BusinessMagazin

Tag: energie verde

  • Proiecte verzi de 2,4 mld. euro erau prevăzute în 2014, dar s-au consumat numai 20% din bani în 5 luni

     La începutul acestui an, Auto­rita­tea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a lansat mai multe estimări pri­vind capacităţile care urmează să fie montate în proiecte de energie verde în 2014, ultima indicând investiţii noi de 2,4 mld. euro în circa 1.650 MW de eoliene, so­la­re sau mici hidrocentrale. După cinci luni însă, numai 20% din investiţiile prog­no­zate s-au îndeplinit după ce Guver­nul a tăiat schema de sprijin pentru regenerabile.

    Ţinând cont că de obicei lucrările de construcţii se realizează mai ales primăvara şi vara, sezonul rece fiind dificil, este greu de crezut că bilanţul anului 2014 se va apropia de socotelile de la început.

    În ianuarie anul acestea, ANRE spunea că, pe baza autorizaţiilor de înfiinţare care urmează să expire în 2014, se vor monta 750 MW în proiecte solare, 1.200 MW în ferme eoliene 70 MW în centrale hidroelec­trice, 5,5 MW în centrale pe biogaz şi 45 MW în centrale pe biomasă. La acestea se adău­gau centralele electrice cu puteri mai mici de 1 MW, care însă nu intrau sub supra­ve­ghe­rea autorităţii. În total, ANRE estima pro­iec­te de peste 2.000 MW a căror valoare se ridică la peste 3 mld. euro. Ulterior, ANRE a lansat o altă estimare pri­vind capa­ci­tatea noilor proiecte de ener­gie verde pentru 2014.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

     

  • De ce plătim mai puţin la factura de energie electrică

    PENTRU LUNA IUNIE, PROPRIETARUL UNUI APARTAMENT DIN BUCUREŞTI, cu un consum de circa 200 kWh, a plătit pentru energie o factură de circa 122 de lei, din care 22 de lei au reprezentat doar TVA-ul, 4 lei taxa TV şi alţi 2,5 lei taxa radio. Tot în această factură mai intrau 72 de lei pentru energia consumată, circa 5 lei pentru cogenerare şi 10 lei pentru certificatele verzi. Aceste certificate verzi, care cu tot cu TVA ajungeau la nivelul lunii iunie să reprezinte circa 10% din valoarea întregii facturi, reprezintă sprijinul pe care fiecare consumator din România îl dă pentru a-i susţine pe producătorii de energie verde. Paradoxal, până la data de 1 iunie, niciun consumator casnic nu beneficia în coşul de energie primit de vreun kilowatt de energie verde, deşi o sprijinea cu 10% din factură.

    Acest sprijin a fost principalul motor care a contribuit la boomul înregistrat de industria eolienelor sau solarelor, din 2009 încoace domeniul energiei verzi atrăgând ca un magnet investiţii de 4 miliarde de euro în cei mai duri ani de criză prin care a trecut România după căderea Lehman Brothers.

    La finalul lunii iulie, datele Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport, arată că în România se învârteau circa 2.200 MW în parcuri eoliene în contextul în care centrala de la Cernavodă, care funcţionează cu două reactoare nucleare, are o putere de 1.400 MW. Pe lângă „morile de vânt„ au mai apărut şi peste 400 MW în parcuri solare. Cum a funcţionat schema? Statul român s-a decis să-i recompenseze pe producătorii de energie verde printr-un sistem bazat pe certificate verzi şi cote obligatorii.

    Pe scurt, fiecare megawatt de energie injectat în sistem şi preluat cu prioritate era recompensat printr-un număr variabil de certificate verzi în funcţie de tehnologie. Mai departe, furnizorii de energie cumpărau aceste certificate astfel încât să îndeplinească nişte cote obligatorii privind ponderea pe care trebuia să o ocupe energia verde în coşul livrat clienţilor. Normal, pentru furnizori acest lucru reprezenta un cost suplimentar care mai departe a fost transmis în facturi.

    TOT ACEST SISTEM A FOST PUS LA PUNCT PENTRU CA ROMÂNIA SĂ-ŞI ÎNDEPLINEASCĂ OBLIGAŢIILE EUROPENE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE PONDEREA ENERGIEI VERZI ÎN TOTALUL CONSUMULUI PÂNĂ ÎN 2020.Problema a fost că acest sprijin pentru energia verde s-a suprapus peste o perioadă în care scăderea cererii a cauzat probleme majore în mai multe sectoare de activitate care se vedeau deodată cu o factură mai mare la electricitate, deşi vânzările lor erau atacate de situaţia de pe plan internaţional. 

    În România, cei mai aprigi oponenţi ai energiei verzi au fost şi sunt Alro Slatina şi Arcelormittal Galaţi, de altfel cei mai mari consumatori de electricitate locali. Deşi ambele companii au avut şi încă au contracte directe de alimentare cu cei mai ieftini producători de energie din România, Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, ele au ameninţat cu restrângerea sau chiar cu relocarea activităţii dacă nu se vor lua măsuri pentru limitarea sprijinului pus la dispoziţia investitorilor în regenerabile.
    Având mii de angajaţi, comparativ cu industria verde care a generat puţine efecte pe orizontală în România, pumnul în masă izbit cu greutate de industrie a câştigat în ochii guvernului bătălia cu ameninţările bazate pe regulile UE scoase la înaintare de „verzi„.
     

  • Producătorii de energie verde au primit subvenţii de 250 mil. euro în cinci luni

    Producătorii de energie din surse regenerabile au primit certificate verzi în valoare de 250 mil. euro în primele cinci luni ale anului prin schema de sprijin, cea mai mare parte mergând către dezvoltatorii de talie mare, şi anume CEZ, Enel şi Energias de Portugal, arată datele companiei de transport a energiei electrice Transelectrica. Suma se apropie de cea pe care investitorii în acest domeniu au încasat-o în tot anul 2012. Începând de azi, schema de sprijin bazată pe certificate verzi se va diminua.
     
     

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 01.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Recuperatorul manuscriselor lui Cioran are proiecte de energie verde de 130 mil. euro

    KDF Energy, companie specializată în tranzacţiile cu certificate de emisii de gaze cu efect de seră, un business de 69 de milioane de euro controlat de omul de afaceri George Brăiloiu, are în plan până în toamna anului 2015 dezvoltarea unor proiecte de energie regenerabilă în valoare de circa 130 de milioane de euro, cea mai mare parte a investiţiilor urmând să fie realizată în parcuri eoliene.
     
    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.06.2013
     
     

    ZF Corporate este serviciul de [tiri cu plat` al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (Tel fix. 0318.256.286 Tel. mobil. 0766.606.994) sau trimiteţi un email prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maxim o oră.

     

  • E.ON va renunţa la investiţiile în energia verde în România dacă Guvernul schimbă legislaţia

     “Depinde foarte mult de schimbarea legii pentru sprijinirea energiilor regenerabile. Dacă legislaţia va fi modificată aşa cum s-a anunţat renunţăm”, a afitmat Hajdinjak.

    Compania are proiecte eoliene de 120 MW în regiunea Moldovei.

    Guvernul vrea să modifice legislaţia referitoare la sprijinul energiilor verzi, cu aplicabilitate din iunie. Principala prevedere este amânarea încasării de către companiile de energie regenerabilă a unei părţi din ajutorul de stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Economiei a semnat contracte de 670 milioane lei din fonduri UE pentru energie verde

     Printre beneficiari se numără companiile Chimcomplex Borzeşti, Elsid Titu, Soceram, Electrocarbon, acestea urmând să deruleze proiecte de eficienţă energetică.

    Beneficiarii fondurilor destinate producţiei de energie regenerabilă sunt firmele Energie Ecologică ROGIS, Geo Data, Marex, Electricom, Solar Power, Suraki şi Eralt Impex.

    Companiile care au primit cele mai mari fonduri sunt Energie Ecologică Rogis şi Suraki, fiecare cu câte aproape 80 milioane de lei. Cele două companii derulează proiecte de producţie a energiei în centrale eoliene în judeţele Brăila şi Giurgiu.

    Proiectul firmei Energie Ecologică ROGIS are o valoare totală de 189,2 milioane de lei, iar al firmie Suraki de 154,5 milioane de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Director Transelectrica: Producătorii de energie verde trebuie să cedeze o parte din ajutorul de la stat

     “Dacă investitorii tot primesc bani pe care se grăbesc să-i exporte, să dea câte un certificat la Transelectrica să dezvolte reţeaua, sau să dea şi altora să facă centrale de reglaj, sau să fie obligaţi pur şi simplu să investească în întărirea reţelelor. Toate sunt spre binele lor”, a declarat miercuri, la o conferinţă pe teme energetice, Octavian Lohan, director general adjunct în Transelectrica.

    Transelectrica, deţinută de stat, este compania care operează sistemul energetic naţional. Producătorii de energie regenerabilă au nevoie, pentru conectarea instalaţiilor la reţeaua naţională, de acceptul Transelectrica.

    Statul sprijină producţia de energie regenerbilă printr-o schemă de ajutor de stat, prin sistemul de certificate verzi. Fiecare producător de energie verde primeşte gratuit un număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce. Furnizorii, care cumpără energie de la producători, sunt obligaţi prin lege să achiziţioneze certificatele verzi, pentru a atinge anumite cote anuale ca o parte din energia pe care o vând clienţilor să provină din surse alternative. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin facturile emise consumatorilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şniţel, şnaps şi energie verde

    I’LL BE BACK” ESTE O REPLICĂ CELEBRĂ, una dintre cele care l-au consacrat pe Arnold Schwarzenegger în 1984 odată cu rolul lui din filmul “Terminator”. La început de 2013, actorul s-a întors nu doar în cinematografie, ci şi în Austria, ţara lui natală. De data aceasta, el a păşit pe covorul verde din apropierea catedralei Sfântul Ştefan din Viena pentru a susţine proiectul R20 – Regions of Climate Action, lansat la iniţiativa sa în urmă cu trei ani.

    Pe acelaşi covor au păşit cancelarul federal al Austriei, Werner Feymann, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, directorul general al UNIDO, Kandeh Yumkella, dar şi prim-ministrul Victor Ponta şi ministrul mediului Rovana Plumb, precum şi manageri de top din companii din energie – CEO-ul OMV Gerhard Roiss, reprezentanţi ai BERD, ai Băncii Europene de Investiţii, dar şi ai Erste Group. De departe personajul central al conferinţei “Implementing the Sustainable Energy Future”, Schwarzenegger a apărut ca o figură exotică, uşor schimbată faţă de imaginea cu care ne-am obişnuit în filme, înconjurat din toate părţile de aparate de fotografiat: expresia feţei nefirească, un inel cu model de craniu şi cizmele în contrast cu costumul au ieşit în evidenţă.

    Discuţiile din cele două zile de conferinţe au gravitat în jurul fostului guvernator al Californiei. “Bun venit, prieteni ai lui Arnold Schwarzenegger”, a fost replica de început a cancelarului federal al Austriei adresată celor mai mult de 500 de persoane din audienţă. Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a apreciat iniţiativa fostului guvernator şi a asemănat R20 cu Uniunea Europeană: “Diferiţi actori aflaţi la diferite niveluri care lucrează pentru realizarea unor scopuri comune”.

    Scopurile comune sunt proiectele de energie verde şi necesitatea colaborării dintre mediul privat, al băncilor şi dintre sistemele politice din toate statele Globului. Schwarzenegger a nuanţat importanţa renunţării la mijloacele tradiţionale de abordare a subiectelor legate de energia verde: “Trebuie să terminăm abordarea de tip catastrofic a mediului (“doom and gloom”) şi să adoptăm o abordare “sexy, hip”. El a spus că, în calitate de guvernator al Californiei, a avut parte de succes la iniţiative la care Washingtonul nici nu se gândise, de unde şi ideea organizării R20.

    Discursul său a început în germană, când a împărtăşit publicului amintiri din ţara natală – “dacă mi-ar fi spus cineva când locuiam la ferma din Austria că voi găzdui un eveniment în domeniul energiei regenerabile alături de cancelarul federal, i-aş fi spus că a înnebunit” – iar apoi a început seria de mulţumiri, chiar cu premierul Victor Ponta, pentru “interesul în lupta împotriva încălzirii globale”. Schwarzenegger a făcut paralele între bătăliile pe care le-a dus în filme şi cele reale în domeniul energiei regenerabile. Uşor răguşit, dar cu accentul bine conservat, a mulţumit pentru cât de bine este primit de fiecare dată când se întoarce acasă: cu un şniţel într-o mână şi un şnaps în cealaltă. El şi-a condimentat discursul cu multe astfel de glume, din care nu putea să lipsească şi cea referitoare la ultimul film, “The Last Stand”: “Ştiu că aţi cumpărat cu toţii bilete”, concluzionând că “adevăraţii eroi de acţiune sunt cei care luptă pentru viitor”.

    Prim-ministrul Victor Ponta, vizibil emoţionat, şi-a început răspunsul din cadrul discuţiei de tip panel alături de guvernator cu “bună dimineaţa”, deşi era trecut de ora 12: “Să urmezi după Schwarzenegger e ca şi cum te-ai lupta cu el în filmele lui, aşa că nu am nicio şansă, am decis să mor repede şi să am discursul cel mai scurt”. Premierul a vorbit despre cele două misiuni ale sale, cel de a promova ţara “binecuvântată de poziţia geografică şi de resursele naturale, unde există investitori importanţi şi numeroase oportunităţi”, dar şi de a afla răspunsuri referitoare la costurile viitorului curat inspirat de entuziasmul lui Schwarzenegger: “Mulţi oameni din ţara mea, bineînţeles, cei săraci, spun că nu vor neapărat energie curată, ci energie mai ieftină”. Iar oamenii angajaţi în centrale unde se folosesc mijloace tradiţionale de producere de energie “urăsc” turbinele eoliene din cauza riscului de a rămâne fără locuri de muncă.

    Replica lui Schwarzenegger a făcut trimitere la existenţa unei astfel de gândiri şi în urmă cu 100 de ani, când oamenii se foloseau de căruţe şi de cai pentru transport, dar la care “nu ne-am mai putea întoarce”. El a mai menţionat că Guvernul nu trebuie să aleagă câştigători, ci să lase sectorul privat “să îşi facă treaba”, iar ceva se va evidenţia la un moment dat, fie că vorbim despre maşinile care funcţionează pe bază de hidrogen sau alte modalităţi noi care să nu polueze mediul.

  • Factura medie la energie va creşte anul viitor cu 10%. Jumătate din scumpire vine de la energia verde

    “În medie, lunar, pentru un consum de aproximativ 100 kWh, factura este de circa 40 de lei. Scumpirile din 2013 vor fi de circa 4 lei, doi lei venind din impactul energiei verzi şi doi lei din recunoaşterea costurilor producătorilor de stat”, a spus Emil Calotă, vicepreşedintele ANRE. Prima scumpire, cea de 6%, este generată de faptul că Autoritatea a recunoscut costurile producătorilor de energie care livrează electricitate în coşul pentru populaţie. Restul scumpirii vine din schema de sprijin pe care România o pune la dispoziţia investitorilor în energie verde. În primele 11 luni ale anului sumele din această schemă de sprijin au ajuns la 260 de milioane de euro, triplu faţă de tot anul trecut.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Hidroelectrica a prins gustul energiei verzi subvenţionate şi investeşte 130 de milioane de euro

    “Promovarea unor proiecte de investitii optimizate pe criterii de eficienţă energetică, la capacităţi noi de producţie, care să se califice pentru acordarea de certificate verzi, reprezintă o prioritate pentru Hidroelectrica până în 2016, deoarece finalizarea lor va aduce venituri suplimentare de 165 euro pe fiecare MWh de energie regenerabilă produs şi va permite amortizarea accelerată a investiţiilor”, a declarat Remus Borza, administratorul judiciar al companiei de stat. Compania are în plan investiţii de 130 milioane de euro pentru construcţia de microhidrocentrale, iar până în 2016 va finaliza mai multe unităţi în judeţul Hunedoara. Pentru a putea primi certificate verzi, hidrocentralele trebuie să aibă o putere instalată mai mică de 10 MW. Potrivit companiei, în urma investiţiilor de 130 milioane de euro va obţine anual venituri suplimentare de 14,2 mil. euro din tranzacţionarea certificatelor verzi.

    Mai multe pe zf.ro