlocii din România?
S-a gândit cineva să ceară facilităţi fiscale de genul celor din OUG 32/2016 pentru personalul de execuţie din manufactură industrială, în special din KBE, în aşa fel încât să atragem milenialli în fabrici? (dealtfel o foarte bună idee de re-industrializare a României) -
Cea mai aşteptată autostradă din România face încă un pas înainte. Când ar putea fi gata drumul care a scos mii de oameni în stradă
După finalizarea acestei etape, Contractul pentru proiectare şi execuţie va putea fi postat pe SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice), pentru ofertare.
Potrivit CNAIR, proiectarea acestei secţiuni ar urma să dureze 16 luni iar execuţia lucrărilor 44 de luni. Perioada de garanţie pentru calitatea lucrărilor, stabilită prin documentaţie este de minim 60 de luni.
Secţiunea 4 a Autostrăzii Piteşti-Sibiu, este cuprinsă între localităţile Tigveni şi Curtea de Argeş şi are o lungime de 9,86 km, din care 1,35 km de tunel, care vor fi construiţi în zona de traversare a dealului Momaia.
-
Cel mai MARE SECRET despre EXECUŢIA lui Ceauşescu. Anunţul pe care nimeni nu se aştepta să-l mai audă vreodată
De asemenea, procurorii au refăcut succesiunea evenimentelor petrecute la UM 01417 Târgovişte, locaţia unde s-a aflat cuplul Ceauşescu începând cu după-amiaza zilei de 22 decembrie 1989.
„Probele au evidenţiat existenţa unei constante diversiuni exercitate asupra cadrelor de comandă ale acestei unităţi militare, precum şi existenţa unor ordine venite de la vârful ierarhiei militare privind eliminarea fizică a cuplului Ceauşescu. Totodată, urmare a probatoriului administrat există o mai bună înţelegere a diversiunii radio-electronice.
Au fost realizate progrese notabile pentru înţelegerea fenomenului diversionist (unic în istoria României prin complexitate şi anvergură) atât sub aspectul mecanismelor concrete de acţiune cât şi din perspectiva persoanelor ce au dirijat acest fenomen. Este de aşteptat ca viitoarele cercetări să aducă lămuriri privind autorii diversiunii şi eventualele complicităţi în realizarea acesteia”, a mai spus procurorul Marian Lazăr.