Preţurile ouălor ating maxime record în SUA, împinse în sus de epidemia de gripă aviară care a ucis zeci de milioane de pui şi curcani în acest an în aproape toate cele 50 de state, potrivit The Wall Street Journal. Preţurile de retail pentru ouă au crescut mai mult decât cele ale oricărui alt produs din supermarketuri până acum în acest an, urcând cu peste 30% din ianuarie până la începutul lunii decembrie faţă de perioada similară a anului trecut.
Tag: epidemie
-
Cărbunele ţine luminile aprinse în Europa în iarnă
Europa a trecut de primul său test din iarnă fără energie rusească, menţinând luminile aprinse în primul episod de frig din această lună. Secretul din spatele acestui succes: continentul a ars mai mult cărbune decât în ultimii ani, relatează The Wall Street Journal. Cererea europeană reprezintă un motiv pentru care lumea se îndreaptă către un consum record de cărbune în 2022.
-
Coreea de Nord se confruntă cu o epidemie de boli infecţioase pe fondul luptei împotriva COVID
Liderul Kim Jong Un a trimis miercuri medicamente în oraşul portuar Haeju din vestul ţării pentru a ajuta pacienţii care suferă de „epidemie enterică acută”, a declarat agenţia de presă de stat KCNA, citată de Reuters. Nu a fost precizat numărul celor afectaţi de această boală.
„(Kim) a subliniat necesitatea de a stăpâni epidemia cât mai repede posibil, luând o măsură bine închegată pentru a pune în carantină cazurile suspecte pentru a limita temeinic răspândirea acesteia, confirmând cazurile prin examinare epidemiologică şi teste ştiinţifice”, a precizat KCNA.
Epidemia raportată vine în contextul în care Nordul se confruntă cu primul său focar de infecţii cu COVID-19. Luna trecută a fost declarată starea de urgenţă, pe fondul îngrijorărilor legate de lipsa vaccinurilor şi a proviziilor medicale.
Agenţia de spionaj a Coreei de Sud a declarat anterior parlamentarilor că bolile transmise prin apă, cum ar fi febra tifoidă, erau deja răspândite în ţară înainte de a anunţa epidemia de coronavirus.
„Bolile intestinale, cum ar fi tifosul şi shigeloza, nu sunt deosebit de noi în Coreea de Nord, dar ceea ce este îngrijorător este că vine într-un moment în care ţara se luptă deja cu COVID-19”, a declarat profesorul Shin Young-jeon de la Colegiul de Medicină al Universităţii Hanyang din Seul.
Coreea de Sud este dispusă să coopereze cu Nordul pentru a face faţă epidemiei, dar Pyongyangul rămâne insensibil la orice ofertă de dialog, inclusiv la propunerea anterioară a Seulului de a furniza vaccinuri COVID, a declarat un oficial din cadrul Ministerului sud-coreean al Unificării care se ocupă de afacerile intercoreene, care a refuzat să îşi decline identitatea.
În plus, provincia Hwanghae de Sud, în care se află oraşul Haeju, este regiunea agricolă cheie a Coreei de Nord, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la posibilul impact asupra situaţiei alimentare deja grave a ţării, cauzată de secetă.
În timp ce posibilitatea ca boala nespecificată să se răspândească prin intermediul culturilor pare destul de redusă, cheia va fi dezinfectarea surselor de aprovizionare cu apă, deoarece este posibil să fie transmisă prin apă, a declarat Eom Joong-sik, expert în boli infecţioase la Centrul Medical al Universităţii Gachon Gil.
Pyongyang a anunţat zilnic numărul de pacienţi cu febră, fără a preciza dacă sunt pacienţi cu COVID, aparent din cauza lipsei de kituri de testare. Experţii suspectează, de asemenea, o subraportare a cifrelor publicate prin intermediul mass-mediei controlată de guvern.
Coreea de Nord a raportat joi încă 26.010 persoane cu simptome de febră, numărul total de pacienţi cu febră înregistrat în întreaga ţară de la sfârşitul lunii aprilie apropiindu-se de 4,56 milioane. Bilanţul deceselor legate de epidemie se ridică la 73.
Nordul a declarat că valul COVID a dat semne de diminuare, dar Organizaţia Mondială a Sănătăţii a pus la îndoială afirmaţiile Pyongyangului la începutul acestei luni, spunând că, în opinia sa, situaţia se înrăutăţeşte.
-
Ucraina atrage atenţia privind o posibilă epidemie de holeră în Mariupol
Un consilier al primarului oraşului portuar Mariupol a declarat marţi că apa potabilă a fost contaminată de gunoaie şi cadavre în descompunere după luni de asediu şi atrage atenţia cu privire la o posibilă epidemie de holeră în oraşul ocupat de ruşi, potrivit NBC News.
Mariupol, oraşul ucrainean bombardat fără încetare şi asediat de forţele ruseşti timp de luni de zile, s-ar putea confrunta cu o epidemie mortală de holeră, au avertizat oficialii locali citaţi de NBC News.
Un consilier al primarului oraşului portuar ocupat a declarat marţi că apa potabilă a fost contaminată de gunoaie şi cadavre în descompunere, crescând riscul unei epidemii de holeră.
„Cuvântul <holeră> nu vine doar de la noi acum, ci şi din interiorul oraşului”, a declarat Petro Andriushchenko la televiziunea ucraineană.
El a adăugat că oficialii oraşului au primit informaţii potrivit cărora un oraş rusesc din apropiere, aflat peste graniţă, pregăteşte unităţi de boli infecţioase în cazul unei epidemii de holeră care ar putea afecta trupele ruseşti din Mariupol.
„Deci, într-adevăr, această ameninţare nu este recunoscută doar de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi de noi, ci şi de ocupanţi”, a spus el.
Într-un alt interviu televizat marţi, Andriuşcenko a declarat că autorităţile ruse care controlează Mariupol au închis efectiv oraşul şi au introdus o carantină autoimpusă.
„Situaţia este cu adevărat destul de periculoasă”, a spus el, adăugând că speră că ruşii vor permite intrarea în oraş a experţilor epidemiologici, ucraineni sau internaţionali, pentru a ajuta la controlul situaţiei de acolo.
NBC News precizează că nu a putut confirma în mod independent afirmaţiile lui Andriuşcenko.
Acestea au venit după ce consiliul municipal din Mariupol a avertizat săptămâna trecută că portul de la Marea Azov este în pragul unei creşteri a numărului de boli infecţioase. Acesta a declarat săptămâna aceasta că oraşul „se îneacă literalmente în gunoaie şi ape uzate”, deoarece sistemele sale centrale de alimentare cu apă şi de canalizare au fost oprite. Căldura de vară a grăbit descompunerea a mii de cadavre aflate sub dărâmături, ceea ce a agravat problema, a spus acesta.
Vineri, consiliul l-a citat pe primarul din Mariupol, Vadim Boichenko, care a declarat că zeci de mii de oameni din oraşul devastat ar putea muri de dizenterie şi holeră.
-
Specialist: epidemia COVID-19 din Coreea de Nord ar putea provoca o criză sanitară majoră
Recunoaşterea de către Coreea de Nord a faptului că se luptă cu un focar „exploziv” de COVID-19 a stârnit îngrijorarea că virusul ar putea devasta o ţară cu un sistem de sănătate cu resurse insuficiente, cu capacităţi de testare limitate şi fără un program de vaccinare.
Ţara a confirmat joi primele sale infecţii cu COVID-19 de la apariţia pandemiei în urmă cu mai bine de doi ani, trecând la „sistemul de prevenire a epidemiilor de urgenţă maximă” şi impunând o izolare naţională. Vineri a raportat primul deces legat de COVID.
Presa de stat nu a confirmat numărul total de cazuri de COVID-19 de până acum, dar a precizat că peste 350.000 de persoane au prezentat simptome de febră de la sfârşitul lunii aprilie.
La fel ca Eritreea, Coreea de Nord nu a început o campanie de vaccinare împotriva COVID-19, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
Programul global de distribuire a vaccinului COVAX COVID-19 a redus numărul de doze alocate pentru Coreea de Nord, deoarece ţara nu a reuşit până în prezent să organizeze niciun transport, din cauza, se pare, a cerinţelor de monitorizare internaţională.
De asemenea, Pyongyang a refuzat ofertele de vaccinuri din partea Chinei.
Coreea de Nord a declarat anul trecut că şi-a dezvoltat propriul echipament PCR pentru a efectua teste de coronavirus, iar Rusia a anunţat că a livrat un număr mic de kituri de testare.
Experţii internaţionali au declarat că, până în prezent, ritmul testelor sugerează că Coreea de Nord nu poate face faţă numărului de cazuri simptomatice pe care le-a raportat.
Până la sfârşitul lunii martie, doar 64.207 din cele 25 de milioane de persoane din Coreea de Nord au fost testate pentru COVID, iar toate rezultatele au fost negative, arată cele mai recente date ale OMS.
„Coreea de Nord a testat în jur de 1.400 de persoane în fiecare săptămână. Presupunând că au fost la capacitate maximă, atunci pot efectua maxim 400 de teste pe zi – nici pe departe suficient pentru a testa 350.000 de persoane cu simptome”, a declarat Kee Park, de la Harvard Medical School, care a lucrat la proiecte de asistenţă medicală în Coreea de Nord.
Nu este clar dacă Coreea de Nord a impus vreo obligaţie privind purtarea măştii de protecţie de la începutul pandemiei. Cetăţenii au fost văzuţi uneori purtând măşti, dar şi fără măşti la evenimentele politice majore la care participă zeci de mii de oameni.
Kim a fost arătat pentru prima dată purtând o mască la o reuniune de joi.
Coreea de Nord se află pe ultimul loc în lume în ceea ce priveşte capacitatea sa de a răspunde rapid şi de a atenua răspândirea unei epidemii, potrivit celui mai recent Index global de securitate sanitară din decembrie.
Deşi dispune de un număr mare de medici calificaţi şi de capacitatea de a desfăşura şi organiza rapid personalul în faţa unor situaţii de urgenţă, sistemul de sănătate din Coreea de Nord este lipsit de resurse.
Fiecare sat nord-coreean are una sau două clinici sau spitale, iar cele mai multe spitale judeţene sunt dotate cu instalaţii de radiografie, „deşi nu neapărat funcţionale”, a precizat OMS în raportul său privind strategia de cooperare de ţară 2014-2019.
Kwon Young-se, nominalizat de Coreea de Sud pentru funcţia de ministru al unificării, responsabil pentru legăturile intercoreene, a declarat joi, în cadrul audierii sale de confirmare, că se crede că Nordul nu dispune nici măcar de cele mai elementare materiale medicale, cum ar fi analgezicele şi dezinfectanţii.
Un investigator independent al ONU pentru drepturile omului a raportat în martie că restricţiile COVID-19 ale Nordului, inclusiv închiderea graniţelor, ar fi putut preveni epidemii masive „deşi probabil cu costuri considerabile pentru situaţia sanitară mai largă”.
„Problemele cronice afectează sistemul de sănătate al ţării, inclusiv investiţiile insuficiente în infrastructură, personal medical, echipamente şi medicamente, alimentarea neregulată cu energie electrică şi instalaţiile de apă şi de canalizare inadecvate”, se arată în raport.
Epidemia ar putea reprezenta o provocare politică pentru liderul autoritar al Nordului, au declarat nord-coreenii care au dezertat în Sud.
„Kim a ordonat mobilizarea rezervelor medicale de rezervă, ceea ce înseamnă că în Coreea de Nord vor folosi acum rezervele de război şi că spitalele generale au rămas fără medicamente”, a declarat Thae Young-ho, un fost diplomat nord-coreean care a dezertat în Sud în 2016 şi care este acum deputat.
Ji Seong-ho, un alt legislator sud-coreean care a părăsit Nordul în 2006, a declarat că virusul s-ar putea răspândi rapid, parţial din cauza lipsei unui sistem medical funcţional.
„Un număr enorm de oameni au murit în timpul foametei (din anii 1990) după ce a izbucnit tifosul. A fost un coşmar pentru regimul nord-coreean şi pentru poporul nord-coreean”, a declarat Ji în cadrul unei sesiuni parlamentare.
-
”Bijuteria culinară” a Franţei este pe cale de dispariţie. Care este motivul
Fois gras (ficatul de gâscă), ”bijuteria culinară” franceză pe cât de delicioasă, pe atât de controversată, este o piesă de bază a restaurantelor de lux din întreaga ţară. Dar acum dispare din meniuri în timpul unei crize “fără precedent” care a făcut ca unii producători să ia în considerare reducerea porţiilor.
În centrul problemei se află o epidemie de gripă aviară care a cuprins întreaga ţară şi Europa, de luni de zile. Aceasta a devastat deja industria avicolă a ţării, dar acum ameninţă unul dintre cele mai mari bastioane ale ţării: Restaurantele sale cu stele Michelin.
În timp ce apetitul francezilor pentru această delicatesă nu a fost diminuat în mare măsură de preocupările legate de cruzimea faţă de animale, o altă ameninţare la adresa bunăstării păsărilor este acum în curs de a reduce consumul.
„A trecut o lună de când am început să avem mai puţin foie gras, iar săptămâna aceasta nu mai avem niciunul”, spune Pascal Lombard, bucătarul-şef şi proprietar al Le 1862, un local cu o stea Michelin din sud-vestul bucolic al Franţei.
Pe măsură ce livrările regulate de luxosul pateu de ficat de gâscă s-au epuizat, Lombard a programat întâlniri de urgenţă cu producătorii locali, potrivit CNN.Ţara a fost nevoită să ucidă 16 milioane de păsări de curte de când a început epidemia, în noiembrie 2021, pentru a încerca să controleze boala, a confirmat Ministerul francez al Agriculturii. „Acest număr este fără precedent pentru Franţa, care nu a fost niciodată expusă unei crize de o asemenea amploare”, a declarat Marie-Pierre Pé, directorul comitetului interprofesional al producătorilor de foie gras din Franţa.
Se aşteaptă ca producţia de foie gras din Franţa să scadă cu până la 50% în acest an, deoarece epidemia afectează 80% dintre producătorii de foie gras din ţară.
Alte ţări mari producătoare de foie gras din Europa se confruntă, de asemenea, cu o criză similară, ceea ce face dificilă compensarea deficitului prin importuri.
Gripa aviară a fost detectată în întreaga Uniune Europeană începând din octombrie 2021, inclusiv în statele membre ale Federaţiei Europene a Ficatului de Gâscă, Spania, Belgia, Bulgaria şi Ungaria, potrivit ultimului raport al Comisiei Europene privind epidemia.
-
Boala care a atins „proporţii epidemice” în Europa şi care provoacă sute de mii de cazuri de cancer şi peste 1 milion de morţi în fiecare an
Obezitatea a atins „proporţii epidemice” în Europa, afirmă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Un raport important arată că această boală provoacă 200.000 de cazuri de cancer şi 1,2 milioane de decese pe an.
OMS lansează un avertisment dur, în timp ce un raport constată că obezitatea provoacă 200.000 de cazuri de cancer pe an în Europa, notează The Guardian.
În primul studiu de acest fel din ultimii 15 ani, OMS arată că ratele de supraponderabilitate şi obezitate au atins niveluri mortale şi „continuă să crească”.
Potrivit raportului, nicio ţară din Europa nu este pe cale să îndeplinească obiectivul global al OMS privind bolile netransmisibile (NCD) de a opri creşterea obezităţii până în 2025.
În întreaga Europă, 59% dintre adulţi sunt supraponderali sau obezi, la fel ca şi 8% dintre copiii sub 5 ani şi unul din trei copii de vârstă şcolară.
Prevalenţa obezităţii în Europa este mai mare decât în orice altă parte a lumii, cu excepţia Americii, potrivit raportului prezentat la Congresul european privind obezitatea.
Obezitatea este legată de o serie de alte boli, inclusiv complicaţii musculo-scheletice, diabet de tip 2, boli de inimă şi cel puţin 13 tipuri de cancer. Raportul a precizat că excesul de grăsime corporală duce la deces prematur şi reprezintă un factor de risc major pentru dizabilităţi.
„În întreaga regiune europeană a OMS, este probabil ca obezitatea să fie direct responsabilă pentru cel puţin 200.000 de noi cazuri de cancer anual, această cifră urmând să crească în următoarele decenii”, se arată în raport: „pentru unele ţări din regiune, se preconizează că obezitatea va depăşi fumatul ca principal factor de risc pentru cancerul care poate fi prevenit”.
Dintre toate ţările din Europa, primele locuri sunt ocupate de Israel, Malta, Turcia şi Marea Britanie.
Raportul a constatat că bărbaţii europeni sunt mai predispuşi la supraponderabilitate sau obezitate în general, deşi în Europa sunt mai multe femei obeze (24%) decât bărbaţi (22%).
Persoanele obeze au fost afectate în mod disproporţionat de pandemie, se arată în raport. Au avut loc schimbări nefavorabile în ceea ce priveşte consumul de alimente şi modelele de activitate fizică, care vor avea efecte de durată asupra sănătăţii oamenilor timp de mulţi ani şi care vor necesita eforturi semnificative pentru a fi modificate.
Cauzele obezităţii sunt mai complexe decât o dietă nesănătoasă şi inactivitatea fizică. Raportul a afirmat că „factorii de mediu specifici vieţii în societăţile europene moderne, puternic digitalizate, sunt, de asemenea, factori care determină obezitatea”, cum ar fi vânzarea online a alimentelor nesănătoase pentru copii şi proliferarea jocurilor sedentare online.
Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, a declarat că redresarea „epidemiei de obezitate” în Europa este încă posibilă: „prin crearea unor medii mai favorabile, prin promovarea investiţiilor şi a inovării în domeniul sănătăţii şi prin dezvoltarea unor sisteme de sănătate puternice şi rezistente, putem schimba traiectoria obezităţii”.
În raport se cere un angajament politic la nivel înalt pentru combaterea obezităţii, alături de măsuri precum taxe pe zahăr pentru băuturile zaharoase şi subvenţii pentru alimente sănătoase.
Potrivit raportului, trebuie să se pună capăt comercializării de alimente nesănătoase către copii.
Alte măsuri menţionează limitarea „proliferării punctelor de vânzare de mâncare de tip take away”, etichetarea corespunzătoare a alimentelor pentru copii şi introducerea în lege a standardelor nutriţionale pentru alimente în medii precum grădiniţele.
-
Boala care a atins „proporţii epidemice” în Europa şi care provoacă sute de mii de cazuri de cancer şi peste 1 milion de morţi în fiecare an
Obezitatea a atins „proporţii epidemice” în Europa, afirmă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Un raport important arată că această boală provoacă 200.000 de cazuri de cancer şi 1,2 milioane de decese pe an.
OMS lansează un avertisment dur, în timp ce un raport constată că obezitatea provoacă 200.000 de cazuri de cancer pe an în Europa, notează The Guardian.
În primul studiu de acest fel din ultimii 15 ani, OMS arată că ratele de supraponderabilitate şi obezitate au atins niveluri mortale şi „continuă să crească”.
Potrivit raportului, nicio ţară din Europa nu este pe cale să îndeplinească obiectivul global al OMS privind bolile netransmisibile (NCD) de a opri creşterea obezităţii până în 2025.
În întreaga Europă, 59% dintre adulţi sunt supraponderali sau obezi, la fel ca şi 8% dintre copiii sub 5 ani şi unul din trei copii de vârstă şcolară.
Prevalenţa obezităţii în Europa este mai mare decât în orice altă parte a lumii, cu excepţia Americii, potrivit raportului prezentat la Congresul european privind obezitatea.
Obezitatea este legată de o serie de alte boli, inclusiv complicaţii musculo-scheletice, diabet de tip 2, boli de inimă şi cel puţin 13 tipuri de cancer. Raportul a precizat că excesul de grăsime corporală duce la deces prematur şi reprezintă un factor de risc major pentru dizabilităţi.
„În întreaga regiune europeană a OMS, este probabil ca obezitatea să fie direct responsabilă pentru cel puţin 200.000 de noi cazuri de cancer anual, această cifră urmând să crească în următoarele decenii”, se arată în raport: „pentru unele ţări din regiune, se preconizează că obezitatea va depăşi fumatul ca principal factor de risc pentru cancerul care poate fi prevenit”.
Dintre toate ţările din Europa, primele locuri sunt ocupate de Israel, Malta, Turcia şi Marea Britanie.
Raportul a constatat că bărbaţii europeni sunt mai predispuşi la supraponderabilitate sau obezitate în general, deşi în Europa sunt mai multe femei obeze (24%) decât bărbaţi (22%).
Persoanele obeze au fost afectate în mod disproporţionat de pandemie, se arată în raport. Au avut loc schimbări nefavorabile în ceea ce priveşte consumul de alimente şi modelele de activitate fizică, care vor avea efecte de durată asupra sănătăţii oamenilor timp de mulţi ani şi care vor necesita eforturi semnificative pentru a fi modificate.
Cauzele obezităţii sunt mai complexe decât o dietă nesănătoasă şi inactivitatea fizică. Raportul a afirmat că „factorii de mediu specifici vieţii în societăţile europene moderne, puternic digitalizate, sunt, de asemenea, factori care determină obezitatea”, cum ar fi vânzarea online a alimentelor nesănătoase pentru copii şi proliferarea jocurilor sedentare online.
Hans Kluge, directorul regional al OMS pentru Europa, a declarat că redresarea „epidemiei de obezitate” în Europa este încă posibilă: „prin crearea unor medii mai favorabile, prin promovarea investiţiilor şi a inovării în domeniul sănătăţii şi prin dezvoltarea unor sisteme de sănătate puternice şi rezistente, putem schimba traiectoria obezităţii”.
În raport se cere un angajament politic la nivel înalt pentru combaterea obezităţii, alături de măsuri precum taxe pe zahăr pentru băuturile zaharoase şi subvenţii pentru alimente sănătoase.
Potrivit raportului, trebuie să se pună capăt comercializării de alimente nesănătoase către copii.
Alte măsuri menţionează limitarea „proliferării punctelor de vânzare de mâncare de tip take away”, etichetarea corespunzătoare a alimentelor pentru copii şi introducerea în lege a standardelor nutriţionale pentru alimente în medii precum grădiniţele.
-
Noi boli în România, după fluxul de refugiaţi
Întrebat dacă există pericolul apariţiei de noi boli pe teritoriul României, după ce mulţi ucraineni au intrat în ţară, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a spus că există o preocupare în acest sens şi direcţiile de sănătate publică, mai ales cele din zona de frontieră, au fost avertizate să poată identifica acele cazuri care pot ridica suspiciuni de boli transmisibile.
„Întotdeauna când există un fenomen migrator există acest pericol. Bolile transmisibile, inclusiv cele prevenibile prin vaccinare, nu au dispărut. Singura care a dispărut este variola. (…) Sigur există o preocupare. Se lucrează la supravegherea posibilelor cazuri de paralizie care ar putea să fie legate de o formă de poliomielită cu virus derivat din vaccin sau o formă de difterie. (…) Poliomielita şi difteria au dispărut de foarte mulţi ani din România, dar sigur că ne preocupă şi toate direcţiile de sănătate publică, mai ales cele din zona de frontieră, au fost avertizate încât să poată să identifice astfel de cazuri”, a spus ministrul Rafila, într-o conferinţă de presă.
Potrivit lui Rafila, populaţia Ucrainei – în special populaţia pediatrică – are acoperire vaccinală inferioară ţărilor din Uniunea Europeană şi, implicit, din România.
-
Epidemiologul Răzvan Cherecheş, despre varianta Omicron: Sper cu disperare să nu se confirme datele
Dacă nu mai suntem protejaţi de infecţia anterioară sau de vaccin, ajungem din nou „în punctul zero”, avertizează profesorul de sănătate public, Răzvan Cherecheş.
Cherecheş a publicat, pe pagina de Facebook, faptul că rata de creştere pentru noua tulpină Omicron este „incredibilă”, iar dacă datele iniţiale se confirmă – „noua tulpină este de 5 (cinci) ori mai infecţioasă decât Delta, atunci creşterea este cu 500% mai mare”.
„Sper cu disperare să nu se confirme datele iniţiale … Dacă are şi potenţialul de a evada imunologic (nu mai suntem protejaţi de infecţia anterioară sau vaccinuri), ajungem din nou în punctul 0”, avertizează răzvanm Cherecheş.
Noua variantă a virusului SARS-CoV-2 a fost descoperită în Europa, la o persoană din Belgia. Este vorba despre un pacient care recent a călătorit în străinătate, au anunţat autorităţile belgiene. Varianta virusului provoacă îngrijorare deoarece poate fi chiar mai contagioasă decât varianta Delta.