BusinessMagazin

Tag: energie regenerabila

  • Veste bună pentru regenerabili la început de an: nu mai este nevoie de PUZ pentru proiectele mai mici de 50 de hectare. Durata dezvoltării scade cu 9 luni

    O modificare a Legii Construcţiilor le va permite dezvol­tatorilor de proiecte de energie verde să meargă înainte cu investiţiile fără a mai fi nevoiţi să obţină un PUZ pentru proiectele de pe terenuri cu o suprafaţă mai mică de 50 de hectare, extravilane, care sunt în clasa de fertilitate 3-5.

    „Pentru astfel de proiecte, singurele avize încă necesare sunt obţinerea deciziei privind scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi autorizaţia de construire. Acest amendament la Legea construcţiilor este un pas extrem de important în contextul în care poate reduce durata realizării investiţiilor chiar şi cu nouă luni de zile”, spune Mihaela Nyerges, managing partener în cadrul casei de avocatură Nyerges & Partners, într-un articol pe Linkedin.

    Schimbarea Legii 50/1991 a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis pe 10 ianuarie, urmând a fi publicată în Monitorul Oficial. Pe de altă parte, persistă problemele pentru proiectele mai mari de 50 de hectare, existând şi acum un blocaj de la Ministerul Agriculturii.

    Tocmai pentru a facilita investiţiile în energia verde, în luna iulie a anului trecut fost introdusă o excepţie conform căreia este permisă construirea de capacităţi de producere a energiei din surse regenerabile, instalaţii de stocare şi alte instalaţii aferente pe terenuri agricole din extravilan cu respectarea a două condiţii cumulative: terenul are clasa de fertilitate III, IV şi V şi terenul nu depăşeşte 50 de hectare. În cazul acestor tipuri de construcţii, nu mai este necesară introducerea terenurilor în intravilan, ci aplicarea unei proceduri speciale de scoatere a terenului din circuitul agricol. Mai departe însă, Ministerul Agriculturii nu mai avizează proiectele mai mari de 50 de hectare. În acest moment, în România funcţionează parcuri solare cu o capacitate de circa 1.300 MW, care în 2021 au asigurat circa 1,5% din producţia totală de energie.

    Doar anul trecut au fost emise avize tehnice de racordare la reţea şi contracte de racordare pentru proiectele eoliene şi solare noi de peste 6.300 MW în valoare totală de circa 6 miliarde de euro, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor publice ale Transelectrica. Devine astfel fără dubiu că România se află în plin boom regenerabil, la aproape un deceniu de la prima perioadă care a dus la dezvoltarea proiectelor de energie verde. Pornind de la informaţiile publicate pe site-ul Transelectrica, operatorul sistemului naţional de transport al energiei, doar în 2022 au fost emise avize şi contracte de racordare pentru proiecte solare cu o capacitate de 3.750 MW şi pentru parcuri eoliene de circa 2.600 MW. Astfel, al doilea val de energie verde va avea ca vedetă proiectele solare.

  • China investeşte masiv în energia verde: Beijingul a început lucrările la un proiect uriaş de 11 miliarde de dolari în domeniul energiei regenerabile. Prima bază va fi construită în deşert

    China a dat startul unui proiect de energie regenerabilă în valoare de 80 de miliarde de yuani (11 miliarde de dolari), parte a unui plan masiv de energie curată pentru a atinge obiectivele ambiţioase ale naţiunii în materie de climă, raportează Bloomberg.

    Proiectul, situat în deşertul Kubuqi, va avea o capacitate energetică de 16 gigawaţi atunci când va fi finalizat, potrivit unei declaraţii a China Three Gorges Group, unul dintre cei doi constructori. Acesta va fi capabil să transmită 40 de miliarde de kilowaţi-oră de electricitate pe an către Beijing, Tianjin şi provincia Hebei, potrivit unui raport al presei de stat Xinhua News.

    Instalaţia va deveni cel mai mare proiect de energie regenerabilă din lume într-o regiune deşertică, a precizat compania. În cele din urmă va include 8 gigawaţi de energie solară şi 4 gigawaţi de energie eoliană, plus 4 gigawaţi de energie pe bază de cărbune pentru a se adapta la cererea de vârf, potrivit Xinhua.

    China Three Gorges nu a oferit un termen pentru finalizarea proiectului, dar a precizat că actuala fază de construcţie include 1 gigawatt de capacitate solară echipată cu stocare de energie.

    Baza energetică reprezintă unul dintre cele 22 de proiecte de energie regenerabilă pe care Three Gorges le-a lansat miercuri, cu o capacitate planificată combinată de 19,6 gigawaţi şi o investiţie totală de 101 miliarde de yuani, potrivit unei declaraţii a Comisiei de supraveghere şi administrare a activelor deţinute de stat.

  • Miliardarul Adani vizează piaţa din Europa cu un proiect uriaş de energie verde în Maroc

    Gautam Adani, cea mai bogată persoană din Asia, se află în discuţii pentru un proiect gigantic de energie regenerabilă în Maroc, care ar urma să furnizeze Europei energie electrică şi combustibil fără emisii, conform Bloomberg.

    Acesta ia în considerare construirea de centrale eoliene şi solare în această naţiune nord-africană şi de instalaţii pentru producerea de hidrogen verde pentru export, potrivit unor persoane familiare cu propunerile şi care au solicitat anonimatul pentru a discuta detalii private.

    Proiectul, care ar fi cel mai mare proiect de dezvoltare de energie curată al Adani în afara Indiei, ar putea fi de până la 10 gigawaţi, potrivit uneia dintre persoanele menţionate. Acest lucru ar fi aproape egal cu capacitatea de producţie de energie existentă a Marocului, care include un total de aproximativ 2,8 gigawaţi de energie eoliană şi solară, potrivit datelor BloombergNEF.

    Dezvoltarea ar urma să fie livrată în două etape de 5 gigawaţi şi include planuri de furnizare de energie la nivel local şi de export direct în Europa, a declarat una dintre persoanele menţionate. Conform propunerilor, Adani se află, de asemenea, în discuţii cu OCP Group, companie de stat din Maroc, pentru vânzarea de hidrogen, pe care producătorul de îngrăşăminte l-ar putea folosi ca materie primă pentru a produce amoniac fără emisii de carbon, potrivit unei alte persoane.

    Adani nu a răspuns la un e-mail. Nici Ministerul Marocan al Energiei, producătorul său de îngrăşăminte OCP, precum şi agenţia de stat pentru energie regenerabilă Masen nu au răspuns la solicitările de comentarii trimise prin e-mail.

    Acţiunile Adani Green au crescut cu 3,6% în această săptămână, cea mai mare creştere din ultimele două luni şi a depăşit indicele de referinţă de 2,4%.

    Ar putea trece ani buni până când vom vedea exporturi de hidrogen verde în Europa, având în vedere progresele înregistrate în această tehnologie. Un proiect de 4 GW de hidrogen verde în Arabia Saudită ar trebui să dureze patru ani până la finalizare.

    Ţările din Africa de Nord şi unele părţi ale Orientului Mijlociu sunt identificate din ce în ce mai mult ca potenţiale centre majore de hidrogen verde, datorită soarelui şi vântului abundent şi a proximităţii faţă de pieţele de export cheie, inclusiv Europa. În iulie, compania ReNew Energy Global, cu sediul în India, a semnat un acord iniţial pentru construirea unui proiect de hidrogen verde în valoare de 8 miliarde de dolari în Egipt.

    Adani îşi propune să facă din imperiul său cel mai mare producător de energie curată din lume până la sfârşitul deceniului, deşi continuă să facă investiţii majore în combustibili fosili. El se concentrează foarte mult pe dezvoltarea unui sector al hidrogenului verde şi consideră că acest combustibil cu emisii zero este esenţial pentru a permite decarbonizarea industriei grele din India şi de peste hotare.

    Concurenţii, inclusiv Reliance Industries Ltd. a miliardarului Mukesh Ambani şi giganţii energetici de stat din India, cum ar fi NTPC Ltd. şi Indian Oil Corp. încearcă, de asemenea, să se numere printre jucătorii principali ai combustibilului curat.

     

  • Record mondial de energie eoliană doborât de o turbină “revoluţionară”

    Siemens Gamesa a declarat că prototipul său offshore 14-222 DD a generat 359 megawaţi-oră într-o singură zi, suficient pentru a alimenta 18.000 de gospodării sau o maşină Tesla Model 3 timp de peste 1.600.000 km.
     
    Progresul în domeniul energiei regenerabile a fost realizat cu ajutorul unui set de palete “revoluţionare” care sunt turnate într-o singură bucată de răşină reciclabilă.
     
    Noua turbină are, de asemenea, un diametru mai mare al rotorului care asigură o producţie anuală de energie cu peste 25% mai mare decât turbinele existente în prezent pe piaţă, potrivit Independent.
     
    „Cu fiecare nouă generaţie a tehnologiei noastre de turbine offshore cu acţionare directă, care utilizează mai puţine piese mobile decât turbinele cu angrenaje, îmbunătăţirile aduse componentelor au permis o performanţă mai mare, menţinând în acelaşi timp fiabilitatea“, a scris Siemens Gamesa într-o fişă informativă pentru cel mai recent prototip de turbină.
     
    „Cu o nevoie tot mai mare de a face faţă provocărilor climatice, vânturile schimbării ne alimentează mai mult ca niciodată. Noua SG 14-222 DD este următorul pas către acest obiectiv”.
     
    Tehnologia RecyclableBlade a fost deja utilizată într-o generaţie anterioară de turbine, fiind lansată pentru prima dată în septembrie 2021.
     
    Aceasta a fost utilizată pentru prima dată în scop comercial într-o instalaţie eoliană offshore în iulie 2022, gestionată de RWE Renewables.
     
    „Demonstrăm că, în calitate de lideri ai revoluţiei offshore, ne angajăm să facem ca inovaţiile tehnologice disruptive să devină viabile din punct de vedere comercial cu ritmul pe care îl cere urgenţa climatică“, a declarat Marc Becker, CEO al Siemens Gamesa Offshore Business Unit.
     
    „Cu RecyclableBlade la dispoziţia clienţilor noştri, putem crea o economie circulară virtuoasă”.
     
    Noua turbină 14-222 DD urmează să intre în producţie în 2024, Siemens Gamesa susţinând că are comenzi pentru parcuri eoliene în largul coastelor Taiwanului, SUA şi Marea Britanie.
     
     
     

  • Războiul din Ucraina este “un semnal de alarmă” pentru repararea sistemului energetic global – ONU

    Secretarul general al ONU, António Guterres, a anunţat un plan de accelerare a trecerii mondiale la energia regenerabilă, afirmând că războiul din Ucraina este un semnal de alarmă pentru ca întreaga lume să renunţe la combustibilii fosili, scrie CNN. 

    Luând cuvântul la lansarea raportului “Starea climei globale 2021” al Organizaţiei Meteorologice Mondiale, Guterres a descris constatările ca fiind “o litanie sumbră a eşecului umanităţii de a aborda perturbările climatice”.

    “Sistemul energetic global este stricat şi ne aduce tot mai aproape de o catastrofă climatică. Combustibilii fosili sunt o fundătură – din punct de vedere ecologic şi economic”, a spus el. “Războiul din Ucraina şi efectele sale imediate asupra preţurilor la energie reprezintă un alt semnal de alarmă. Singurul viitor sustenabil este unul regenerabil. Trebuie să punem capăt poluării cu combustibili fosili şi să accelerăm tranziţia către energia regenerabilă, înainte de a ne incinera singura noastră casă”, a spus el, adăugând că “timpul se scurge”.

    În planul său, Guterres a propus ca tehnologiile de energie regenerabilă, cum ar fi stocarea în baterii, să fie tratate ca “bunuri publice globale esenţiale şi disponibile în mod gratuit”. El a solicitat crearea unei coaliţii globale privind stocarea pentru a accelera inovarea şi implementarea, condusă de guverne şi care să reunească companii de tehnologie, producători şi finanţatori.

    Aceeaşi coaliţie trebuie să asigure, să extindă şi să diversifice aprovizionarea cu componente şi materii prime esenţiale pentru tehnologiile de energie regenerabilă.

    Guvernele trebuie să creeze cadre şi să reformeze birocraţia pentru a uniformiza condiţiile de concurenţă pentru energiile regenerabile.

    Guvernele trebuie să renunţe la subvenţionarea combustibililor fosili şi să protejeze persoanele şi comunităţile sărace şi cele mai vulnerabile.

    Investiţiile private şi publice în energia regenerabilă trebuie să se tripleze, ajungând la cel puţin 4 trilioane de dolari pe an.

     

  • Compania care a lansat anul acesta primul hipermarket 100% online. Ce puteţi găsi acolo

    Freshful by eMag este primul hipermarket 100% online cu livrare rapidă a produselor alimentare proaspete, produse congelate, băuturi, dar şi articole de uz casnic pentru nevoile zilnice, din depozitul propriu de 10.000 de metri pătraţi, ce dispune de sisteme de energie regenerabilă.

    Descrierea inovaţiei:

    Freshful by eMag este un produs inovator pentru piaţa locală, lansat în octombrie 2021, un model nou de business prin care eMAG introduce în România conceptul de cumpărături alimentare fără efort, dintr-o gamă diversificată de produse proaspete, preponderent locale, dar şi delicii internaţionale de la peste 550 de furnizori (numărul fiind în creştere). Brandul oferă românilor cu un stil de viaţă activ un nou mod digital, rapid, eficient, controlat sigur de a-şi face cumpărăturile zilnice. Clienţii pot accesa hipermarketul virtual pe Freshful.ro şi în aplicaţia de mobil iOS şi Android, cu o varietate de peste 20.000 produse proaspete, brandul deţinând inclusiv o brutărie proprie în interiorul depozitului. O altă inovaţie adusă de Freshful e că utilizatorii au la dispoziţie şi opţiuni de livrare în funcţie de programul zilnic: livrare rapidă în două ore de la plasarea comenzii sau livrare programată pentru următoarele zile în intervale începând cu 30 de minute. Ambalarea comenzilor se realizează în depozit, încă din procesul de picking. Pentru o ambalare cât mai eficientă, pickerii utilizează cutii speciale şi pungi din hârtie 100% reciclabilă. Pentru livrarea comenzilor, Freshful utilizează maşini compartimentate bicameral şi un termocontainer pentru congelate, maşini ce permit transportul produselor ce nu necesită temperatură controlată, dar şi a produselor ce au un regim termic care variază între Ă2 grade şi – 22 de grade. Un număr de 11 maşini electrice tocmai au fost adăugate flotei existente; acestea vor fi, de asemenea, echipate cu un sistem de control al temperaturii şi vor avea o compartimentare similară cu cele convenţionale. În plus, clienţii pot vedea disponibilitatea stocurilor în timp real, aşa că pot fi siguri că vor primi întotdeauna tot şi exact ce au comandat.

     

    Elementul de noutate:

    Freshful este primul hipermarket online 100% independent, cu produse în regim First Party, un depozit frigorific propriu, brutărie proprie, având peste 550 de furnizori parteneri şi fermieri care asigură produse în stoc pe care ulterior Freshful le livrează către consumatorii din Bucureşti şi Ilfov (aproximativ 1 milion de gospodării în target) în două ore de la plasarea comenzii sau programat pentru următoarele zile. Potrivit reprezentanţilor businessului, consumatorul îşi doreşte accesibilitate, value for money şi prospeţime, de aceea, Freshful se bazează pe un model unic de depozitare şi de livrare, în regim propriu. Mai mult, investiţiile în tehnologie pentru infrastructură logistică contribuie masiv la creşterea productivităţii, ceea ce conduce la preţuri mai bune pentru clienţi.

     

    Efectele inovaţiei:

    În tehnologie, operaţiuni şi depozitul propriu frigorific au fost investiţi 5 milioane de euro. Noi serii de investiţii în extinderea zonelor de livrare şi a flotei de maşini electrice sunt în pregătire. De asemenea, au fost asigurate peste 200 locuri de muncă, de la personal operaţional – livratori, pickeri, şoferi, până la specialişti din ariile de tehnologie, finanţe, marketing, content, logistică, planificare. În plus, pentru a asigura un impact scăzut asupra mediului, depozitul de 10.000 de metri pătraţi funcţionează cu sisteme de energie regenerabilă, care va genera o economie estimată de energie de 69.120 kWh/an, flota auto a fost dotată cu 11 maşini electrice, iar pe viitor, depozitul Freshful urmează să fie echipat cu un sistem de iluminat ecologic. Noul business contribuie, totodată, şi la susţinerea producţiei româneşti de tehnologie, majoritatea pieselor folosite de conveiere fiind produse în România, cu ajutorul tehnologiei de printare 3D. De asemenea, întreaga activitate din depozit este gestionată şi optimizată prin intermediul unui Warehouse Management System dezvoltat în România. Alături de acestea se numără asumarea cultivării unui stil de alimentaţie echilibrat în România, prin introducerea în portofoliu a sute de produse bio şi cooptarea cât mai multor fermieri şi producători locali.

    Proiectul Freshful by eMAG a apărut în ediţia CELE MAI INOVATOARE COMPANII DIN ROMÂNIA, EDIŢIA 2021. 

  • Electrica vrea să cumpere de la Muntmark, cel mai puternic dezvoltator de regenerabile de pe piaţa locală, două parcuri voltaice şi un parc eolian. Ce valoare va avea tranzacţia

    Electrica, o companie controlată de stat, a anunţat miercuri seară pe Bursă că a semnat cu Emanuel Muntmark şi cu Cătălin Mrejeru, în calitate de vânzător, trei contracte de vânzare-cumpărare de părţi sociale în trei companii de proiect care au obiect principal de activitate producţia de energie din surse regenerabile.

    Un contract vizează achiziţia a 100% din Crucea Power Park pentru un preţ total de 8,47 milioane de euro, proiect în cauză fiind eolian, cu o capacitate instalată / proiectată de 121 MW.  

    Un contract pentru achiziţia Sun Wind Energy la un preţ de 1,485 milioane de euro, acesta fiind un proiect fotovoltaic situat în vecinătatea oraşului Satu Mare.

    Un proiect privind achiziţia New Trend Energy pentru 3,245 milioane de euro, acesta fiind un proiect fotovoltaic de 59 MW situat în vecinătatea oraşului Satu Mare.

    Electrica precizează că aceste contracte prevăd achiziţionarea de către Electrica a părţilor sociale în cele trei companii şi plata preţului aferent în patru etape, structurate în funcţii de stadiul de dezvoltare a proiectului şi de îndeplinirea unor condiţii suspensive.

    Emanuel Muntmark, omul de afaceri de origine suedeză, este în spatele celor mai mari proiecte eoliene locale.

    Electrica, companie unde statul deţine 48% din acţiuni, este cotată pe Bursă, cu o capitalizare de 4,36 miliarde de lei.

    Furnizorul şi distribuitorul de energie este a două companie controlată de stat care cumpără proiecte private de energie regenerabilă, după ce Hidroelectrica, cea mai mare companie pe care o mai deţine statul, a cumpărat un proiect şi este în discuţie pentru a doilea proiect, valoarea totală a tranzacţii fiind de aproape 250 de milioane de euro.

  • Insulă de vânzare. Cât vă costă să deţineţi propriul paradis

    Pumpkin Island (Insula Dovleacului) se află la 14 kilometri sau la o distanţă de 30 de minute de coasta Queenslandului. Include o plajă privată, un golf plin cu stridii proaspete şi un complex alimentat de surse de energie regenerabilă. În prezent, insula este deţinută de Wayne şi Laureth Rumble, prin intermediul companiei lor, Sojourn Retreats. „A fost locul ideal în care să petrecem izolarea în perioada pandemiei”, a declarat cuplul pentru CNN Travel. Proprietatea este listată pe piaţă cu un preţ de vânzare de 17 milioane de dolari.

  • Cine sunt oamenii care profită de pe urma încălzirii globale şi îşi construiesc afaceri de miliarde

    Încălzirea globală pare să aibă şi câştigătorii ei: primii dintre cei care au decis să investească în soluţii de sustenabilitate şi energie regenerabilă au ajuns deja să conducă imperii verzi de miliarde de dolari.

    Patru persoane din spatele unui furnizor chinez gigant de baterii pentru autovehicule electrice au o avere combinată de 17 miliarde de dolari, un australian a construit o avere de 7 miliarde de dolari doar din reciclare, iar o companie de transport auto care foloseşte hidrogenul drept combustibil generează de asemenea miliarde – acestea sunt doar câteva dintre imperiile care s-au dezvoltat pe seama soluţiilor de sustenabilitate de care din ce în ce mai multe companii au nevoie, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

    Cu o avere netă totală de 61 de miliarde de dolari la finalul lui 2019 – de aproximativ trei ori mai mare decât capitalizarea firmei de servicii petroliere Halliburton – primii miliardari care şi-au construit averile din energia verde şi soluţiile de sustenabilitate reprezintă reprezintă avangarda superbogaţilor care luptă împotriva încălzirii globale, scrie Bloomberg.

    Lista alcătuită de jurnaliştii de la Bloomberg descrie diversitatea economiei verzi şi include nume cunoscute precum cel al lui Elon Musk, până la fondatori mai puţin ştiuţi ai unora dintre cele mai mari companii din China.

    Activele generate de o serie de măsuri de sustenabilitate integrate în decizii de investiţii au ajuns la 30.700 de miliarde de dolari la finalul anului 2018, potrivit unui raport publicat de un grup de companii financiare, inclusiv Bloomberg LP (compania-mamă a Bloomberg News).
    Popularitatea investiţiilor verzi este atât de ridicată încât factorii decizionali din Europa stabilesc noi reguli pentru a defini parametrii de creştere ai acestora.

    Orientarea spre investiţiile verzi reprezintă şi o schimbare de paradigmă referitoare la modul în care au fost create primele averi ale lumii, care au dominat secolul al XX-lea. Spre exemplu, amintesc jurnaliştii de la Bloomberg, John D. Rockefeller a devenit primul miliardar din istorie, ca urmare a dezvoltării Standard Oil, iar el a fost urmat de mai multe dinastii construite pe baza unor industrii similare precum Ford şi DuPont.
    Economia care se bazează pe carbon domină însă în continuare. Giganţi din industria petrolului, industriaşi şi producători auto alcătuiesc mai mult de un sfert din cei 500 cei mai bogaţi oameni ai lumii căutaţi de Bloomberg, printre care: producătorul de petrol Harold Hamm, deţinătorul de rafinării Mukesh Ambani şi moştenitoarea imperiului BMW, Susanne Klatten. În continuare cea mai valoroasă companie a lumii este una din industria petrolului: nou-listata Saudi Aramco, ce are o capitalizare de piaţă de 1.800 de miliarde de dolari.

    Emisiile de gaze de seră au crescut cu 1,5% pe an în ultimul deceniu. „Averea verde este foarte dependentă de tehnologii inovatoare, ceea ce înseamnă că aceste averi pot să dispară într-o clipă”, a observat Kingsmill Bond, strateg energetic la Carbon Tracker, un think tank care analizează impactul schimbărilor climatice asupra pieţelor de capital şi investiţiilor în combustibilii fosili. „Oameni care îşi croiesc cu succes noi nişe în această nouă economie vor fi proprietarii averilor din viitor”, spune ea în articolul publicat de Bloomberg.

    Un exemplu în acest sens este Mário Araripe, un om de afaceri brazilian care şi-a construit o avere în domeniul imobiliarelor după ce a fost convins de promisiunea energiei eoliene: „Imnul naţional al Braziliei spune că ţara este un gigant datorită propriei naturi. Oamenii au crezut mereu că aceasta se referă la aur sau la alte comori ascunde, dar eu nu cred asta, cred că este vântul”, a spus el în 2017.
    Afacerile sustenabile ar putea să înflorească şi mai mult prin prisma capitalului pe care îl atrag – în special prin family offices-urile super-bogaţilor – care fac sustenabilitatea un element-cheie în strategiile lor. TCI Fund Management, fondul de management condus de Christopher Hohn, a avertizat recent companiile din portofoliul lui că e momentul să ia măsuri legate de acţiunile climatice sau să îşi diversifice riscurile. 

    1. Zeng Yuqun (foto), Huang Shilin, Pei Zhenhua, Li Ping
    CATL China
    Avere netă: 16,7 mld. dolari
    Avere netă rezultată:16,7 mld. dolari

    CATL este producătorul principal de baterii electrice al Chinei, care furniează piese pentru companii precum Daimler, Toyota, BMW şi Volvo. Compania a fost înfiinţată în 2011. Este estimat ca piaţa globală a maşinilor electrice să crească până la 500 de miliarde de dolari până în 2050. Acţiunile CATL au crescut de patru ori de la listarea companiei, în iunie 2018.

    2. Elon Musk
    Tesla, Statele Unite
    Avere netă: 27,6 mld. dolari  
    Avere netă rezultată: 14,6 mld. dolari

    Elon Musk deţine aproximativ o cincime din producătorul de maşini electrice Tesla. Este CEO al companiei cu sediul central în Palo Alto care furnizează şi sisteme
    de energie solară. Gigafactory 1, parte din grupul Tesla, de pildă, este producătorul principal de baterii electrice la nivel mondial. 

    3. Aloys Wobben
    Enercon
    Germania
    Avere netă: 7,3 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 7,3 mld. dolari

    Enercon este una dintre cele mai mari companii producătoare de energie eoliană ale lumii, cu un procent de 6% din piaţa globală de instalaţii eoliene onshore în 2018, potrivit datelor de pe site-ul companiei citate de Bloomberg. Compania a instalat 54% din turbinele eoliene noi ale Germaniei în 2018, dar s-a confruntat recent şi cu turbulenţe. 

    4. Anthony Pratt
    Pratt Industries
    Australia
    Avere netă: 6,8 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 6,8 mld. dolari

    Pratt conduce afacerea familiei înfiinţată încă din 1948, pe care o reorientat-o înspre sisteme de împachetare şi producţie de hârtie 100% reciclată. El este omul de afaceri din spatele companiei cu sediul central în Melbourne Visy Industries şi al Pratt Industries, care este cea mai mare companie privată de reciclare de hârtie şi de elemente de împachetare. 

    5. Li Zhenguo (foto),
    Li Chunan, Li Xiyan
    Longi
    China
    Avere netă: 3,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 3,4 mld. dolari

    Longi Green Energy Technology este cel mai mare producător de panouri solare fotovoltaice monocristaline. Fondată în 2000, compania furnizează mai mult de 300 gigawaţi din energia solară, reprezentând un sfert din cererea globală. Compania are o capitalizare de piaţă de 16 miliarde de dolari. 

    6. Jose Manuel Entrecanales
    Acciona
    Spania
    Avere netă: 4,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Acciona reuneşte mai multe afaceri din domeniul energiei verzi – eoliană, solară, fotovoltaică, hidroelectrică, biomasă şi termală – cu scopul de a produce electricitate pentru mai mult de 6 milioane de locuinţe. Omul de afaceri Entrecanales a diversificat afacerile din construcţii create de bunicul său
    orientându-se spre energie regenerabilă în 2004, după ce a preluat rolul de preşedinte al companiei. Divizia de energie a grupului a generat mai mult de 60% din veniturile acestuia în 2018. 

    7. Lin Jianhua
    Hangzhou Firs Applied Material
    China
    Avere netă: 2,9 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,9 mld. dolari

    Fondată în 2003, compania Hangzhou First Applied Material produce mai ales piese pentru paneluri solare, generând mai mult de jumătate din piaţa globală, potrivit site-ului companiei. Aceasta are o capitalizare de piaţă de 3,7 miliarde de dolari. 

    8. Wang Chuanfu
    BYD
    China
    Avere netă: 4,2 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Wang Chuanfy a pus bazele BYD în 1995, iar acum compania este cel mai mare producător de vehicule electrice din China, cu venituri de 122 de miliarde de yuani
    (18 miliarde de dolari) în 2018. Afacerea converteşte flota Shenzenului de autobuze, taxiuri şi camioane la autovehicule electrice. 

    9. Somphote Ahunai
    Energy Absolute
    Thailanda
    Avere netă: 2,4 mld. dolari 
    Avere netă rezultată: 2,4 mld. dolari

    Somphote Ahunai a început compania Energy Absolute în 2006 pentru a produce ulei de palmier. Şi-au extins apoi afacerile la producţia de biodiesel şi apoi au trecut la energie regenerabilă în 2011. A introdus Mine Mobility, primul vehicul electric creat şi produs în ţară. 

    10. Trevor Milton
    Nikola Motor
    Statele Unite
    Avere netă: 1,3 mld. dolari
    Avere netă rezultată:1,3 mld. dolari

    Start-up-ul american Nikola Motor dezvolă autocamioane alimentate cu hidrogen ale căror costuri cu combustibilii vor scădea cu între
    20 şi 30%. Tehnologia foloseşte energia solară pentru a face hidroliza apei şi foloseşte celulele de hidrogen rezultate drept combustibil. 

  • (În) avangarda energiei verzi

    Simtel este o companie de inginerie înfiinţată în anul 2000 de trei prieteni, absolvenţi ai Universităţii Politehnica din Bucureşti în aceeaşi promoţie. Cei trei fondatori, Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, în vârstă de 43 de ani fiecare, deţin o participaţie de 100% în Simtel şi sunt implicaţi şi în afacerile de zi cu zi ale companiei – Iulian Nedea este CEO, Sergiu Bazarciuc este director executiv, iar Radu Vilău este director tehnic.

    Compania a funcţionat la început ca integrator de soluţii pentru operatorii de telefonie mobilă, dezvoltând proiecte complexe pentru toţi operatorii prezenţi în România, iar  între timp a dezvoltat alte două linii de afaceri, respectiv automatizări industriale şi construcţia şi întreţinerea de centrale electrice fotovoltaice şi alte surse alternative de energie verde.

    „În anul 2012 am început să livrăm proiecte în sectorul industriei energiei regenerabile, proiectare, furnizare materiale şi echipamente, construcţie şi mentenanţă de centrale fotovoltaice. Între anii 2015 şi 2017, în România nu s-a construit aproape nimic în materie de parcuri fotovoltaice, dar noi am rămas conectaţi la domeniul fotovoltaic fiind lideri în mentenanţa centralelor electrice fotovoltaice. Situaţia s-a schimbat însă în jurul anului 2017, când am construit o centrală fotovoltaică pentru Penny Market la Videle. Din acel moment, lucrurile au început să se dezvolte într-un ritm mult mai rapid. Acel proiect practic ne-a propulsat, iar anul trecut am fost responsabili pentru construcţia a aproximativ jumătate din centralele fotovoltaice nou construite în România”, spune Iulian Nedea, CEO al Simtel, într-un interviu pentru Business MAGAZIN.

    Până în prezent, Simtel a construit în ţară peste 50 de facilităţi fotovoltaice. Beneficiari au fost în principal retaileri, dar şi companii care deţin spaţii de producţie. După proiectul cu Penny Market, în 2018, Simtel a dezvoltat parcuri fotovoltaice pe acoperişurile a 16 magazine Mega Image din România. În acest an, alte 10 magazine Mega Image vor avea noi panouri fotovoltaice instalate pe acoperişurile lor de echipa Simtel, dar şi cel puţin şapte magazine Dedeman din toată ţara (cererea din partea fraţilor Pavăl venind la începutul lui 2020), însă compania va continua şi colaborarea cu supermarketurile Penny.

    În 2019, Simtel a construit aproape jumătate din centralele fotovoltaice care s-au realizat pe plan local, atât ca număr, cât şi ca putere instalată. Aşadar, ponderea veniturilor generate de activitatea din sectorul energiei regenerabile în veniturile totale ale Simtel a crescut semnificativ anul trecut datorită proiectelor pe care le-a livrat retailerilor din România.

    „În 2019, aproximativ 60% din venituri au provenit din construcţia şi mentenanţa parcurilor fotovoltaice, proiectele din automatizare şi robotică au adus 10% din venituri, iar telecomunicaţiile au participat cu restul de 30%. Ne aşteptăm ca în anii următori, pe măsură ce veniturile vor creşte, şi ponderea veniturilor din proiectele de energie verde să crească”, spune Iulian Nedea, care consideră că programul Green Deal va contribui la creşterea exponenţială a oportunităţilor companiei. „La urma urmei, acolo unde există bani, există proiecte noi. Ca afacere, cu siguranţă putem beneficia de context.

    Green Deal pune în lumină domeniul energiei regenerabile. Suntem într-o poziţie favorabilă pentru că suntem şi susţinători ai energiei verzi şi pionieri ai acestei mişcări în România, cel puţin în domeniul energiei solare. Cert este că preţul energiei va continua să crească, deoarece cererea creşte, prin urmare companiile au o oportunitate unică în acest moment pentru a se asigura deja că afacerea lor nu va fi afectată de aceste costuri în creştere în anii următori. De asemenea, dorim să inovăm în continuare implicându-ne
    în proiecte inedite, precum staţii de încărcare maşini electrice sau trotinete electrice.”
    Programul Green Deal la care se referă antreprenorul a fost adoptat de Uniunea Europeană la finalul anului 2019 şi este menit să încurajeze accesul la surse regenerabile de energie atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice, oferind finanţare pentru astfel de proiecte. Două dintre principalele ţinte din strategia Green Deal până în 2050 sunt transformarea UE într-un bloc cu emisii nete zero de gaze de seră şi reducerea cu 90% a emisiilor de gaze în sectorul transporturilor. Documentul arată aşadar că executivul european vrea ca UE să devină neutră din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră.

    De la proiectare până la punerea în funcţiune, Simtel a realizat în parcările Penny Market România o reţea de 11 staţii de încărcare pentru maşini electrice, marca ABB, cele mai performante din România. Patru dintre acestea formează o premieră pentru traseul Bucureşti-Constanţa, o reţea în drumul spre mare. Până la existenţa acestora, un şofer cu o maşină electrică cu autonomie de 200 de kilometri risca să nu ajungă la Constanţa. Pe durata unei pauze sau a unei sesiuni de cumpărături în magazinele Penny Market, respectiv circa 15-30 de minute, bateria unei maşini se poate încărca până la 80% din capacitate.

    În afară de staţiile de încărcare, Simtel are expertiză şi în întreţinerea parcurilor eoliene, construieşte staţii de încărcare solare pentru trotinete electrice, unul din proiecte fiind staţia din sensul giratoriu de la Charles de Gaulle din Bucureşti, realizată împreună cu operatorul de trotinete electrice Flow, şi intenţionează să fie şi în avangarda soluţiilor pentru stocarea de energie. „În acest moment, tehnologia este încă destul de costisitoare, astfel că nu este o practică obişnuită în România pentru companii să investească în astfel de soluţii, dar ne aşteptăm ca în acest an sau în următorii companiile să înceapă să investească şi în stocarea de energie, mai ales că în ultimii patru ani costul acestei tehnologii a scăzut cu peste 60%.”

    Evoluţia domeniului se reflectă şi în veniturile companiei: în 2018, aceasta a înregistrat venituri la nivel consolidat de 3 milioane de euro, în 2019 au crescut la 5,5 milioane euro, iar pentru 2020 compania se aşteaptă la venituri de 11 milioane de euro, adică de două ori mai mari faţă de anul precedent. „În 2018 am avut o marjă de profit netă de 12% şi ne aşteptăm să o menţinem la acest nivel şi pe viitor, deoarece vom continua să investim în dezvoltarea echipei noastre, în realizarea de proiecte mai mari şi, de asemenea, în dezvoltarea unei noi direcţii de afaceri pe viitor. Dacă vom accesa metode alternative de finanţare, prin intermediul pieţei de capital sau al altor surse, credem că impactul pozitiv al acestora va fi vizibil abia începând cu anul 2021.”
    Iulian Nedea mai spune că Simtel este, probabil, „primul start-up autentic din România”, întrucât a fost finanţat de un investitor care a crezut în ideile celor trei prieteni. Ulterior, acesta s-a retras din business, iar compania a continuat să se finanţeze prin reinvestirea profitului şi prin produse tradiţionale, adică în principal finanţarea bancară.
    Astăzi, Simtel are 45 de angajaţi, din care 26 sunt ingineri, şi peste
    100 de colaboratori. Şeful Simtel spune că au nevoie constantă de ingineri calificaţi, dat fiind faptul că afacerea creşte de la lună la lună. „Inginerii noştri sunt atraşi de salariile pe care le oferim, de proiectele pe care Simtel le livrează în România şi în străinătate, dar şi mai încântaţi că au ocazia să lucreze cu tehnologii noi. Lucrăm la proiecte mari pe plan local şi în străinătate. De exemplu, ne ocupăm de mentenanţa parcurilor fotovoltaice în ţări precum Chile, Marea Britanie, Franţa, Germania, Bulgaria, Ucraina şi cu proiecte în zona de robotică şi automatizări procese industriale (motoare electrice, convertizoare, PLC-uri ş.a.) în Brazilia, Coreea de Sud, Turcia, Olanda, Suedia, Norvegia, Egipt. Astfel, pe piaţă suntem consideraţi un angajator destul de atractiv, aspect de care suntem foarte mândri.”
    Experienţa inginerilor de la Simtel a fost solicitată de companii din întreaga lume, atât în România, cât şi în ţări din Europa, Asia, America de Sud şi de Nord sau Africa. Compania a dezvoltat reţele de comunicaţii mobile pentru Huawei, Vodafone, Telekom şi Orange, iar pentru Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a realizat un upgrade al sistemului de monitorizare al spectrului de radiofrecvenţă din România. Pe alte segmente, Simtel a livrat proiecte de automatizare pentru producătorul japonez de componente auto Takata şi pentru belgienii de la Bekaert Slatina, iar pentru Dacia, producătorul de maşini de la Mioveni, a fost responsabilă pentru un proiect de automatizare a liniei de asamblare.

    De ce energie verde?
    Energia regenerabilă este o soluţie viabilă pentru reducerea amprentei de carbon lăsate în atmosferă. În teorie, potenţialul energiei regenerabile depăşeşte celelalte tipuri de energie, deoarece este nelimitat şi nu are efecte negative. Ponderea energiei generate în România de panourile fotovoltaice este încă relativ mică, echivalând cu aproximativ 3,46% din energia totală, dar este în continuă creştere.
    „Energia regenerabilă este viitorul, deoarece ajută la descentralizarea pieţei energiei, oferind atât companiilor, cât şi utilizatorilor individuali oportunitatea de a dezvolta surse proprii de energie fără a mai depinde de furnizorii clasici. În plus, deţinerea de surse proprii de energie poate contribui şi la predictibilitatea preţului. În prezent, România se află într-o poziţie favorabilă, deoarece preţul energiei este încă mic faţă de alte pieţe occidentale, ca de exemplu Germania. Cu toate acestea, se estimează că în fiecare an, costul energiei din România va creşte cu 3% aşa că trebuie să luăm în considerare faptul că în 20 de ani energia va costa cel puţin triplu. Creşterea preţului se datorează investiţiilor ce trebuie făcute în modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie, consumului mare de energie odată cu creşterea numărului de maşini electrice şi Green Deal-ului prin renunţarea la producţia de energie poluantă”, explică Iulian Nedea. În plus, un alt motiv important pentru care energia verde, în special energia solară, este în prezent în tendinţă ascendentă, este faptul că preţul tehnologiei a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani. „Viitorul industriei constă cu siguranţă în soluţii care să permită stocarea de energie. În prezent, aproape toate centralele fotovoltaice sunt proiectate pentru consum imediat, adică energia nu este stocată şi tot ce se produce se consumă. Opţiunea de stocare a energiei este disponibilă, dar companiile momentan nu o implementează din cauza preţului tehnologiei, care este încă relativ mare. Cu toate acestea, este clar că preţul tehnologiei centralelor va scădea în anii următori şi va face ca energia solară să fie şi mai atractivă”, explică Iulian Nedea.
    La nivel global există o presiune pe companii pentru integrarea componentei ESG în activitatea lor, adică a celor trei factori care măsoară
    durabilitatea şi impactul societal al unei investiţii într-un business – mediu, social şi guvernanţă corporativă – care ajută la determinarea mai plauzibilă a performanţelor viitoare ale companiilor. Implementarea acestor aspecte, la care un investitor se uită, a început să ajungă şi în România.
    Ca urmare a poziţiei pe harta lumii, România este una dintre ţările cu un potenţial ridicat în ceea ce priveşte beneficierea/exploatarea energiei solare. „Vă puteţi imagina că inclusiv în ţările nordice, unde este foarte puţin soare pe an, companiile şi persoanele fizice instalează panouri fotovoltaice şi soluţii de stocare de energie. În UE, România, alături de Grecia, Bulgaria, Italia, Franţa şi Spania, are cel mai mare potenţial de a beneficia de energia fotovoltaică, având în vedere cantitatea de soare şi expunerea medie zilnică la soare.” Însă România se află pe unul dintre ultimele locuri în UE când vine vorba de producţia de energie pentru autoconsum, deoarece preţul energiei este încă destul de scăzut în comparaţie cu alte ţări europene. Pe de altă parte, dacă vorbim de producţia comercială, aici ne situăm mai bine faţă de alte ţări, ceea ce înseamnă că antreprenorii văd potenţialul şi avantajele pe care sursele proprii de energie regenerabilă le oferă.
    Iulian Nedea spune că energia fotovoltaică este o strategie crucială pentru optimizarea costurilor şi existenţa unui model de afaceri durabil. „Investiţia pe care companiile o fac pentru construirea centralei fotovoltaice poate fi amortizată în 6-7 ani, dar compania va beneficia de aceste investiţii pe parcursul a cel puţin 25 de ani, deoarece aceasta este durata minimă de viaţă a unui panou fotovoltaic, care poate fi prelungită prin procese corecte de mentenanţă şi actualizări periodice ale tehnologiei.”
    Cofondatorul companiei spune că prin implementarea de soluţii energetice regenerabile, companiile pot avea un impact pozitiv asupra educării clienţilor sau angajaţilor lor, motiv pentru care în magazinele retailerilor pentru care au construit facilităţi fotovoltaice Simtel a instalat ecrane care informează în timp real despre cantitatea de energie generată de companie şi impactul pozitiv pe care l-a avut asupra mediului, adică numărul de copaci salvaţi de la tăiere sau cantitatea de CO2 care nu se mai emite. Practic, prin instalarea panourilor fotovoltaice proprii pe acoperişuri, magazinele pot acoperi până la 75% din toată energia utilizată de acestea fără a avea niciun cost suplimentar. Soluţia nu este viabilă doar pentru magazine, ci şi pentru fabrici, parcuri logistice şi corporaţii care doresc să-şi reducă costurile de energie şi să devină eco friendly.
    De altfel, energia verde se foloseşte în din ce în mai multe domenii. De exemplu, Neversea îşi propune să devină în 2020 primul festival din lume alimentat aproape integral cu energie regenerabilă, iar pentru a marca momentul, DJ-ul Alex Parker a mixat, pentru prima dată în lume, din vârful unei turbine eoliene. În Olanda, toate trenurile electrice sunt alimentate în prezent numai cu energie eoliană, în timp ce multe primării din România au început să instaleze incărcătoare solare pentru telefoane sau alte gadgeturi.

    „Construim fabrici de bani”
    Deoarece performanţa energiei verzi este direct influenţată de condiţiile meteorologice, vânt în cazul energiei eoliene şi cantitate de soare în cazul energiei solare, această pondere variază de la o zi la alta şi de la sezon la sezon. În România, circa 40% din energia produsă provine din surse regenerabile, respectiv solară, eoliană şi hidro. Cea mai rapidă şi mai fezabilă din punct de vedere financiar dintre cele trei soluţii este o centrală fotovoltaică, a cărei construcţie şi autorizare durează două-trei luni, spre deosebire de fermele eoliene, a căror perioadă de construire este de circa 4-5 ani.
    Iulian Nedea spune că Simtel construieşte „fabrici de bani”.
    „Sunt funcţionale imediat şi gata să înceapă să asigure randamentul investiţiei. Considerăm că energia solară are potenţialul de a fi cea mai rapidă sursă de energie în România, în special datorită timpului scurt de implementare şi al costului tehnologiei. Dorim să subliniem că deşi construcţia durează o lună, procesul de proiectare şi autorizare poate dura în jur de două luni. Întregul proces include informarea primăriei locale, elaborarea soluţiei şi a proiectului, asigurarea racordării la reţea şi finalizarea construcţiei. Atât timp cât compania construieşte un parc fotovoltaic pentru consum propriu, nu are ca obiect principal de activitate producţia de energie şi nu dă energie în sistem, atunci procesul de autorizare este relativ simplu şi rapid. Pentru clienţii noştri, oferim o soluţie completă, ceea ce înseamnă că pe lângă construcţie, ne ocupăm de autorizare, proiectare şi mentenanţă”, explică el.
    Costul construirii unei centrale fotovoltaice şi durata de amortizare a investiţiei depind de la caz la caz. Iulian Nedea spune că investiţia poate fi amortizată în decurs de
    6-7 ani, timp în care panourile livrează beneficii financiare directe prin reducerea în fiecare lună a costului facturii de energie. Centralele fotovoltaice au o durată de viaţă de minimum 25 de ani. “Pentru a vă oferi un exemplu real, pentru unul dintre retailerii din România, am construit o centrală electrică fotovoltaică cu o putere instalată de 100 kWp ce produce 120 MWh energie electrică pe an şi aduce reduceri de cost pentru beneficiar de peste 12.000 euro anual. Asta înseamnă că în loc de 100 de euro pe MWh, care este preţul actual al energiei electrice (energie activă plus taxe), beneficiarul va avea un cost de 30 de euro pentru fiecare MWh de energie electrică produs din sursă proprie, respectiv o rată internă de rentabilitate (IRR) de 17%.”
    Dar mai întâi este nevoie de asigurarea că structura clădirii pe care se doreşte instalarea de panouri fotovoltaice poate suporta greutatea sistemului. “Imaginaţi-vă că vorbim despre adăugarea, în cazul unui supermarket, a aproximativ 30 de tone de greutate pe acoperiş sau între 20 şi 40 kg pe metru pătrat. Când am început în 2013, nicio companie nu avea în vedere acest aspect, dar astăzi retailerii ne consultă deja în momentul proiectării construcţiei spaţiului care va găzdui magazinul pentru a se asigura că acoperişul are capacitatea de a susţine greutatea.”
    Dar care este randamentul unei astfel de investiţii? “Randamentul, precum şi impactul asupra costului energiei, depind de dimensiunea parcului construit, precum şi în ce măsură acoperă nevoia de energie a unei companii individuale sau a unei familii. Dacă ne uităm la exemplul unui supermarket sau al unei companii care optează pentru instalarea de centrale fotovoltaice pentru a optimiza consumul de energie, panourile fotovoltaice pot scădea costurile cu facturile de energie, în medie, cu 50% pe parcursul unui an. Practic, într-un an, o companie poate produce între 50% şi 60% din energia pe care o consumă de la panourile solare, sub rezerva desigur a dimensionării puterii instalaţiei fotovoltaice în acord cu consumul actual. Aici este important să subliniem că 50% reprezintă media de economisire pe parcursul unui an, deoarece se produce mai multă energie pe timp de vară, aproximativ 75% din necesarul de energie, spre deosebire de timpul iernii, unde media în România este de 25%.”
    În ianuarie 2020, România a produs în total 5,4 miliarde kWh de energie electrică, din care doar 1,8 miliarde kWh au fost produşi în hidrocentrale, centrale eoliene şi centrale fotovoltaice, adică în facilităţi de energie regenerabilă. Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia de energie eoliană a înregistrat de la an la an o scădere de 19,5%, dar producţia de energie hidro a crescut cu 11,2%, iar cea de energie fotovoltaică a crescut cu 75,5%, adică cele mai mari aprecieri din rândul celor mai importante surse de energie.
    Pe de altă parte, producţia de energie în termocentrale clasice a scăzut în perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2020 cu 4,7%, în timp ce energia produsă în centrale nucleare, adică cea de la Cernavodă, singura din România, a crescut cu 2,4%. Pentru că nu produce suficientă energie pentru a răspunde întregii cereri, care va creşte în următorii ani şi în contextul maşinilor electrice, România a devenit anul trecut importator net de energie.
    Sectorul energiei verzi va cunoaşte însă o ascensiune şi mai puternică în anii următori ca urmare a programului Green Deal adoptat de Uniunea Europeană. Ca urmare, companiile axate pe producţia de energie verde au un potenţial ridicat de creştere în anii următori, dat fiind faptul că societăţile vor trebui să implementeze componenta de energie regenerabilă în activitatea lor.