BusinessMagazin

Tag: exclusivitate

  • Un nou tip de cinematograf s-a deschis în România. Cât costă un bilet

    „Suntem încântaţi să fim gazda primului cinematograf VR din ţara noastră şi să aducem clienţilor noştri un proiect de divertisment diferit pe piaţă. Oamenii caută în permanenţă experienţe autentice, de aceea avem în vedere alegerea celor mai potrivite oportunităţi de entertainment în Veranda Mall. THE VR CINEMA este printre serviciile care ne poziţionează diferit în industria centrelor comerciale şi ne încurajează să continuăm să inovăm.”, declară Andrei Pogonaru, dezvoltatorul Veranda Mall.

    Deborah Chen, fondatoarea THE VR CINEMA, adaugă: „Odată cu lansarea primului cinema VR din România ne dorim să aducem curiozitatea de a încerca această experienţă tuturor, nu doar tinerilor, dar şi copiilor, bunicilor şi tuturor celor care, până acum, nu au avut oportunitatea de a descoperi minunata lume a VR-ului.

    Realitatea virtuală este considerată drept cel mai inovator mijloc de comunicare, ca urmare a capacităţii sale fără precedent de a asigura experienţe şi de a pune în practică idei curajoase. Filmele de realitate virtuală au o putere  incredibilă de a crea empatie şi de a stimula acţiunea şi imaginaţia.

    Ne dorim ca un număr cât mai mare de persoane să ia contact cu această tehnologie. În următorii ani, VR-ul va aduce schimbări majore în societatea noastră. De exemplu, realitatea virtuală poate fi utilizată în scop educaţional, oferindu-le elevilor posibilitatea de a învăţa mai rapid şi mult mai interactiv decât până acum. Imaginaţi-vă o lecţie de geografie în cadrul căreia elevii au ocazia de a merge pe gheaţa din Antarctica în timp ce învaţă despre calotele glaciare. Acestea pot fi o serie de experienţe foarte intuitive şi reale.”

    THE VR CINEMA din Veranda Mall oferă experienţe VR de 30 de minute, aceasta fiind, de altfel, durata recomandată. Pasionaţii de filme pot alege dintr-un portofoliu de 17 producţii grupate în patru pachete tematice: documentare, comedii, călătorii şi Sci-Fi, şi au ocazia să urmărească filme diferite în acelaşi timp.

    THE VR CINEMA este deschis zilnic, între 14:00 şi 22:00 în timpul săptămânii, şi de la 11:00 la 22:00 în weekenduri. Locaţia are o capacitate de 15 locuri, iar scaunele au mobilitate 360 grade, ceea ce le permite clienţilor să se rotească, efect ce contribuie la o experienţă VR completă. 

    Preţul unui bilet este de 25 de RON, iar cele cu discount costă 20 de RON. De asemenea, sunt aplicate discounturi de grup.

  • Atenţie la ce publici online! Băncile ar putea aproba creditele după postările pe Facebook ale clienţilor. Declaraţie în exclusivitate a reprezentantului BCR

    “Sunt ţări din jurul nostru care utilizează informaţiile postate pe reţelele de socializare de către potenţialii clienţi pentru evaluarea creditelor. Deocamdată băncile din România nu ţin cont de acest tip de informaţii pentru acordarea creditelor. Însă, nu neg că toţi ne uităm la ceea ce înseamnă evoluţie. Suntem în faza în care legislaţia în România este destul de sofisticată în sens diferit faţă de legislaţia europeană şi lucruri care pot fi aplicate în alte ţări din păcate nu pot fi aplicate în România”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking BCR.

    Aceasta a explicat de ce băncile din România nu utilizează deocamdată acest tip de informaţie.

    “Există modele care se dezvoltă din ce în ce mai mult în piaţă, foarte interesante, dar care trebuie privite cu mare atenţie pentru că suntem într-o lume destul de volatilă din punct de vedere al socializării. Este adevărat că, dacă ne uităm la accesul pe reţelele de socializare al tinerilor, al oamenilor, este mult mai ridicat decât accesul online la servicii financiare. Cu siguranţă însă, că reţelele de socializare conturează anumite comportamente: dacă potenţialii clienţi merg în excursii, dacă aceştia accesează ştiri financiare online etc. Sunt detalii importante care pot fi colectate din mediile online de socializare, care pot îmbunătăţii destul de mult modelul de acceptare din partea băncii. Dar trebuie ţinut cont că există un nivel de risc mai mare care poate afecta acest grad de acceptare. Deci, nu poţi să-i dai o pondere mare în modelul de raiting”, arată vicepreşedintele BCR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie la ce postezi! Băncile ar putea aproba creditele după postările pe Facebook ale clienţilor. Declaraţie în exclusivitate a reprezentantului BCR

    “Sunt ţări din jurul nostru care utilizează informaţiile postate pe reţelele de socializare de către potenţialii clienţi pentru evaluarea creditelor. Deocamdată băncile din România nu ţin cont de acest tip de informaţii pentru acordarea creditelor. Însă, nu neg că toţi ne uităm la ceea ce înseamnă evoluţie. Suntem în faza în care legislaţia în România este destul de sofisticată în sens diferit faţă de legislaţia europeană şi lucruri care pot fi aplicate în alte ţări din păcate nu pot fi aplicate în România”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dana Demetrian, vicepreşedinte executiv Retail şi Private Banking BCR.

    Aceasta a explicat de ce băncile din România nu utilizează deocamdată acest tip de informaţie.

    “Există modele care se dezvoltă din ce în ce mai mult în piaţă, foarte interesante, dar care trebuie privite cu mare atenţie pentru că suntem într-o lume destul de volatilă din punct de vedere al socializării. Este adevărat că, dacă ne uităm la accesul pe reţelele de socializare al tinerilor, al oamenilor, este mult mai ridicat decât accesul online la servicii financiare. Cu siguranţă însă, că reţelele de socializare conturează anumite comportamente: dacă potenţialii clienţi merg în excursii, dacă aceştia accesează ştiri financiare online etc. Sunt detalii importante care pot fi colectate din mediile online de socializare, care pot îmbunătăţii destul de mult modelul de acceptare din partea băncii. Dar trebuie ţinut cont că există un nivel de risc mai mare care poate afecta acest grad de acceptare. Deci, nu poţi să-i dai o pondere mare în modelul de raiting”, arată vicepreşedintele BCR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Locul din Bucureşti unde se pot degusta peste 200 de vinuri

    Revino – Descoperă Vinurile din România, eveniment dedicat promovării vinurilor şi turismului viticol din România aflat la a două ediţie, are loc în perioada 6-8 mai 2017 în Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Revino. Participanţii la eveniment vor putea desgusta peste 200 vinuri premium de la cei 32 de expozanţi, crame naţionale şi internaţionale. Ziua de 8 mai este dedicată în exclusivitate sectoarelor HoReCa şi turism.

    “Prima ediţie a târgului de vinuri Revino – Descoperă Vinurile din România a avut loc anul trecut şi s-a dovedit un real succes pentru crame şi vizitatori.” spune Alina Iancu, fondator CrameRomania.ro şi ReVino.ro. “Anul acesta numărul expozanţilor a crescut semnificativ, la fel cum ne aşteptăm să crească şi numărul iubitorilor de vinuri care vor fi prezenţi. Am observat în ultima vreme un interes din ce în ce mai mare acordat de bucureşteni şi nu numai vinurilor pe care le beau în anumite momente şi locurilor pe care le vizitează în weekend sau în zilele libere.”

    Fiecare expozant de la Revino – Descoperă Vinurile din România va prezenta publicului un număr de maximum 7 vinuri exclusiv HoReCa şi va beneficia de aceleaşi condiţii de prezentare. Astfel, vizitatorii vor aprecia vinurile pe care le vor degusta şi discuţiile pe care le vor avea cu reprezentanţii cramelor pentru a le afla poveştile. La a doua ediţie a târgului de vinuri sunt aşteptaţi peste 1.300 de vizitatori într-un cadru elegant care să reflecte imaginea pe care vrem să o avem la nivel naţional şi international. Fiecare persoană va primi un pahar la intrare împreună cu catalogul evenimentului pe care îşi va putea nota părerile şi preferinţele despre vinurile degustate pe care le pot achiziţiona la plecare.

    “O altă noutate pentru acest an este biroul de turism viticol pe care îl vom avea la Revino – Descoperă Vinurile din România.” continuă Alina Iancu. “Oferim cramelor care realizează turism viticol posibilitatea de a-şi prezenta poveştile şi ofertele vizitatorilor şi de a-i convinge să le treacă pragul. În plus, un reprezentant ReVino.ro va poveşti celor prezenţi într-un mod imparţial informaţii despre toate zonele ţării şi detalii despre cramele care pot fi vizitate de grupuri mai mici sau mai mari de persoane.”

    Programul evenimentului este completat de o serie de 4 masterclass-uri – seminarii susţinute de experţi în vinuri, precum Ana Săpungiu – singura româncă Master of Wine, Frederic Vigroux – somelier şi consultant francez certificat WSET III, Cristina Raicu – profesor la şcoala de vinuri Wine Craft deţinătoare a certificatului WSET III şi trei enologi recunoscuţi de la cramele din România: Aurelia Vişinescu, Oliver Bauer şi Laurent Pfeffer.

     

  • De ce tot mai multe companii îşi încurajează angajaţii să doarmă la birou

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • De ce tot mai multe companii îşi încurajează angajaţii să doarmă la birou

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • CRONICĂ DE FILM:”6,9 pe scara Richter” al lui Caranfil. Dansând suporţi orice. Depresie, minciună şi inocenţă

    De jumătate de oră s-a încheiat vizionarea pentru presă a filmului “6,9 pe scara Richter” al lui Nae Caranfil. Monica Stoica, în exclusivitate pentru MEDIAFAX, oferă primele impresii de la Cinema Elvira Popescu, Bucureşti.

    Scurt: multicolor, umor la greu, spectacol, cum n-ai văzut în cinematografia românească.

    Story: Povestea unui actor tânăr distribuit într-o piesă-musical. Viaţa lui reală însă curge între tatăl mincinos, dandy, regăsit după ani de zile, şi o nevastă geloasă şi depresivă, prezenţă zilnică. Actorul este, în realitate, un naiv, un inocent incurabil. În ritm de jazz, ca la Hollywood, numai aşa, consideră Nae Caranfil, că poţi trece prin toate cutremurele din viaţa ta, necazuri, griji, ”sfârşituri ale lumii”. Regizorul-scenaristul-autorul cântecelor Nae Caranfil de altfel satirizează o lume fracturată, trăind din zaţurile unui sfârşit de lume care nu se întâmplă niciodată, nici în glumă.

    Clasificare: E un film pentru ”spectatorul de pop corn şi coca cola”, declară Nae Caranfil. Poate, cred că este mai mult o poveste ca o prăjitură cu trei straturi. Depresie, minciună şi inocenţă. Trei soluţii de viaţă, suportabile cu toate doar în ritm de dans.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”. Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest obicei

    În anii ‘90, Bhim Suwastoyo, un reporter al Agence France Presse, cu biroul în Indonezia, avea un program de muncă cel puţin ciudat. El a devenit cunoscut în companie prin prisma faptului că dormea la serviciu, în spatele biroului. „Când îl vizita cineva de la birourile centrale prima întrebare era: <<Unde îţi este patul?>> Aşa da reputaţie!”,  spune un jurnalist BBC. Fiind într-o perioadă destul de agitată, acesta trebuia să lucreze ore în şir, peste program, pentru a acoperi ştirile în exclusivitate. Iar pentru că în acele momente telefoanele mobile nu erau folosite ca astăzi, acesta dormea la birou pentru a auzi telefonul de serviciu.

    A descoperit, însă, că şi în zilele mai liniştite o jumătate de oră de somn în timpul zilei este foarte utilă: „Îţi conferă mai multă energie pentru restul zilei. E ca şi cum ai începe ziua în acel moment”, spunea acesta. Şi nu este singurul care consideră acest lucru. În sudul Europei, pauza de prânz sau „siesta” este reglemenată legal. Pe de altă parte, în Japonia, să aţipeşti în timpul întâlnirilor este, aparent, simbolul unui status, care demonstrează că eşti um om foarte ocupat şi munceşti din greu.

    „Somnul reprezintă menajera creierului, care ajută la îndepărtarea deşeurilor metabolice şi a toxinelor din creier, explică Natalie Dautovich, specialist în domeniu. De aceea, fiecare ar trebui să aibă un somn regulat de şapte-nouă ore în fiecare noapte. Dar, deşi suntem conştienţi de acest lucru, de cele mai multe ori nu respectăm îndurmările specialiştilor şi moţăim la birou. Iată, aşadar, câteva sfaturi ale publicaţiei BBC, asamblate sub forma „Cea mai bună strategie de a dormi la birou”:

    Cere permisiunea şefului;

    Dormi după masa de prânz, de obicei între 2-4 pm;

    Găseşte un loc liniştit şi sigur;

    Scurtează perioada de somn cu 20 de minute, pentru a evita somnul profund şi cu încă 10 minute pentru a te recupera;

    Dacă ai nevoie de o perioadă mai mare de somn, negociază pentru 90 de minute;

    Deşi pare neobişnuit există firme care acceptă şi chiar încurajează acest lucru, cum ar fi Nats, serviciul de control al traficului aerian al Marii Britanii. Personalul lucrează în echipe de doi oameni, nu doar pentru a se verifca unul pe celălalt, ci şi pentru a interacţiona, cu scopul de a-şi ţine mintea şi atenţia „trează”. Mai mult, la fiecare două ore sunt obligaţi să îşi ia o pauză de 30 de minute, în care le este recomandat să doarmă. 

  • Cât timp petrece zilnic un copil de cinci ani din România pe reţelele de socializare

    Aproximativ 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 şi 16 ani şi cu acces la internet intră zilnic online, aceştia petrecând, în medie, peste cinci ore pe zi pe reţelele sociale, arată un studiu realizat de iSense Solutions în exclusivitate pentru Lowe Group România.

    Studiul este al treilea din seria Bold by Lowe Group şi analizează comportamentul copiilor din trei categorii de vârstă – 5-7, 8-12 şi 13-16 ani – în mediul digital. Datele arată că vârsta medie la care copiii primesc device-uri este de 8,5 ani pentru tabletă, 9 ani pentru computer, 10 ani pentru smartphone şi 11 ani pentru alte dispozitive smart. Însă, chiar şi înainte să aibă un device personal, cei mici au acces la dispozitivele părinţilor.

    „Tehnologia adusă în braţele copiilor de la o vârstă atât de fragedă produce schimbări de comportament atât în rândul generaţiei tinere, cât şi al mecanicilor decizionale din familie. 71% dintre părinţi au declarat că îşi întreabă copiii ce produse să cumpere şi 51% îi consideră pe cei mici foarte persuasivi, iar asta vine din creşterea încrederii în percepţia lor, creştere datorată accesului la informaţie pe care aceştia îl au utilizând device-uri moderne. Miza noastră este una importantă: să înţelegem factorii care influenţează noile modele comportamentale şi să identificăm indiciile care ne pot ghida în pregătirea pe termen lung a unor strategii de comunicare potrivite şi actuale pentru cei care vor deveni următorii noştri consumatori”, spune Adela Preda, Digital Creative Strategist, Profero.

    Device-ul pe care copiii îl folosesc cel mai des este, deloc surprinzător, smartphone-ul, pe care aceştia petrec, în medie, 160 de minute pe zi, chiar 208 minute în cazul adolescenţilor de 13-16 ani. În acelaşi timp, se remarcă o preferinţă pentru tabletă în categoria de vârstă 5-7 ani.

    Cei mici intră pe internet în special de acasă şi obişnuiesc să urmărească videoclipuri muzicale, clipuri amuzante şi de desene animate sau să stea pe reţelele sociale. Aceştia au, în medie, 14 aplicaţii instalate pe smartphone, cele mai folosite fiind cele de navigare pe internet, reţele sociale, jocuri şi chat/messenger. Copiii mai mici preferă să se joace pe smartphone, în timp ce adolescenţii socializează. Astfel, copiii au conturi pe mai multe reţele sociale, cele mai populare fiind Facebook (utilizată de 43% dintre aceştia şi pe care petrec, în medie, 121 de minute pe zi), Whatsapp (11% / 72 minute), Instagram (2% / 67 minute) şi Snapchat (1% / 62 minute).

    „Dacă nu comunici în social media, este ca şi cum ai lăsa vitrina magazinului goală. Majoritatea respondenţilor ne confirmă faptul că, deşi tendinţa este să blameze reclamele, sunt totuşi fani declaraţi de branduri. Astfel, îi putem convinge prin conţinut de calitate, nu prin cantitate şi îi putem targeta prin crearea de pagini care să ii atragă prin postări din zona lor de interes”, adaugă Traian Năstase, Managing Partner iSense Solutions.

    Peste jumătate dintre copii şi-au făcut cont pe Facebook asistaţi de un părinte, ceea ce arată o preocupare a părinţilor faţă de activitatea socială din mediul digital a copiilor lor.

    Pe Facebook, copiii dau, cel mai des, like la postările prietenilor şi vorbesc pe chat, însă se remarcă o înclinaţie a adolescenţilor (peste 57%) să dea like la paginile brandurilor şi ale vedetelor. În ceea ce priveşte publicitatea în mediul digital, adolescenţii de 14-16 ani văd reclamele în special la începutul clipurilor video de pe YouTube, pe Facebook, pe site-uri şi în interiorul unor aplicaţii sau jocuri. Dau click să afle mai multe în special pe Facebook (28%) şi pe bloguri şi doresc să cumpere produsul după ce au văzut reclama în interiorul unor jocuri sau pe Facebook.

    Studiul a fost realizat de compania iSense Solutions în exclusivitate pentru Grupul Lowe şi cuprinde atât metode calitative, cât şi cantitative. Astfel, au fost realizate 4 focus grupuri cu copii cu vârsta între 8-12 ani, respectiv 13-16 de ani, iar studiul cantitativ a fost realizat pe adolescenţi cu vârsta între 14-16 ani şi părinţi cu copii cu vârsta între 5-16 ani. Datele au fost culese online prin intermediul Panelului ResearchRomania.ro şi sunt reprezentative pentru mediul urban. Rezultatele au un grad de eroare de +/-6%.

  • Google a lansat astăzi Chromebook în România

    Google a prezentat astăzi Chromebook, primul produs din divizia de hardware lansat oficial de compania americană în România.

    Deşi Chromebook se comercializează deja în alte ţări în mai multe variante, în România va fi disponibil doar modelul produs de HP. Chromebook va fi vândut în exclusivitate de Orange, la preţul de 99 de euro împreună cu un abonament Net 24 valabil pe 2 ani.

    Chromebook este un laptop ce utilizează sistemul de operare Chrome şi este destinat, în principal, celor care preferă să lucreze în cloud. Astfel, dispozitivul are o memorie internă de tip SSD de 32 de GB şi un procesor de tip Intel.

    Chromebook cântăreşte 1,2 kilograme, iar timpul necesar procesului de boot (deschiderea laptop-ului) este de doar câteva secunde. Ecranul este de 11,6 inci, cu tehnologie HD, iar autonomia bateriei este de aproximativ 8 ore şi un sfert (utilizare mixtă), după cum a explicat Mugur Pantaia, managing director al HP România.

    Accesul la Chromebook se realizează prin contul de Gmail, iar documentele şi aplicaţiile folosite sunt salvate automatul în cloud-ul Google Drive; sincronizarea se realizează de fiecare dată când Chromebook-ul se conectează la internet.

    În acelaşi timp, aplicaţii precum Gmail Offline sau Google Docs permit salvarea locală a documentelor în lucru atunci cânt laptul este folosit în modul offline. Chromebook vine cu cele mai populare aplicaţii Google preinstalate, iar utilizatorii pot accesa mai multe programe în Chrome Web Store.