BusinessMagazin

Tag: Endava

  • Endava se apropie de afaceri de 50 milioane euro

    Pe plan naţional, la finalul anului 2012, Endava Romania a realizat o cifră de afaceri de 14,5 milioane de euro şi are în prezent 880 de angajaţi în centrele din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi.Mai mult de 60% din cifra de afaceri a companiei sunt realizate cu clienţii din sectorul financiar-bancar, în special din domeniul plăţilor electronice, al asigurărilor şi cel bancar. Restul din cifra de afaceri provine din colaborarea cu clienţi din domeniile media & publishing, retail şi telecomunicaţii – unde Endava deţine o expertiză semnificativă.

    „Ne-am propus ca pe parcursul anilor următori să ne extindem în toate centrele noastre din Europa de Est. Planificăm o creştere de 25% pe an a numărului de angajaţi în România pentru următorii doi ani şi am primit sprijin din partea guvernului pentru a atinge acest target. De asemenea, beneficiem de colaborarea cu clienţi care ne solicită proiecte IT complexe – în completare la locaţiile de offshore tradiţionale, dar şi pentru externalizarea în Europa de Est a proiectelor care anterior au fost derulate intern”, a declarat John Cotterell, CEO Endava.

    Pentru anul financiar 2012/2013, grupul Endava a raportat o creştere cu 43% a cifrei de afaceri anuale, atingând suma de 42,6 milioane de lire sterline (aproximativ 50 de milioane de euro). 

    Serviciile tradiţionale de dezvoltare şi testare software oferite de Endava au continuat să înregistreze o creştere câştigând cotă de piaţă comparativ cu furnizorii de servicii IT din locaţiile tradiţionale IT outsourcing, în timp ce divizia de Digital Media s-a bucurat de o creştere accelerată, pe măsură ce tendinţa ca activitatea de business să se transforme în “digital buiness” continuă.

    Endava se concentrează din ce în ce mai mult pe clienţi care sunt organizaţii multinaţionale, ce au capacitatea de a-şi extinde activităţile în mod considerabil. În prezent, aproximativ 75% din veniturile Endava provin de la clienţi care cheltuie anual peste 2 milioane de euro pentru proiecte IT realizate împreună cu Endava. 

    Endava este o companie privată de servicii IT înfiinţată în anul 2000. Endava are peste 1.250 de angajaţi în 8 sedii în Marea Britanie, Statele Unite, România şi Republica Moldova şi o cifră anuală de afaceri de peste peste 40 de milioane de lire sterline/50 de milioane de euro.

    Endava livrează soluţii de business şi servicii informatice în special pentru organizaţii mari din domenii cum ar fi bănci, asigurări, plăţi electronice, retail, telecomunicaţii, media şi publishing. Endava este specializată în livrarea de servicii de Dezvoltare Software, Digital Media, Testare Software, Management Aplicaţii Software, Servicii Cloud.

     

  • Endava vrea să depăşească 1.000 de angajaţi în trei ani

    Cu peste 660 de angajaţi în birourile din Cluj-Napoca, Iaşi şi Bucureşti, compania se numără printre cei mai activi angajatori din domeniul IT la nivel naţional. Endava a inaugurat un nou sediu în Capitală la sfârşitul anului trecut, majorând totdată spaţiile de birouri la peste 2.000 de metri pătraţi în fiecare dintre locaţiile sale de pe piaţa locală.

    “Creşterea Endava este rezultatul unor iniţiative locale importante de recrutare şi a investiţiilor în oameni, derulate inclusiv prin intermediul programului propriu Endava University. Comparativ cu cei 340 de angajaţi, cât număra Endava în România în ianuarie 2012, aproape ne-am dublat numărul de angajaţi. În prezent, avem peste 310 de angajaţi la Cluj-Napoca, 225 de angajaţi la Iaşi şi 125 în noul nostru sediu din Bucureşti”, a declarat John Cotterell, directorul executiv al Endava.

  • CEO din garda veche

    Marian Popa isi aminteste si acum de singura intrevedere pe care a avut-o cu „tovarasa“. Elena Ceausescu l-a convocat intr-o zi din iarna anului 1987, deoarece era acuzat de iredentism. Povestea a fost cam asa: la fiecare sfarsit de an, companiile multinationale trimiteau agende la institut ii precum ambasade, ministere sau companii de stat partenere.

    Agendele veneau de la compania-mama, iar Mike Popa (cum il cunosc prietenii si partenerii de afaceri), cel care conducea operatiunile Xerox in Romania de cativa ani, le-a primit de la Londra.

    „Pe agende era insa o greseala la harta“, isi aminteste Mike Popa, raul Mures fiind din greseala unit cu Milcovul si dand impresia ca Moldova si Ardealul fac parte din Ungaria. Echipa Xerox din Romania a observat acest lucru si din doua rele, a nu da deloc agendele sau a le da cu cele doua pagini lipite, Mike Popa a ales varianta a doua.

    „Cineva a observat, s-a facut un raport si am ajuns la «tovarasa», mai ales ca ei au amplificat problema dupa ce au aflat ca Sighisoara este locul meu de nastere.“ Concluzia a fost ca timp de un an jumatate, majoritatea intalnirilor trimestriale, a lansarilor si a conferin- telor Xerox s-au tinut la Bucuresti, deoarece Mike Popa avea pasaportul suspendat. In afara de episodul „agenda“, omul de afaceri are destule povesti din experienta sa de manager in comunism, inclusiv cateva despre propunerile de colaborare cu Securitatea, care apareau de fiecare data cand conducerea Xerox ii oferea o promovare. Mike Popa tocmai terminase liceul cand s-a angajat ca translator la Camera de Comert si Industrie, pentru a evita repartitia undeva in tara.

    Dupa trei ani, a fost transferat la Publicom, agentia de publicitate a Romaniei pentru comertul exterior. Aici, i-a cunoscut pe cei de la Xerox, cu care a lucrat pe mai multe proiecte pana la sfarsitul anilor ’70, cand oficialul Xerox in Romania nu s-a mai intors in tara dintr-o delegatie si compania britanica i-a oferit postul responsabilului cu publicitatea. „Nu am putut sa ma mut acolo, pentru ca transferul la o companie straina era foarte dificil, iar mutarea implica si un fel de «comportament» care nu imi era pe plac“, justifica Popa.

    Pana la urma, cei de la Xerox au luat pe altcineva, dar dupa un an si jumatate si acea persoana a ramas peste granita intr-o delegatie. „Atunci am acceptat oferta Xerox, mai ales dupa ce mi-am dat seama ca pentru activitatea de colaborationism e nevoie de doi ca sa se intample ceva efectiv. Dupa ce mi-am dat seama de asta, am actionat in consecinta si nu am stat in frig si nici nu mi-a smuls nimeni unghiile“, spune Popa, preciza nd ca nu a avut conflicte cu Securitatea, chiar daca nu a raportat efectiv nimic.

    Acceptarea ofertei Xerox l-a facut insa pe Mike Popa sa intre intr-o categorie speciala la vremea respectiva, mai precis in departamentul Argus al Camerei de Comert, unde erau angajati cu carte de munca toti directorii generali ai companiilor straine. Se intalneau cu totii la contabilitate, cand isi luau salariul (conform, dupa cum spune el, cu salariul unui director de firma romaneasca si cu vechimea in munca, dar departe de suma pe care Camera de Comert o cerea pentru un reprezentant oficial in Romania, suma care se invartea in jurul a 6.000 de dolari), dar si cand mergeau sa isi ia vizele.

    „Numarul firmelor straine prezente in Romania era in jur de 100, fiindca indiferent cat incerca Romania sa le faca pe toate, chiar nu reusea“, spune Mike Popa.

    Astfel, era coleg cu directorii generali ai Dow Chemical, Ansaldo, General Electric (deoarece predominau companiile straine din domenii industriale), dar si cu directori ai unor companii producatoare de cosmetice si alimente. „Acestea aprovizionau in special casele de comenzi ale gospodariei de partid, care aveau circuit inchis si trebuia sa fie aprovizionate foarte bine“, povesteste fostul director, care isi aminteste, ca, puse cap la 21 cap, produsele importate de reprezentante precum Dior sau Chanel „dadeau zece containere pe an“.

    Iar companiile, chiar daca aveau rulaj mic, preferau sa stea in Romania: „Pe vremea comunismului, afacerile Xerox erau undeva intre 1,5 si 2 milioane de dolari anual, dar atat Xerox, cat si Dior sau altii preferau sa isi pastreze prezenta aici pentru cand piata va exploda: fie in sensul vestic, fie in sensul estic, precum China“, spune Popa, care precizeaza ca toate companiile care au fost aici in 1990, cand s-a deschis piata, au avut o crestere interesanta.

    Asa s-a intamplat si in cazul Xerox: afacerile au sarit de la 3 milioane de dolari in 1988 la 10 milioane de dolari in 1990 pentru ca in 1996, cand Popa a decis sa plece de la Xerox, sa sara de 26 de milioane de dolari.