BusinessMagazin

Tag: Enel

  • Încă o companie europeană iese de pe piaţa rusă

    Italienii de la  Enel  au finalizat vânzarea întregului pachet de acţiuni deţinut în cadrul PJSC Enel Rusia, de 56,43%, către PJSC Lukoil şi Fondul Combinat Închis de Investiţii „Gazprombank-Frezia”, pentru o sumă totală de circa 137 de milioane euro.

    Finalizarea tranzacţiei a primit aprobarea preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, în conformitate cu un decret emis pe 5 august 2022.

    În urma tranzacţiei, Enel a cedat toate activele sale de generare a energiei din Rusia, care includeau aproximativ 5,6 GW capacitate convenţională şi aproximativ 300 MW capacitate eoliană în diferite stadii de dezvoltare.

    Potrivit Enel, tranzacţia este în acord cu obiectivul strategic al Grupului de a-şi concentra activităţile, în principal, în ţările în care o poziţie integrată de-a lungul lanţului valoric poate stimula dezvoltarea şi poate genera valoare în procesul tranziţiei energetice.

    Tranzacţia a generat un efect pozitiv asupra datoriei nete consolidate a Grupului de aproximativ 610 milioane de euro şi un impact negativ asupra venitului net raportat al Grupului de aproximativ 1,3 miliarde de euro, reflectând în principal eliberarea unei rezerve de conversie valutară de aproximativ 1 miliard de euro, începând cu 30 septembrie, 2022. 

     

  • Dezvăluire din rapoarte: Companiile Enel din România au împrumutat 375 mil. euro de urgenţă de la Roma întrucât băncile nu au răspuns la timp pentru susţinerea schemei Guvernului de plafonare a preţurilor la energie

    Enel Energie şi Enel Muntenia, furnziori de energie electrică pe piaţa din România şi parte a grupului Italian Enel, au împrumutat de urgenţă 375 milioane de euro luna aceasta de la compania-mamă din Italia, în pofida faptului că au linii de finanţare cu bănci, pentru susţinerea nevoilor curente, pe fondul scumpirilor accelerate din energie. Cu alte cuvinte s-au împrumutat pentru a susţine schema de sprijin de plafonare a preţurilor pentru care Guvernul rambursează banii, însă cu întârziere, aşa cum susţin furnizorii.

    Informaţia despre aceste împrumuturi, 250 mil. euro pentru Enel Energie şi 125 mil. euro pentru Enel Muntenia, este publicată în raportul semestrial al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar al Enel.

    “În august 2022, dat fiind că necesarul de finanţare curent creşte, iar băncile cu care companiile deja aveau contractate linii de finanţare nu au putut răspunde în timp optim, managementul a identificat o soluţie de urgenţă, anume contractarea de împrumuturi de la divizia financiară a acţionarul Enel Group, anume Enel Finance International N.V., în valoare de 250 milioane euro pentru Enel Energie şi 125 milioane euro pentru Enel Energie Muntenia”.

    Potrivit acestui raport, începând cu a doua parte a anului 2021, companiile se confruntă cu o situaţie de criză ce a lovit întregul sector energetic ca urmare a creşterii preţurilor la energie, precum şi ca urmare a schimbărilor legislative care au introdus scheme de support guvernamental pentru consumatorii finali de pe piaţa de electricitate şi gaz pînă la 31 martie 2023. “În decembrie 2021 şi martie 2022, consiliile de administraţie a celor două companii au aprobat programe de finanţare -punte la valori de 235 milioane euro pentru Enel Energie şi 255 milioane euro pentru Enel Energie Muntenia pentru acoperirea nevoilor curente”.

    Enel S.p.A. a publicat rezultatele financiare S1 2022 pentru grupul global pe 28 iulie, raportând pentru segmentul infrastructură şi reţele (distribuţie) din România o pierdere de 51 milioane euro, de la plus 51 milioane euro înregistrate în aceeaşi perioadă a anului 2021. Pentru segmentul retail (aprovizionare), pierderile au fost de 115 mil. euro.  

    În prima jumătate a anului 2022, cantitatea de energie electrică distribuită de filialele Enel a fost constantă, de 7,8 TWh, ajungând la 3,1 milioane de utilizatori finali în România, în creştere cu 3,3% faţă de nivelul din S1 2021.

    România are în aplicare o schemă de sprijin pentru facturile la energie în perioada aprilie 2022-martie 2023, bazată pe un sistem de plafonare a preţului. Astfel, potrivit OUG 27/2022, consumatorii casnici nu pot plăti mai mult de 800 de lei/MWh, cu TVA inclusă, iar cei noncasnici au setat ca prag 1.000 lei/MWh, cu TVA inclusă.

    Diferenţa dintre preţul de achiziţie al furnizorilor din piaţă şi aceste plafoane este plătită de furnizori, care urmează să îşi recupereze banii de la stat.

    ZF a scris recent că valoarea schemei de plafonare pentru consumatorii de energie şi de gaze este estimată acum la aproape 40 de miliarde de lei, aproape triplu faţă de estimările iniţiale. Această schemă de plafonare are ca perioadă de aplicare aprilie 2022 – martie 2023 şi a venit să completeze o schemă anterioară de sprijin aplicată în noiembrie 2021- martie 2022.​

     

  • Enel se pregăteşte să iasă din Rusia în câteva luni

    Enel, cea mai mare companie de utilităţi a Italiei, va părăsi piaţa Rusiei „în câteva luni“, a anunţat CEO-ul acesteia, Francesco Starace, scrie Bloomberg.

    Compania italiană se alătură astfel celor mai mari companii de energie din lume, printre care BP, Shell şi Eni, care şi-au anunţat intenţia de a nu mai investi în Rusia în contextul războiului din Ucraina.

     

  • ANRE a început controale la furnizorii de gaze şi energie electrică pentru a verifica dacă facturile conţin toate informaţiile necesare şi dacă reclamaţiile venite de la clienţi sunt soluţionate

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a început o serie de controale la principalii furnizori de energie electrică şi gaze naturale pentru a verifica dacă facturile emise de aceştia conţin informaţiile necesare, dacă răspund la reclamaţiile depuse de consumatori şi dacă plătesc compensaţiile aferente în cazul depăşirii termenului.

    Furnizorii de energie electrică verificaţi sunt Electrica Furnizare, EON Energie România, Hidroelectrica, ENEL Energie, ENEL Energia Muntenia, CEZ Vânzare şi TINMAR Energy. Furnizorii de gaze naturale verificaţi sunt ENGIE România, EON Energie România, ENEL Energie, ENEL Energie Muntenia, Premier Energy, Energia Gas&Power, GAZ Vest.

    Controalele vizează:

    -respectarea obligaţiei privind emiterea de facturi care să cuprindă informaţii corecte, transparente, clare şi complete referitoare la plafonarea preţului final al energiei electrice şi al gazelor naturale precum şi consumul facturat aferent perioadei de acordare a compensaţiei;

    -respectarea obligaţiei de transmitere, în termenul legal, a răspunsului la reclamaţiile consumatorilor referitoare la facturi şi plata compensaţiilor aferente în cazul depăşirii termenului;

    -respectarea obligaţiei de emitere a facturii cu decontul final de lichidare în cazul schimbării furnizorului şi transmiterea acesteia clientului final în termenul legal;

    ANRE spune că în cazul în care clientul are neclarităţi privind facturarea energiei electrice şi a gazelor naturale trebuie să se adreseze furnizorului care a emis factura în discuţie pentru clarificări, acesta având obligaţia transmiterii unei explicaţii clare şi uşor de înţeles a modului în care este calculată valoarea facturii, în special în cazul în care aceasta nu este bazată pe consumul real.

    În măsura în care consumatorul apreciază că prin răspunsul formulat nu au fost aduse clarificările necesare, el are posibilitatea să se adreseze ANRE sau altor instituţii care au atribuţii în acest sens, chiar şi instanţei de judecată.

    În cazul clientului casnic, dacă în urma regularizării suma plătită de acesta în plus este mai mare de 100 lei, atunci furnizorul este obligat să restituie suma plătită de către client în termen de 5 zile de la data emiterii facturii de regularizare. Sumele sub această valoare vor fi compensate în contul facturilor următoare.

    ANRE recomandă clienţilor :

    • să încheie o convenţie de consum cu furnizorul de energie electrică/gaze naturale;
    • să verifice dacă facturarea s-a efectuat potrivit indexului transmis
    • să verifice în contract perioada în care trebuie transmis furnizorului indexul şi să beneficieze de mecanismul autocitirii pentru a evita facturarea unui consum estimat şi ulterior regularizarea acestuia;
    • să nu ignore notificările transmise de furnizorul de energie privind modificarea condiţiilor contractuale, în special modificarea preţurilor/tarifelor. Dacă aceste modificări nu respectă condiţiile prevăzute în contract (preţ fix pe o anumită perioada de timp), clientul final are dreptul să sesizeze ANRE sau alte instituţii care au atribuţii în acest sens, chiar şi instanţa de judecată.

  • Noul cuvânt din strategia Enel

    Enel a fost una dintre primele companii care a explorat şi a adaptat modelul ONU de dezvoltare durabilă, fiind astfel în avanpostul tranziţiei de la „shareholder capitalism”, către „stakeholder capitalism”. Conducerea companiei vrea să facă un pas în plus chiar şi să îmbine sustenabilitatea cu inovaţia, inventând un nou concept în acest sens: inovabilitatea. Care sunt investiţiile grupului italian în această direcţie şi cum se reflectă acestea asupra pieţei locale, povesteşte Carlo Pignoloni, CEO şi country manager al Enel România.

    Credem cu tărie că o companie are un viitor numai dacă începe să împărtăşească valoarea pe care o generează tuturor părţilor interesate, nu numai acţionarilor. Şi credem atât de mult în acest lucru, încât am emis un nou format de obligaţiuni, prin intermediul cărora piaţa ne va măsura în funcţie de performanţa noastră durabilă şi de obiectivele de dezvoltare sustenabilă modul în care contribuim activ la bunăstarea societăţii în viitor prin reţele moderne şi rezistente, prin infrastructura dedicată mobilităţii electrice, prin servicii energetice avansate precum instalarea de panouri fotovoltaice, case inteligente/oraşe inteligente, deschizând calea pentru prosumatori şi nu numai în funcţie de rezultatele noastre financiare”, descrie Carlo Pignoloni, country manager şi CEO al Enel România, angajamentul companiei pe care o reprezintă pentru o dezvoltare sustenabilă. El adaugă că sustenabilitatea a fost în centrul modelului de afaceri şi al modului lor de lucru de ani de zile, iar odată cu aprobarea de către ONU a Agendei globale pentru dezvoltare durabilă şi obiectivelor relevante de dezvoltare durabilă, care urmează să fie atinse până în 2030, au integrat aceste obiective în politicile companiei lor, definind unele specifice.

    Agenda 2030, aprobată de ONU în 2015, cuprinde 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), reunite informal şi sub denumirea de Obiective Globale. Prin intermediul Obiectivelor Globale, se stabileşte o agendă de acţiune pentru următorii 15 ani în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

    În toamna anului 2019, Enel a lansat prima obligaţiune globală legată de scopul generic al ODD – invitând piaţa să investească în ţintele lor, măsurate în raport cu patru obiective specifice: ODD 13 – Acţiune climatică, ODD 7 – Energie accesibilă şi curată, ODD 9 – Industrie, inovaţie şi infrastructură şi ODD 11 – Oraşe şi comunităţi durabile. „Credem că acestea sunt cruciale pentru dezvoltarea durabilă, iar succesul acestor obligaţiuni şi al ultimelor emisiuni ale Enel a arătat restului lumii că investiţiile în sustenabilitate au devenit acum sinonime şi cu valoarea economică. Obiectivul nostru este de a creşte calitatea vieţii comunităţilor, creând o societate inteligentă şi sigură din punctul de vedere al mediului, cu valori la care se raportează toate părţile interesate. Oamenii, companiile şi instituţiile administrative publice au acum oportunitatea de a obţine noi beneficii din metodele folosite pentru electrificarea caselor, afacerilor şi oraşelor”, punctează CEO-ul Enel.

    El adaugă că pentru o companie precum Enel, Acţiunea climatică (ODD 13) reprezintă cea mai mare provocare şi oportunitate. „Enel şi-a consolidat poziţia de lider în tranziţia energetică prin accelerarea procesului de decarbonizare. Acest lucru a condus la o reducere considerabilă a emisiilor în comparaţie cu nivelurile din 2017, după cum a fost certificat de iniţiativa globală Science-Based Targets (SBTi), care validează strategiile de decarbonizare corporative”, argumentează Pignoloni.

    Liderii Enel îşi iau angajamentul ca, până în 2030, să realizeze o reducere cu 80% a emisiilor directe de gaze cu efect de seră pe kWh comparativ cu nivelurile din 2017, şi ca, până în 2050, să atingă decarbonizarea completă, în conformitate cu obiectivele Acordurilor de la Paris. Îşi propun, de asemenea, să dezvolte şi capacitatea de a produce energie accesibilă şi curată (ODD 7). În următorii trei ani, conform planului strategic, vor investi la nivel de grup aproximativ 17 miliarde de euro în forme regenerabile de energie, ceea ce va duce la o capacitate totală regenerabilă de aproximativ 68 GW în 2023. Pe lângă modul în care este produsă energia, creşterea sustenabilă a societăţii depinde şi de Industrie, inovaţie şi infrastructură (ODD 9), spune Pignoloni, motiv pentru care vor să investească 16,2 miliarde de euro în infrastructură şi reţele în următorii trei ani.

    În ceea ce priveşte Oraşele şi comunităţile durabile (ODD 11), investesc într-o serie de noi servicii de electrificare, care vor creşte capacitatea de echilibare a reţelei prin managementul consumului (Demand Response) la 10,6 GW în 2023 şi la 780.000 de puncte de încărcare a vehiculelor electrice până la sfârşitul acelui an, permiţând astfel consumatorilor să joace un rol cheie în modul în care energia este stocată, partajată şi utilizată mai eficient.

    „Ne angajăm în fiecare zi să promovăm dezvoltarea socială şi economică, ajungând la comunităţile defavorizate din diferite părţi ale lumii. Pe lângă asigurarea accesului la energie curată acolo unde este cea mai mare nevoie, am investit mult în sprijinul Educaţiei de calitate (ODD 4) şi al Muncii decente şi al creşterii economice (ODD 8). Lucrând astfel, progresul fiecărei persoane este o parte inestimabilă a progresului umanităţii în ansamblu”, adaugă CEO-ul şi country managerul Enel.

    Pentru România în mod specific, Planul Strategic include investiţii semnificative în special în surse regenerabile şi în reţele. Companiile E-Distribuţie din România investesc anul acesta 880 de milioane de lei, echivalentul a 182 de milioane de euro, în modernizarea, digitalizarea şi extinderea reţelei electrice din Bucureşti şi din cele zece judeţe din toată ţara în care îşi desfăşoară activitatea. „Programele de investiţii au un impact direct asupra capacităţii reţelei de a distribui energie noilor consumatori şi de a îmbunătăţi gestionarea întreruperilor neplanificate pentru a asigura alimentarea clienţilor în siguranţă”, punctează Carlo Pignoloni.

    El observă şi că modelul vechi al economiei liniare, în care am exploatat resurse, le-am folosit, după care am aruncat deşeurile sau le-am depozitat, este înlocuit treptat de economia circulară. „Resursele au fost transformate în deşeuri, iar deşeurile au ajuns în gropile de gunoi. Acest model nu mai este, desigur, sustenabil, nici din punct de vedere ecologic, nici din punct de vedere social. Omenirea nu-şi mai permite să consume resurse fără să se gândească la ce se va întâmpla cu produsele realizate şi la impactul lor asupra planetei.”

    Strategia de dezvoltare durabilă a companiei susţine tranziţia către o economie circulară, iar din aceasta face parte iniţiativa de reciclare a echipamentelor înlocuite în urma modernizării reţelei de energie electrică. În ultimii cinci ani, companiile E-Distribuţie au reciclat echipamente însumând peste 15.200 de tone de deşeuri de echipamente rezultate din lucrările de modernizare şi întreţinere a reţelei electrice. Dintre acestea, în ultimele 18 luni, peste 95% din volumele reciclate au revenit în circuitul economic sub formă de metale feroase, neferoase, plastic, lemn, sticlă etc.

    În ceea ce îi priveşte pe cei responsabili de implementarea strategiilor de sustenabilitate, Carlo Pignoloni este de părere că directorii generali ai marilor companii vor avea un rol din ce în ce mai important în acest sens. El aminteşte de o scrisoare a lui Larry Fink, preşedintele şi CEO-ul fondului de investiţii BlackRock, către directorii executivi ai companiilor în care fondul deţine participaţii. Unul dintre lucrurile pe care le-a spus acesta este că este esenţial să construiască o economie mai rezistentă, de care să beneficieze mai mulţi oameni şi că este optimist cu privire la viitorul capitalismului şi la sănătatea viitoare a economiei – nu în ciuda tranziţiei energetice, ci datorită acesteia. „Sau, aşa cum s-a exprimat el, va trebui ca liderii de business şi boardurile să dea dovadă de un mare curaj şi angajament faţă de părţile interesate”, subliniază Pignoloni.

    În cadrul Enel, atât la nivel de grup, cât şi în cadrul companiei din România, există un chief sustainability officer. Pignoloni spune că vor să facă un pas în plus şi să îmbine sustenabilitatea cu inovaţia, „inventând” chiar un nou termen în acest sens: inovabilitate.

    „Rolul nostru este de a permite un progres sustenabil pentru comunităţile pe care le deservim şi, în acest scop, trebuie să inovăm, nu numai din punct de vedere tehnologic, ci şi din perspectiva modului în care suntem organizaţi şi performăm. Pandemia este un exemplu clar despre cum aceste două elemente trebuie să lucreze împreună: trebuie să conducem operaţiunile (nu există o societate modernă fără electricitate) într-un cadru complet diferit în care apar nevoi noi din partea clienţilor şi angajaţilor. Aici mă refer în primul rând la faptul că munca la birou s-a transformat  în munca de acasă, de aici şi grija noastra faţă de aceştia  în această situaţie foarte complexă în care digitalizarea este cheie pentru a continua desfăşurarea activităţilor”, menţionează CEO-ul Enel România.

    Iar contextul pandemic a arătat că implementarea strategiilor sustenabile trebuie accelerate, adaugă el: „A arătat cât de importante sunt serviciile noastre pentru funcţionarea societăţii, pentru civilizaţie în cea mai literală înţelegere a termenului”.  Scopul lor principal a fost de a minimiza răspândirea virusului în rândul personalului, asigurând în acelaşi timp continuitatea serviciilor pentru clienţii lor.

    „Un lucru care a devenit evident imediat este că strategia noastră de a implementa, încă de acum câţiva ani, digitalizarea serviciilor şi a forţei de muncă ne-a ajutat să ne menţinem activităţile la un nivel bun în ciuda pandemiei şi a distanţării sociale, cu impact redus sau zero asupra clienţilor. Călătoria către digitalizare pe care am început-o cu ceva timp în urmă ne-a ajutat foarte mult. De asemenea, pandemia ne-a adus aminte cât de fragilă este lumea,  societatea în care trăim, ceea ce a ajutat ca tot mai mulţi oameni să devină conştienţi asupra celorlalte ameninţări la adresa modului nostru de viaţă – schimbări climatice, disparităţi şi inegalităţi în ceea ce priveşte accesul la serviciile de bază.”

    Adaugă că noua lor abordare i-a ajutat şi în contextul în care felul în care interacţionăm unul cu celălalt s-a schimbat mai mult ca niciodată, ceea ce a adus noi provocări precum siguranţa psihologică şi fizică a angajaţilor lor, un nou mod de interacţiune cu clienţii ş.a.: „Având o abordare bazată pe inovabilitate, acest lucru ne-a ajutat enorm, mai ales în contextul Green Deal, al modului cum putem asigura un sistem funcţional, accesibil şi disponibil pentru clienţii noştri, în timp ce consumul de gaz va fi înlocuit cu energie din surse regenerabile. Este o provocare imensă, dar o putem depăşi dacă suntem deschişi în faţa inovaţiei continue, bazate pe principii şi valori sustenabile”.

    De ce rubrica Business sustenabil?

    Sustenabilitatea a devenit un imperativ pentru liderii de organizaţii, atât din punctul de vedere al mediului, al societăţii, cât şi financiar, schimbând accentul corporativ de la crearea de valoare pe termen scurt spre valoarea adăugată pe termen lung pentru toate părţile interesate, nu doar pentru acţionari. Vă propunem să deschidem un dialog nu doar despre provocările, ci şi despre oportunităţile semnificative pe care sustenabilitatea le prezintă leadershipului actual. Prin această rubrică ne propunem să vorbim despre cum se raportează companiile din România la imperativul sustenabilităţii şi despre schimbările pe care le fac pentru a-l reflecta în activitatea de business. Ne dorim astfel să inspirăm cât mai multe organizaţii să adopte principiile creării de valoare pe termen lung.

  • Iohannis îi cere şefului Enel investiţii în producţia de energie în România. Statul, cel mai mare jucător din producţie, nu a construit nicio unitate nouă în 30 de ani

    Klaus Iohannis, preşedintele României, i-a transmis lui Francesco Starace, CEO-ul grupului Enel, că-şi doreşte mai multe investiţii în zona de producţie de energie astfel încât securitatea energetică a României să fie întărită. Enel este un grup în care statul italian deţine cel mai mare pachet de acţiuni. Mesajul a fost transmis în cadrul unei întâlniri pe care cei doi au avut-o la Palatul Cotroceni, pe 14 sepetmebrie, într-un context marcat de scumpiri istorice la utilităţi.

    „Preşedintele Ro­mâ­niei a subliniat nece­sitatea creşterii consistente a inves­tiţiilor şi a dezvoltării de noi unităţi de pro­ducţie în sectorul energetic, care să contri­buie la conso­lidarea securităţii energetice a României, dar şi în plan regional. În acest sens, preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că pot fi explorate şi fructificate noile direcţii de dezvoltare, cu soluţii pe termen lung, precum electro­mo­bilitatea sau utilizarea hidrogenului ca sursă de ener­gie“, se arată în comunicatul adminis­traţiei prezidenţiale în urma întâlnirii.

    Enel este unul dintre cei mai puternici furnizori de energie din România, cu un portofoliu de 3 milioane de clienţi, şi cu un parc de producţie de energie solară şi eoliană de 534 MW. La începutul anului, Enel Green Power România a semnat un acord comun de dezvoltare pentru un portofoliu de proiecte de peste 1.000 MW cu Monsson Alma, membră a Monsson Group. Proiectele vor fi gata de construcţie în următorii 3 ani şi vor acoperi 500 MW în eoliene şi 500 MW în solare. În plus, acordul prevede şi dezvoltarea a mai bine de 300 MW în baterii de stocare.

    În acest timp însă, investiţiile făcute chiar de statul român în zona de producţie de energie sunt nesemnificative. Statul român concentrează prin companiile pe care le deţine 80% din parcul de producţie local, dar în ultimii 30 de ani nu a finalizat nicio investiţie majoră, de la zero.

    Acesta lucru dus la transformarea României din exportator net de energie, în importator de energie. Pe zona de gaze naturale, lucrurile stau similar.

    Datele oficiale ale Transgaz, compania naţională de transport a gazului natural, arată că dacă în 2010 România avea o producţie de gaze de 11,1 miliarde de metri cubi, anul trecut aceasta a ajuns la numai 9 miliarde de metri cubi. La nivel declarativ însă, gazul este văzut drept combustibilul de tranziţie în tranziţia energetică, dar resursele din Marea Neagră zac şi acum blocate de lipsa de claritate legislativă.

    Mai departe, dacă în zona de energie electrică datele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că în 2010 importul de energie era de numai 0,9 TWh (circa 1% din consumul intern de energie), anul trecut importurile au ajuns la 7,4 TWh (circa 14% dacă raportăm la consumul intern).

    Toate aceste rezultate sunt exclusiv rezultatul lipsei de investiţii din sector.

    „În cadrul întâlnirii, au fost discutate principalele provocări cu care se confruntă în prezent piaţa energiei la nivel european, precum şi aspectele specifice pieţei autohtone, ale cărei evoluţii din ultima perioadă au creat îngrijorări majore la nivelul consumatorilor casnici şi industriali. În acest sens, Preşedintele Klaus Iohannis a transmis conducerii Enel Grup că este necesar un efort comun al companiilor din sectorul energetic şi al autorităţilor statului, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri şi instrumente destinate protejării consumatorilor vulnerabili, dar şi firmelor din sectorul productiv, puternic afectate de actuala creştere a preţurilor la energie“, a mai transmis administraţia prezidenţială.

    Până la închiderea ediţiei, de la nivel oficial, nu fusese încă anunţat un pachet de măsuri concrete pentru a-i proteja pe consumatorii de energie şi gaze în faţa scumpirilor.

    Preşedintele Klaus Iohannis a menţionat că pot fi explorate şi fructificate noile direcţii de dezvoltare, cu soluţii pe termen lung, precum electromobilitatea sau utilizarea hidrogenului ca sursă de energie.

     

  • Preşedintele Klaus Iohannis a discutat cu Enel Group despre energie regenerabilă

    Preşedintele Klaus Iohannis a primit, marţi, delegaţia Enel Group, discuţiile vizând dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice din resurse regenerabile, precum şi obiective privind sustenabilitatea reţelelor de distribuţie, în contextul digitalizării şi electromobilităţii.

    În cadrul întrevederii, conducerea Enel Group, condusă de Francesco Starace, CEO Enel Group, a prezentat activitatea companiei şi planuri de investiţii ambiţioase, care vizează dezvoltarea de noi capacităţi de producţie a energiei electrice din resurse regenerabile, precum şi obiective privind sustenabilitatea reţelelor de distribuţie, în contextul priorităţilor axate pe digitalizare şi electromobilitate.

    Klaus Iohannis a subliniat necesitatea creşterii consistente a investiţiilor şi a dezvoltării de noi unităţi de producţie în sectorul energetic, care să contribuie la consolidarea securităţii energetice a României, dar şi în plan regional. În acest sens, Iohannis a menţionat că pot fi explorate şi fructificate noile direcţii de dezvoltare, cu soluţii pe termen lung, precum electromobilitatea sau utilizarea hidrogenului ca sursă de energie.

    Totodată, Klaus Iohannis a încurajat continuarea dialogului dintre Enel şi autorităţile statului, evidenţiind importanţa valorificării avantajelor deosebite pe care ţara noastră le deţine în sectorul energetic.

    „În cadrul întâlnirii, au fost discutate principalele provocări cu care se confruntă în prezent piaţa energiei la nivel european, precum şi aspectele specifice pieţei autohtone, ale cărei evoluţii din ultima perioadă au creat îngrijorări majore la nivelul consumatorilor casnici şi industriali”, transmite Administraţia Prezidenţială.

    Preşedintele a transmis conducerii Enel Grup că este necesar un efort comun al companiilor din sectorul energetic şi al autorităţilor statului, în vederea identificării celor mai potrivite măsuri şi instrumente destinate protejării consumatorilor vulnerabili, dar şi firmelor din sectorul productiv, puternic afectate de actuala creştere a preţurilor la energie.

    Directorul general al Enel Group a menţionat interesul ferm al companiei de a reprezenta, în continuare, un partener pe termen lung al statului român, care doreşte să contribuie semnificativ la asigurarea unei tranziţii energetice echitabile şi de succes.

    „Expertiza mondială a grupului Enel în domeniul energiei verzi va putea facilita atingerea ţintelor asumate la nivel european, în cadrul noilor politici specifice Pactului Verde. Astfel, fondurile europene şi Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă sunt oportunităţi de finanţare care vor susţine atingerea obiectivelor de securitate energetică la nivel naţional”, potrivit sursei citate.

  • Enel preia două proiecte de centrale fotovoltaice în Giurgiu şi Teleorman, cu o capacitate totală de 90 MW, de la grupul elen Mytilineos. “Accelerăm tranziţia energetică în România”

    Enel Green Power, divizia de energie verde a grupului Enel, a semnat cu Divizia de Renewables & Storage Development (RSD) a grecilor de la Mytilineos pentru preluarea a două proiecte de centrale fotovoltaice, cu o capacitate totală de aproximativ 90 MW.

    Primul proiect va avea o putere instalată de 63 MW şi va fi implementat în Călugareni, judeţul Giurgiu, iar cel de-al doilea va avea o putere instalată de 26 MW şi va fi construit în Moşteni, judeţul Teleorman, potrivit unui anunţ făcut de Enel.

    „Enel Green Power accelerează tranziţia energetică în România, fiind un lider în domeniul energiei regenerabile în mixul energetic al ţării. Achiziţiile recente fac parte din strategia noastră de afaceri mai largă pentru ţară, care începe acum etapa de decarbonizare,într-un ritm dinamic”, spune Aristotelis Chantavas, Head of Europe at Enel Green Power.

    Lucrările de construcţie sunt programate să înceapă la finalul acestui an, respectiv prima parte a anului viitor, iar operarea comercială este estimată să înceapă la finalul anului 2022 şi, respectiv, la începutul anului 2023.

    După finalizarea celor două proiecte, capacitatea totală operată de Enel Green Power în România va atinge 623 MW, mai arată datele furnizate de reprezentanţii companiei.

    „România are o mare oportunitate de a valorifica potenţialul său neexploatat în resursele regenerabile, mai ales acum, cu noile obiective europene pentru tranziţia energetică. Enel Green Power România urmează un plan solid de investiţii în ţară care ne reafirmă angajamentul de a face planeta noastră una sustenabilă”, adaugă Florin Gheorghiu, directorul general al Enel Green Power România.

    Producţia de energie estimată pentru cele două centrale solare construite în parteneriat cu Divizia de Renewables & Storage Development (RSD) a Mytilineos este de aproximativ 130 GWh anual, contribuind la reducerea cu 141.740 de tone de emisii de CO2 pe an. În plus, acestea vor creşte semnificativ capacitatea fotovoltaică existentă a EGP România, situată acum la circa 36 MW.

    Enel Green Power, parte a Grupului Enel, dezvoltă şi operează centrale de energie regenerabilă la nivel mondial şi este prezentă în Europa, America, Asia, Africa şi Oceania. Compania operează o capacitate totală de aproximativ 50 GW şi un mix de producţie care include energie eoliană, solară, geotermală şi hidroelectrică.

     

    Compania Mytilineos a fost înfiinţată în 1990, în Grecia, şi activează în sectoarele metalurgie, energie electrică şi gaze, regenerabile şi soluţii de stocare, şi soluţii tehnice sustenabile. Compania este listată la bursa din Atena, are o cifră de afaceri consolidată de 1,9 miliarde de euro şi angajează direct sau indirect mai mult de 3.850 de persoane în Grecia şi în străinătate.

  • Nuclearelectrica vinde energie de 268 mil. lei către Enel, furnizor de energie electrică care controlează reţelele de distribuţie a energiei din Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud

    Nuclearelectrica (SNN), singurul producător de energie nucleară din România, a încheiat un contract în valoare de 267,3 milioane de lei cu Enel Energie, furnizor de energie electrică care controlează reţelele de distribuţie a energiei din Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud, inclusiv Bucureşti .

    Tranzacţia sa realizat pe Piaţa centralizată cu Negociere Dublă Continuă a contractelor bilaterale (PC-OTC), administrată de Operatorul pieţei de energie electrică şi de gaze naturale din România (OPCOM), potrivit unui anunţ publicat marţi la BVB.

    Producătorul român de energie nucleară a încheiat T1 / 2021 cu un profit net de 234 mil. lei, în creştere cu 9% faţă de T1 / 2020, în timp ce au venit s-au majorat cu 10,6%, la 704 mil. lei în pofida scăderii cantităţii de energie electrică vândută la 2,73 TWh.

    Compania şi-a bugetat investigaţii de 433,9 mil. lei pentru 2021 din care în T1 gradul de realizare este de 9%, adică 39 mil. lei.

    Cel mai mare acţionar al SNN este Ministerul Energiei cu 82,5%.

  • Dintr-un sector static, energia se transformă într-unul dintre cele mai interesante „spectacole“ ale economiei

    Dintr-un sector static, energia se transformă într-unul dintre cele mai interesante „spectacole“ ale economiei, democratizarea producţiei şi modul în care electricitatea se va consuma având puterea De a redefini urbanitatea. Unul dintre cei mai bine poziţionaţi jucători ai acestei tranziţii este Enel X, divizia de soluţii smart a italienilor de la Enel. Care sunt planurile Enel X pentru România într-un domeniu la care toată lumea este conectată?

    Venirea în România este o oportunitate deosebită pentru mine, deoarece există atât de mult loc de creştere şi de consolidare a Enel X pe segmentul produselor inovatoare şi soluţiilor digitale pentru sectoare în care energia prezintă cel mai mare potenţial de transformare: oraşe, case, industrii şi mobilitate electrică”, spune Daniel Ortiz, director general Enel X România.

    Ortiz a preluat conducerea Enel X România anul acesta, la începutul lunii mai, continuând astfel o experienţă de 20 de ani în cadrul grupului Enel. Înainte de a veni aici, a coordonat timp de trei ani departamentul Business-to-Consumer din cadrul Endesa X (Spania), unde a fost responsabil de gestionarea portofoliului de soluţii şi servicii dedicate clienţilor rezidenţiali. La momentul preluării mandatului, Enel X deja era unul dintre cei mai mari jucători din domeniul mobilităţii electrice din România şi un partener al companiilor care au făcut pasul de la consumul de energie la producerea proprie de electricitate, mai ales prin soluţii solare.

    „Românii au un apetit mare pentru soluţii inovatoare, inclusiv pentru cele din sectorul energetic, iar în acest caz văd o mare asemănare între piaţa locală şi cea din Spania. Mă aştept ca piaţa din România să ardă câteva etape şi să adopte aceste soluţii într-un ritm rapid, deoarece putem vedea deja că există mult know-how local în ceea ce priveşte soluţiile energetice.”

    Pe partea de mobilitate electrică, Enel a trecut de 160 de puncte de încărcare instalate atât în spaţiile publice, cât şi în cele private, în mall-uri sau hipermarketuri. Dintre acestea, 60% sunt doar în Bucureşti, unde sunt înregistrate peste 150 de reîncărcări pe săptămână.

    „În prezent, acoperim peste
    20 de localităţi din toată ţara. Prin intermediul partenerului nostru NEPI Rockcastle, cel mai mare investitor imobiliar în zona de retail real estate din România, suntem prezenţi în Bucureşti şi în alte 12 oraşe din România, acoperind astfel o distanţă de aproximativ 1.000 km pe principalele drumuri din România: Bucureşti, Sibiu, Deva, Râmnicu Vâlcea, Târgu-Mureş, Drobeta-Turnu Severin, Timişoara, Buzău, Galaţi, Brăila, Târgu-Jiu şi Satu Mare.”

    Dincolo de parteneriatele cu dezvoltatorii imobiliari, staţiile electrice realizate alături de marii retaileri sunt o alte cale de a ajunge la consumatorul final. Un exemplu este proiectul cu Mega Image din mai multe localităţi din judeţul Ilfov (Mogoşoaia, Popeşti-Leordeni, Jilava, Voluntari, Otopeni, Chitila, Bragadiru, Corbeanca), Dumbrăviţa din judeţul Timiş, din judeţele Giurgiu şi Vrancea pe harta punctelor noastre de încărcare.

    „Dacă punem la socoteală şi staţiile publice instalate la începutul anului în Constanţa, vedem clar că acum este posibil să traversăm ţara de la est la vest la volanul unei maşini electrice, fără nicio grijă.”

    Ortiz mai spune că pe partea de mobilitate electrică planurile Enel sunt de a dezvolta în continuare infrastructura pentru vehiculele electrice şi hibrid plug-in prin instalarea mai multor puncte de încărcare rapide şi ultrarapide în România.

    „Suntem deja prezenţi de la est la vest şi lucrăm pentru a conecta partea de nord a ţării cu cea de sud.”

    Electromobilitatea a depăşit faza de concept şi începe să ia amploare, mai spune reprezentantul Enel X. Potrivit acestuia, datele oficiale arată că, în primele trei luni ale anului, vânzările de maşini „electrificate” au crescut cu aproape 80% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Prin urmare, ne concentrăm eforturile asupra dezvoltării în continuare a reţelei noastre de puncte de încărcare în toată România, în următorii ani. Mixul tehnologic al reţelei va lua în considerare atât evoluţia tehnologică a vehiculelor electrice, cât şi nevoile de mobilitate ale clienţilor.” Soluţiile pentru consumatorii industriali care vor să-şi producă singuri energia electrică sunt un alt vector de creştere. „În total, am instalat peste 11.500 de panouri fotovoltaice, ceea ce contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu aproximativ 2.350 tone/an. Economiile anuale înregistrate de companiile care au instalat astfel de sisteme depăşesc 500.000 de euro, evitând costurile de transport şi distribuţie a energiei electrice, precum şi contribuţiile pentru certificate verzi şi cogenerare.”

    Kaufland, de exemplu, este unul dintre partenerii Enel X în această zonă care deodată democratizează producţia de energie. ”Am implementat un sistem fotovoltaic pentru centrul logistic al retailerului din Turda, cu o capacitate instalată de 1 MWp. Proiectul de 1 milion de euro integrează peste 2.000 de panouri fotovoltaice amplasate pe terenul din imediata apropiere a centrului logistic.Vom continua în aceeaşi direcţie, vizând companii din industria alimentară, comerţ cu amănuntul, centre logistice, centre comerciale, dar şi clădiri de birouri şi industriale.”

    Dar nu doar marii consumatori de energie sunt interesaţi de producerea de electricitate pe cont propriu. Prosumatorul, micul consumator rezidenţial devenit producător de energie, pare a fi o altă megatendinţă a energiei, care a prins rădăcini şi în România.

    „Până la finalul anului, pe baza avizelor de racordare valabile şi a contractelor de racordare în derulare, estimăm o creştere de până la 4.000 de prosumatori, adică cu 120% faţă de datele înregistrate la finalul lunii mai anul acesta“, spuneau recent reprezentanţii Enel România, companie care are în portofoliu peste 3 milioane de clienţi, în trei zone de distribuţie: Muntenia Sud, Dobrogea şi Banat. Italienii au cuplat deja 1.816 de prosumatori la reţelele lor.

    Producţia de energie pe persoană fizică nu este însă singura schimbare, felul în care este consumată această energie produsă fiind o revoluţie în sine.

    „Munca de acasă a schimbat unele paradigme în relaţia cu locuinţele noastre. Nevoia de a avea un ecosistem eficient în spaţiile noastre de locuit a devenit mai evidentă odată ce am început să petrecem mai mult timp în interiorul acestora. În acest context, soluţiile pentru case inteligente precum Homix din portofoliul Enel pot asigura economii de energie şi bani, în paralel cu o gestionare uşoară, chiar de la distanţă, a încălzirii, securităţii, iluminatului şi a tuturor celorlalte dispozitive ale ecosistemului caselor inteligente.”

    Toate aceste schimbări produc însă o volatilitate uriaşă pentru un sistem energetic gândit să funcţioneze într-o singură direcţie, de la producător, spre consumator, fără drept de apel. Această volatilitate poate fi la rândul ei gestionată, astfel încât tranziţia energetică să poată avea loc. Una dintre soluţii este livrată de Enel X.

    „Suntem în discuţii cu autorităţile pentru a lansa un proiect pilot. La nivel global, Enel este cel mai mare operator de soluţii de demand response (servicii de echilibrare a reţelei prin managementul consumului de energie) şi avem o abordare agregată. Aplicăm această abordare în Marea Britanie, America de Nord. În Polonia, de exemplu, o piaţă cu mecanisme de echilibrare relativ similare cu cele din România, există 500-600 MW pe care operatorul de transport îi are la dispoziţie. Consumatorii industriali pot beneficia şi direcţiona venituri din această activitate.”

    Deşi în acest moment legislaţia locală nu facilitează în niciun fel implementarea unor astfel de soluţii, Enel X înclină să vadă partea plină a paharului.

    „Situaţia s-a îmbunătăţit în ultima perioadă. În plus, în secţiunea dedicată surselor regenerabile de energie şi eficienţei energetice din cadrul PNRR (Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă) sunt enumerate reforme pentru integrarea bateriilor în sistemul energetic, care ar permite exploatarea beneficiilor aduse de acestea în cea mai mare măsură posibilă (servicii de sistem, demand response etc.).”

    Dincolo de zona de soluţii smart, Enel este unul dintre cei mai importanţi jucători din segmentul energetic local având un portofoliu de 3 milioane de clienţi şi o reţea de distribuţie care acoperă Banatul, Dobrogea şi Muntenia Sud. Mai mult, Enel este unul dintre cei mai mari producători de energie verde din România, fiind compania cu cel mai avansat program de contorizare inteligentă a consumatorilor, cel mai important pas spre conceptul de smart grid. Cu o astfel de masă critică, revoluţiile ieşite din „laboratoarele” Enel X au toate şansele să producă schimbări la nivelul întregului sistem.