BusinessMagazin

Tag: eliberare

  • Ministerul Justiţiei vrea să ştie câţi deţinuţi au fost eliberaţi ca urmare a suspendării pedepselor/ Toader: Tot ce am spus recent cu privire la amnistie, graţiere rămâne valabil

    “Voi cere ANP (Administraţia Naţională a Penitenciarelor -n.r.) să vedem câţi deţinuţi au fost provizoriu eliberaţi ca urmare a suspendării pedepsei, unii pot primi informaţii de la directorul ANP, dar alţii se află în penitenciare din străinătate şi directorul ANP nu are de unde să ţină o asemenea evidenţă, el îmi va comunica într-un termen foarte scurt şi eu vă voi face cunoscut numărul şi categoria de infracţiuni”, a declarat Tudorel Toader, joi dimineaţă, într-o conferinţă de presă.

    Ministrul Justiţiei a reiterat ideea potrivit căreia eliberările au fost decise de către instanţa de judecată pentru că aşa a statuat Curtea Constituţională, care a constatat nelegalitatea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte şi că asta nu înseamnă că dacă cineva a scăpat de executarea pedepsei este şi liber, ci procesul se rejudecă în complet legal constituit.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • BREAKING Instanţa supremă suspendă executarea pedepsei şi în cazul Elenei Udrea. Ea va fi pusă în libertate

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) au decis, joi, suspendarea hotărârii Completului de 5 judecători de condamnare a Elenei Udrea în dosarul “Gala Bute”.
     
    Totodată, judecătorii au suspendat decizia de condamnare şi în cazul lui Tudor Breazu, condamnat la trei ani de închisoare cu executare în aceeaşi cauză, şi l-au pus în libertate.
     
    Decizia trebuie comunicată şi autorităţilor din Costa Rica, acolo unde este arestată Elena Udrea, iar autorităţile trebuie să precizeze şi dacă menţin cererea de extrădare în cazul ei. Judecătorii din Costa Rica au decis să prelungească arestul preventiv atât Elena Udrea, cât şi pentru Alina Bica până când vor decide dacă le extrădează în România sau nu.
     
    Apărătorii Elenei Udrea şi ai lui Tudor Breazu, condamnaţi în dosarul “Gala Bute”, au formulat contestaţii faţă de formarea completurilor de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).
     

  • Directorul financiar al Huawei, Meng Wanzhou, a fost eliberată în Canada pentru o cauţiune de 10 milioane dolari

    Meng Wanzhou, fiica fondatorului Huawei şi director financiar al companiei, a fost arestată săptămâna trecută pe aeroportul din Vancouver, la cererea autorităţilor americane. Ea este acuzată de fraude în legătură cu încălcarea sancţiunilor impuse de Statele Unite împotriva Iranului.

    Pentru a putea fi eliberată, Meng a acceptat să predea paşaportul şi să trăiască într-una dintre casele pe care le deţine în Vancouver. Ea va plăti, de asemenea, pentru un detaliu de securitate permanent şi va purta o brăţară GPS la gleznă.
     

  • Conflictul din Strâmtoarea Kerci. Germania cere Rusiei să îi elibereze pe marinarii ucraineni. „Trebuie să respecte legile internaţionale”

    Ministrul german al Apărării, Ursula von der Leyen, a cerut marţi Rusiei să elibereze marinarii ucraineni capturaţi duminică şi a declarat că ambele părţi ar trebui să demonstreze că încearcă să liniştească situaţia, relatează Reuters.
     
    Rusia a capturat trei nave ucrainene şi echipajul acestora, determinându-l pe preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, să afirme că există o ameninţare “extrem de gravă” a unei invazii ruseşti.
     
    Von der Leyen a declarat în cadrul Conferinţei de Securitate de la Berlin că circumstanţele producerii incidentului nu au fost încă pe deplin înţelese, dar este esenţial să se evite situaţia care poate să scapă de sub control.
     

  • Comisia Iordache: Reputaţia, motiv de eliberare din funcţie a judecătorilor şi procurorilor

    Comisia parlamentară pentru legile justiţiei a admis, miercuri, introducerea în OUG 92 a unui amendament care se referă la articolul 65 din legea de modificare a statutului magistraţilor.
     
    Astfel, judecătorii şi procurorii vor putea fi eliberaţi din funcţie ”în următoarele cazuri: (…) i) neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a) şi e) ori a condiţiei privind buna reputaţie, dacă în acest ultim caz se apreciază că nu se impune menţinerea în funcţie”.
     
    Amendamentul a fost susţinut de PSD, ALDE şi UNJR.
     
    De asemenea, un alt amendament adoptat se referă la promovarea procurorilor la PÎCCJ.
     
    „Pentru a fi promovaţi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii 3 ani, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător, cel puţin gradul profesional corespunzător parchetului de pe lângă curtea de apel şi să fi fost declaraţi admişi în urma unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop”, prevede textul aprobat de comisia parlamentară.
     

  • Povestea omului care a făcut 10 ani de puşcărie fiind nevinovat şi ce a reuşit după ce a scăpat de condamnarea pe nedrept

    Avocatul Jarrett Adams a ajutat recent la anularea condamnării unui om nevinovat – în aceeaşi stat care, cu ani în urmă, l-au condamnat la închisoare pentru o crimă pe care nu a comis-o.

    Cazul a fost prima victorie profesională a lui Adams, însă şi o victorie personală, deoarece avocatul de culoare în vârstă de 36 de ani a petrecut 10 ani în spatele gratiilor după ce, la doar 17 ani, a fost condamnat pe nedrept într-un caz de agresiune sexuală din motive rasiste, crede el.

    Adam tocmai terminase liceul la South Side din Chicago şi a decis să meargă la Universitatea din Wisconsin pentru o petrecere unde el şi prietenii lui au întâlnit o femeie tânără şi au avut o întâlnire pe care el descrie drept o “complet consensuală de la început până la sfârşit”.

    Trei săptămâni mai târziu, când Adams se pregătea să înceapă colegiul în toamna lui 1998, a fost arestat. Un ofiţer l-a informat că femeia a spus că a fost violată şi că a fost acuzat de un atac sexual împreună cu alţi doi adolescenţi. El a negat crima încă de la început şi a crezut că neînţelegerea va fi rezolvată rapid.

    În schimb, a fost extrădat în Wisconsin, unde nu şi-a putut permite asistenţă juridică. Un avocat desemnat de instanţă a ales să nu încerce pledarea de nevinovăţie, chiar dacă a existat un martor care ar fi putut ajuta la achitarea lui Adams: un student care trăia în cămin şi care putea confirma evenimentele.

    Rezultatul a fost o condamnare cu o sentinţă de 28 de ani de închisoare pentru Adams; 20 de ani pentru un alt adolescent care nu a putut plăti pentru reprezentare; şi o achitare pentru al treilea, care a angajat un avocat privat, şi a chemat martorul care i-a oferit alibi. În închisoare, un coleg de celulă care lucra pentru biblioteca penitenciarului l-a încurajat să nu renunţe în a-şi demonstra nevinovăţia.

    Aşadar, Adams a început să citească cărţi de drept şi a găsit un caz al Curţii Supreme care a declarat că Constituţia cerea inculpaţilor să beneficieze de o asistenţă eficientă a sfatului. El a luat legătura cu avocatul Keith Findley care se ocupa de o organizaţie nonprofit a statului, dedicat justiţiei pentru persoanele condamnate în mod greşit. Într-un final, a reuşit. Pedeapsa lui Adams a fost anulată şi acuzaţiile au fost retrase, chiar pe baza motivului pe care l-a găsit în cărţile din biblioteca închisorii: asistenţă ineficientă a statului.

    La o lună după ce a fost eliberat în 2007, Adams s-a înscris la colegiu şi şi-a luat licenţa în Drept în 2015. Recent, Adams s-a trezit într-o sală de judecată din Wisconsin, de data aceasta lucrand alături de fostul său avocat Findley, pentru a elibera un alt bărbat despre care credeau că a fost condamnat în mod abuziv.

    Richard Beranek a fost condamnat pentru viol în 1990. Deşi avea martori şi alibi care îl plasa într-un alt stat în momentul violului, juriul a găsit mărturia unui expert al FBI care l-a legat de infracţiunea respectivă printr-o analiză microscopică de păr suficient de convingătoare pentru a livra verdictul vinovat.

    În iunie, un judecător a anulat condamnarea lui Beranek, citând dovezi ADN care demonstrează că analiza firului de păr folosită de FBI a fost greşită. Beranek este acum un om liber, în mare parte datorită muncii neobosite a lui Adams.

     

  • Temniţa grea pur şi simplu l-a distrus! FOTO ŞOCANT: cum a ajuns să arate unul dintre “greii” României, după aproape opt ani în închisoare

    Tribunalul Ilfov a dispus, luni, „eliberarea de îndată a condamnatului Dinel Staicu de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii, dacă nu este reţinut, arestat preventiv sau deţinut în altă cauză”.

    Magistraţii au respins ca nefondată contestaţia declarată de procurorii DNA şi au admis contestaţia lui Dinel Staicu împotriva sentinţei penale pronunţate de Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, în dosarul său.

    Decizia Tribunalului Ilfov este definitivă, iar un lucru e cât se poate de cert: anii grei de închisoare şi-au pus vizibil amprenta asupra omului de afaceri.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Soţul Roxanei Mărăcineanu, eliberat din funcţie. Motivul francezilor, după ce fosta înotătoare română a ajuns Ministrul Sportului

    Dezvăluirile îi aparţin lui Guy Lagache, şeful de la Radio France, post care aparţine de grupul public Figaro:  “Nu mai acoperă sportul. E complicat pentru el să continue să acopere acest domeniu, deoarece ar fi un conflict de interese. Este un jurnalist eminent. Vom găsi împreună cu el cea mai bună soluţie pentru viitor”, a spus acesta, când a fost întrebat despre motivele pentru care Ballanger, un jurnalist de sport foarte apreciat, nu mai face parte din echipa radioului.

    Potrivit huffingtonpost.fr, decizia luată de Lagache nu este, însă, şi pe placul celorlalţi colegi, care consideră că Ballanger trebuie să-şi continue munca în presa sportivă.

    Iar cazul nu este singular în Franţa. În trecut, Anne Sinclair şi Beatrice Schoenberg au fost obligate să renunţe la posturile pe care le ocupau la TFI şi France 2 din cauză că soţii lor, Dominique Strauss-Kahn şi Jean-Luois Borloo, au ajuns să ocupe funcţia de ministru.

    Roxana Mărăcineanu, înotătoare franceză de origine română, a fost numită în funcţia de Ministru al Sportului Francez pe 4 septembrie, luându-i locul Laurei Flessel, fostă campioană olimpică la Scrimă.
     

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Consiliul Concurenţei analizează producţia şi comercializarea medicamentelor fără reţetă

    Consiliul Concurenţei a demarat o acţiune prin care analizează producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

    “În cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară activităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor eliberate fără reţetă şi a suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.”, menţionează autoritatea de concurenţă într-un document.

    În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicia, Autoritatea de concurenţă poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii.

    “Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale – unele finalizate cu sancţiuni, cât şi prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Pe parcursul analizei pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, precum şi a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi. Ca urmare, autoritatea de concurenţă îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice, fie companii, şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante.

    Consiliul Concurenţei a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu.

    Astfel, recomandările Consiliului Concurenţei de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.

    De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.

    La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din Bucureşti şi Timişoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings.

    La finalul lunii iunie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigaţiei ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia.

    De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigaţii privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piaţa anumitor produse oncologice din România.


    Dureri mari. Producătorul Nurofen are afaceri de 100 mil. € în România

    Reckitt Benckiser, gigantul britanic prezent şi pe piaţa din România încă din 2002, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro pe piaţa românească în 2017, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Profitul companiei a scăzut însă cu 10% anul precedent, până la 16 mil. lei, iar compania a încheiat anul cu 178 de angajaţi, mai arată datele publice.

    Din 2010 până în prezent, afacerile companiei aproape s-au dublat, iar Nurofen, unul dintre medicamentele puse pe piaţă de britanici, este cel mai vândut medicament fără reţetă cu o cotă de piaţă de10,7%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Piaţa românească de medicamente a ajuns la 14,1 mi liarde de lei în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor Cegedim. Piaţa care a înregistrat o creştere constantă de la an la an a fost cea a produselor fără reţetă, acestea neavând preţul reglementat de autorităţi. În primul trimestru, vânzările la medicamente fără reţetă au ajuns la peste 880 de milioane de lei, în creştere cu 13%.

  • Consiliul Concurenţei analizează producţia şi comercializarea medicamentelor fără reţetă

    Consiliul Concurenţei a demarat o acţiune prin care analizează producţia şi comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală şi a suplimentelor alimentare.

    “În cadrul acestui studiu vor fi analizate condiţiile structurale ale pieţelor, relaţiile contractuale existente între diferiţi actori ce desfăşoară activităţi în sectorul producţiei şi comercializării medicamentelor eliberate fără reţetă şi a suplimentelor alimentare şi se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.”, menţionează autoritatea de concurenţă într-un document.

    În cazul în care vor fi identificate disfuncţionalităţi care afectează mediul concurenţial, Consiliul Concurenţei va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenţionări către mediul de afaceri sau administraţia publică, cu scopul de a îmbunătăţi eficienţa economică a sectorului şi de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situaţia în care descoperă indicia, Autoritatea de concurenţă poate declanşa investigaţii privind posibila încălcare a legii.

    “Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedeşte acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am şi implicat atât prin anchete sectoriale şi investigaţii privind practici anticoncurenţiale – unele finalizate cu sancţiuni, cât şi prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituţiile din domeniu, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligaţia de serviciu public”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Pe parcursul analizei pieţelor de producţie şi de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripţie medicală, precum şi a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenţei poate solicita informaţii şi documente tuturor actorilor implicaţi. Ca urmare, autoritatea de concurenţă îşi doreşte o cooperare activă cu toţi actorii implicaţi în acest sector, fie instituţii publice, fie companii, şi îşi exprimă disponibilitatea de a primi orice informaţii relevante.

    Consiliul Concurenţei a derulat mai multe analize privind piaţa farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătăţii în legislaţia din domeniu.

    Astfel, recomandările Consiliului Concurenţei de a poziţiona medicamentul generic şi cel inovativ ieşit de sub brevet, la acelaşi nivel de preţ, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.

    De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenţei, s-a introdus obligaţia de a asigura stocuri medicamente atât producătorilor, cât şi distribuitorilor, iar farmaciile au obligaţia de a transmite distribuitorilor comenzi justificate şi de a le onora către pacienţi în termen de 24/48 ore.

    La propunerea Autorităţii de Concurenţă a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătăţirea accesibilităţii pacienţilor la servicii farmaceutice.

    În ceea ce priveşte tranzacţiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenţei a impus condiţii în situaţiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieţei. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din Bucureşti şi Timişoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings.

    La finalul lunii iunie, Consiliul Concurenţei a declanşat o investigaţie pe piaţa imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigaţiei ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieţei româneşti cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback şi obţinerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecţii inopinate atât în România, cât şi în Belgia şi în Italia.

    De asemenea, Autoritatea de Concurenţă are în derulare două investigaţii privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piaţa anumitor produse oncologice din România.


    Dureri mari. Producătorul Nurofen are afaceri de 100 mil. € în România

    Reckitt Benckiser, gigantul britanic prezent şi pe piaţa din România încă din 2002, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro pe piaţa românească în 2017, în creştere cu 11% faţă de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Profitul companiei a scăzut însă cu 10% anul precedent, până la 16 mil. lei, iar compania a încheiat anul cu 178 de angajaţi, mai arată datele publice.

    Din 2010 până în prezent, afacerile companiei aproape s-au dublat, iar Nurofen, unul dintre medicamentele puse pe piaţă de britanici, este cel mai vândut medicament fără reţetă cu o cotă de piaţă de10,7%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Piaţa românească de medicamente a ajuns la 14,1 mi liarde de lei în 2017, în creştere cu 9% faţă de anul anterior, potrivit informaţiilor Cegedim. Piaţa care a înregistrat o creştere constantă de la an la an a fost cea a produselor fără reţetă, acestea neavând preţul reglementat de autorităţi. În primul trimestru, vânzările la medicamente fără reţetă au ajuns la peste 880 de milioane de lei, în creştere cu 13%.