Tag: electricitate

  • Ceasurile electrice din Europa au rămas în urmă cu 6 minute din cauza Kosovo

    Reţeaua interconectată de electricitate din Europa a pierdut 113 GWh de la mijlocul lunii ianuarie, în condiţiile în care Kosovo a consumat mai multă electricitate decât a furnizat, iar Serbia nu a mai acoperit acest deficit, aşa cum făcea de obicei. Drept urmare, frecvenţa reţelei, de 50hz, a scăzut în toată reţeaua europeană, iar ceasurile electrice, care măsoară timpul acordându-se cu frecvenţa din sistemul energetic, au rămas în urmă cu până la şase minute. Problema a afectat ceasurile radio cu alarmă, ceasurile cuptoarelor sau cele ale sistemelor de încălzire.

    Nordul Kosovo, care adăposteşte o minoritate sârbă, a rămas fidel Belgradului, dar nu plăteşte energia pe care o consumă, iar o înţelegere din 2015 care trebuia să rezolve problema a fost blocată de Serbia.

    Operatorul de transport sârb, EMS, a precizat, într-un comunicat, că în ianuarie şi februarie Kosovo a folosit în mod neautorizat energie electrică din reţeaua europeană sincronizată. Un oficial al operatorului din Kosovo a spus că de energie a beneficiat minoritatea sârbă, care nu a plătit pentru curent.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oraşul din România care îşi produce singur curentul electric din gunoi

    Cei mai încântaţi sunt localnicii, mai ales că îi va costa mult mai puţin electricitatea. În plus, mirosul greu care persista până nu de mult în zonă s-a mai atenuat.
     
    Un alt beneficiu adus de acest sistem este acela că va rezolva şi una dintre marile probleme din zonă – poluarea. Aceasta provine de la fermele zootehnice, deoarece oraşul Seini are o lungă tradiţie în creşterea animalelor, dar este şi una dintre cele mai poluate localităţi.
     
    Gunoiul provenit de la fermele zootehnice şi din gospodăriile oamenilor a afectat terenurile agricole. Sprijinite de Ministerul Mediului, prin Banca Mondială, autorităţile locale au găsit o soluţie rapidă: o instalaţie de biogaz. Investiţia se ridică la peste 2 milioane de euro.
     
    Printr-un proces de „digestie anaerobă” într-un container ermetic, bacteriile descompun deşeurile în metan, azot şi dioxid de carbon. Instalaţia captează şi căldura, producând, simultan, şi electricitate. Resturile rămase reprezintă îngrăşământ bio.
     
    Factura pe care primăria o plătea lunar era de peste 40.000 de lei. În plus, dispar şi cheltuielile legate de depozitarea tonelor de deşeuri, scrie identitatea.ro
     
    Proprietarii de ferme din zonă sunt deosebit de încântaţi deoarece au rezolvat problema gunoiului şi primesc, în schimbul lui, îngrăşământ bio.
     
  • Cât te costă să minezi bitcoin în România. Topul ţărilor unde se minează cel mai ieftin, dar şi cel mai scump

    Se spune că nodurile minează bitcoin, dar, de fapt, nodurile se întrec în a rezolva probleme de calcul pentru a câştiga bitcoini. Bitcoinul a fost motivul pentru care a fost iniţial creat blockchainul. Însă, în prezent, este recunoscut doar ca prima din multiplele aplicaţii pe care le poate avea această tehnologie. Valoarea unui bitcoin se îndreaptă din nou spre 10.000 de dolari, aşadar cât costă să minezi după bitcoin şi unde se plăteşte cel mai mult pentru asta.

    Pe sud coreeni îi costă 26.000 de dolari să mineze bitcoin, în timp ce pe venezueleni doar 530 de dolari.

    Datele Elite Fixtures arată că în Coreea de Sud este cel mai costisitor să minezi după criptomonede, pe când în Venezuela este cel mai ieftin. De aceea, câţiva o parte dintre venezueleni s-au îndreptat spre minarea după bitcoin pentru a putea supravieţui.

    Minatul după monede virtuale consumă foarte multă electricitate deoarece aceştia îşi folosesc calculatoarele pentru a rezolva algoritmi care generează monedele şi pentru a confirma tranzacţiile care au loc între utilizatori. Potrivit Blockchain.info, veniturile câştigate de toţi minerii de bitcoin au atins o sumă record în decembrie, anume 53 de milioane de dolari.

    Elite Fixtures a analizat preţul energiei electrice din 115 ţări şi a calculat consumul mediu de energie electrică necesar pentru minare.
    Astfel, cel mai ieftin se minează în Venezuela, apoi în Trinidad and Tobago (1190 de dolari), Uzbekistan (1788 de dolari), Ucraina (1852 de dolari), Myanmar (1983 de dolari).
    Cel mai scump este să minezi în Coreea de Sud, apoi pe Insula Niue (17566 de dolari), Bahrain (16773 de dolari). În Europa, cel mai scump este să minezi în Germania, Danemarca sau Belgia (peste 13-14.000 de dolari).

    La fiecare tranzacţie cu o criptomonedă se consumă la fel de multă energie ca în cazul unei locuinţe obişnuite, adică aproximativ 200 kWh, arată un raport realizat de olandezii de la ING.

    În bani, la preţurile locale, cu toate taxele incluse, acest lucru echivalează cu circa 100 de lei. În România, pentru a putea începe minarea ai nevoie de un sistem al cărui preţ poate varia de la 5000 de lei (pentru “minerul sărac”) şi poate depăşi şi 60.000 de lei, asta în funcţie de câte plăci video utilizezi pentru puterea de procesare. Un sistem mai eficient este numit “Butterfly” care este mai compact decât un sistem clasic cu 5-8 plăci video şi este la fel sau mai eficient decât minarea cu ajutorul plăcilor video. 

    ”Cei mai mari factori care determină profitabilitatea sunt costurile echipamentelor, preţul plătit la electricitate şi valoarea bitcoinilor minaţi. Eu plătesc 0,1024$ pe kw de electricitate. Pentru fiecare dolar în bitcoin pe care îl minez, plătesc 0,905$ la costul electricităţii folosite. Aşadar, este profitabil?” spune Henry Berg, inginer şi hobbist bitcoin, potrivit site-ului goanadupabitcoin.ro

    De reţinut că minarea după bitcoin creşte în dificultate. 

  • Marele divorţ energetic

    ”Numărătoarea inversă a început“, spune Serge Colle, global power & utilities advisory leader în cadrul companiei de consultanţă EY. Declaraţiile lui Colle sunt incluse în ultimul studiu realizat de specialiştii de la EY care abordează schimbările majore, deja vizibile în sistemul energetic global.

    ”La nivelul industriei energetice europene ne vom uita la 2022 ca la un fel de an de naştere a unui sistem complet diferit. Deşi nu ne aşteptăm ca în acel moment un număr mare de consumatori să părăsească reţeaua de distribuţie, simplul fapt că ai această opţiune va acceleara ritmul schimbărilor tehnologice, lucru care mai departe va alimenta dezvoltarea unui sistem energetic digitalizat şi descentralizat“, mai spune Colle.

    Acelaşi studiu realizat de EY mai arată un lucru.

    În toate pieţele, până în 2025, vehiculele electrice vor ajunge la paritate cu vehiculele tradiţionale, cu combustie internă, în ceea ce priveşte costurile şi performanţele. Dacă azi maşinile electrice nu reprezintă decât 2% din parcul auto european, până în 2025 aceastea vor ajunge la 10%, adică de la 0,4 milioane de unităţi la 14,3 milioane de maşini.

    Cercetarea evidenţiază de asemenea doi factori care ar putea accelera atingerea punctelor cheie de transformare: schimbarea preferinţelor consumatorilor în favoarea energiei regenerabile şi adopţia accelerată de tehnologii care permit integrarea uşoară în reţelele de distribuţie de energie şi reduc costurile de generare de energie solară şi eoliană, precum şi cele de stocare de energie în baterii.

    ”Maturizarea tehnologiilor de producţie de energie regenerabilă, scăderea abruptă a costurilor stocării energiei în baterii şi opţiunile mai clare de alegere pentru consumatorul final indică de multă vreme emergenţa unui sistem energetic radical nou. În vreme ce tendinţele şi momentele diferă între pieţe şi geografii, studiul arată clar că numărătoarea inversă până la debutul unui nou viitor energetic accelerează mai puternic decât se aşteptau mulţi“, spune Valeriu Binig, partener la EY România.

    De exemplu, în acest moment, la nivel european circa 16% din cererea de energie este acoperită de regenerabile. În 2042, ponderea acestora va ajunge la 42%. La acel moment, una din trei maşini va fi alimentată electric. Modelările făcute de EY arată că la nivelul anului 2025 aproape o treime din cererea de energie ar putea veni din zona de maşini electrice.

    ”Imaginaţi-vă atât: milioane de maşini electrice înseamnă milioane de baterii care ar putea fi integrate în sistem, lucru care mai departe reprezintă oportunităţi suplimentare de management şi de optimizare a reţelelor“, mai spune Colle.

    Mugurii schimbării, care sunt deja vizibili, le generează coşmaruri marilor companii de utilităţi. Când dominaţia ta se bazează pe avantajul de a fi un monopol natural, apariţia acestor fisuri nu prevesteşte nimic bun. ”Multe ţări europene au început deja să-şi schimbe modelele de afaceri din energie ca răspuns la presiunile legislative şi de reglementare, la creşterea absorbţiei de resurse regenerabile şi la ţintele ambiţioase de reducere a amprentei de carbon. Rezultatele studiului indică faptul că veniturile anuale de 67 de miliarde de dolari ale companiilor tradiţionale de utilităţi vor risca să scadă până în 2050, din cauza distribuţiei de energie solară generată în regiune“, se mai arată în studiul EY.

    România nu este străină de aceste schimbări, deşi lucrurile sunt la început.

    Sunt zile în care eolienele din Dobrogea asigură un sfert din energia necesară, la egalitate cu mamuţii pe cărbuni din bazinul Olteniei.

    Maşinile electrice sunt un club exclusivist încă, dar proiectele pentru montarea de încărcătoare pentru acest tip de vehicule nu mai sunt o raritate şi pe ele se va construi noul chip al pieţei auto.

    La jumătatea anului trecut, arată statisticile, posesorii de vehicule electrice aveau la dispoziţie o reţea naţională de 150 de puncte de încărcare. Proiecţiile oficiale arată însă că până la finalul anului 2020 posesorii de maşini care folosesc combustibili alternativi ar putea avea la dispoziţie încă 1.000 de puncte de alimentare, aici intrând şi soluţii precum gazul natural comprimat (GNC).

  • Femeia care s-a trezit cu o factură la electricitate de 284 de miliarde de dolari

    O femeie din Pennsylvania a aflat că are de plată o factură în valoare de 284 de miliarde de dolari, în rate, până în luna noiembrie 2018, relatează BBC

    „Mi-au ieşit ochii din cap când am văzut. Tocmai ce puseserăm luminiţele de Crăciun şi m-am întrebat dacă nu cumva le-am pus greşit”, a spus femeia.

    Suma trecută era de 284,460,000,000, iar prima rată de 28,176 de dolari trebuia plătită în decembrie. Din fericire pentru americancă, totul a fost o greşeală, iar suma totală de plată era de 284 de dolari.

     

  • Poze cu un stâlp de electricitate în mijlocul drumului, la Caracal, au devenit virale

    Un stâlp de electricitate în mijlocul drumului este cea mai nouă problemă la centura de ocolire a municipiului Caracal, care se construieşte de şapte ani, perioadă în care terenul a suferit atât de multe modificări încât stâlpii de iluminat trebuie relocaţi, fiind nevoie de noi exproprieri.

    Stâlpul de electricitate a rămas exact în mijlocul căii de rulare, într-un sens giratoriu al centurii de ocolire a municipiului Caracal, încă nedeschisă traficului rutier.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Centrala electrică care foloseşte bancnote în loc de cărbune

    Un oraş din China foloseşte bancnote în loc de cărbune la o centrală electrică locală, notează BBC.

    Centrala din Luoyand, provincia Henan, arde bancnote vechi sau uzate pentru a produce energie. Reprezentanţii spun că o tonă de bancnote poate genera până la 600 Kwh de electricitate, iar reziduurile sunt mai puţin nocive decât în cazul cărbunelui.

    Banca Populară din China, organul central de reglementare a circulaţiei banilor, şi-a dat acordul pentru această operaţiune, lăudând “această metodă eficientă de a produce energie”. “Folosind toate rezervele din provincie, centrala poate produce 1,32 milioane Kwh pe an, echivalentul arderii a 4.000 de tone de cărbune”, a precizat un oficial al băncii.

    În mod uzual, bancnotele retrase de pe piaţă sunt reciclate pentru a realiza alte produse din hârtie.

  • Alimentarea cu electricitate a fost reluată pentru 81% din clienţii afectaţi de furtuna de duminică

    În cursul nopţii a fost reluată alimentarea cu electricitate pentru un număr estimat de circa 182.000 de clienţi, marţi la ora 09:00, precizează un comunicat al companiei.

    În prezent intervin 107 echipe, din care 82 ale E-Distribuţie Banat şi 25 ale firmelor contractoare, care au ca prioritate intervenţia la avariile înregistrate pe liniile de înaltă şi medie tensiune, care alimentează un număr mare de clienţi, cu accent pe remedierea stâlpilor de beton rupţi şi a celor de metal îndoiţi, în special în judeţul Timiş, dar şi în Caraş Severin, Hunedoara şi Arad.

    În regiune s-au produs condiţii meteo excepţionale, extreme, a căror violenţă a afectat funcţionarea reţelelor de electricitate, ca urmare a vântului puternic care a atins peste 100 km/h.

  • E-Distribuţie Banat: Alimentarea cu electricitate, afectată în 73 de localităţi din vestul României

    Anterior, E-Distribuţie Banat a anunţat că sunt 74 de localităţi afectate.

    În judeţul Timiş erau afectate 7 linii de înaltă tensiune şi 58 de linii de medie tensiune, inclusiv 3 stâlpi metalici îndoiţi şi 4 stâlpi de beton rupţi. Alimentarea cu electricitate era afectată în 28 de localităţi şi nu mai existau staţii de transformare fără tensiune.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Furnizorii de electricitate cumpără energie pentru trimestrul IV cu peste 40% mai scumpă

    Licitaţiile, desfăşurate marţi şi miercuri pe OPCOM, s-au încheiat cu următoarele preţuri:
    – 267 de lei pe MWh pentru intervalul orar 17.00-22.00 (perioada de vârf de consum), preţ cu 33% mai mare decât cel din trimestrul IV 2016 (200 de lei);
    – 254,3 lei pe MWh pentru intervalul orar 6.00-24.00, preţ cu 43% mai mare decât cel din trimestrul IV 2016 (177,1 lei);
    – 230 de lei pe MWh pentru intervalul orar 1.00-24.00, preţ cu 46,5% mai mare decât cel din trimestrul IV 2016 (157 de lei).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro