BusinessMagazin

Tag: electrica

  • Mai mulţi angajaţi Electrica vor fi concediaţi în urma reorganizării societăţii

    „La nivelul Societăţii Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Serv SA a fost aprobat un program de concedieri colective valabil până la data de 31 decembrie 2019, în vederea eficientizării activităţii Societăţii prin corelarea numărului de angajaţi indirect productivi cu cel al angajaţilor direct productivi. Numărul de angajaţi care vor fi disponibilizaţi prin programul de concediere colectivă şi planul detaliat de implementare va fi stabilit împreună cu partenerul de dialog social conform prevederilor legale în vigoare”, se arată în comunicat.

    Electrica a informat acţionarii că au fost semnate contractele de transfer de activitate între fiecare dintre filialele de distribuţie a energiei electrice din cadrul grupului Electrica şi Societatea Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice Electrica Serv.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AFEER: Reducerea tarifelor la distribuitori ar putea scădea factura finală la energie cu până la 2%

    „Costurile cu distribuţia şi transportul reprezintă circa o treime din totalul facturii la consumator. Astfel că reducerea acestor tarife cu până la 9% s-ar reflecta în proporţii de cel mult 1-2% în factura de curent electric. Aceste reduceri, de pe lanţul de la producător la consumator, au mai mult rolul de a stabiliza piaţa de energie”, a spus Ion Lungu.

    Comitetul de reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a aprobat, în şedinţa din 14 decembrie, reducerea tarifelor specifice pentru serviciul de distribuţie a energiei electrice la operatorii de distribuţie concesionari pentru anul 2017.

    „Ca urmare a analizei datelor transmise de operatorii de distribuţie concesionari şi a calculelor preliminare a veniturilor reglementate, cu luarea în considerare a corecţiilor anuale efectuate conform cadrului de reglementare în vigoare, tarifele calculate pentru anul 2017 înregistrează, faţă de anul 2016, scăderi cuprinse între 3,8% şi 9,04%”, se arată într-un comunicat al Autorităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineri manageri de top 2016: Oana Truţa, vicepreşedinte şi analist de investiţii Franklin Templeton Investments

    35 DE ANI   /   VICEPREŞEDINTE / ANALIST INVESTIŢII   /  FRANKLIN TEMPLETON INVESTMENTS

    CIFRA DE AFACERI ÎN 2014: 58,4 milioane leili

    PROFIT ÎN 2014: 11,8 milioane lei

    La 35 de ani, Oana Truţa este vicepreşedinte şi analist de investiţii în cadrul Franklin Templeton Investments, unde lucrează din anul 2010, având responsabilităţi de analiză a companiilor listate şi nelistate. Are 12 ani de experienţă în pieţele financiare şi de capital, lucrând, înainte de a se alătura echipei Franklin Templeton, pentru compania de brokeraj Interdealer Capital Invest din Cluj-Napoca, timp de şase ani.

    La începutul carierei sale a fost analist de investiţii, iar din 2010 lucrează la Bucureşti la Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea. „Mă ocup, alături de colegii mei, de administrarea deţinerilor pe care Fondul Proprietatea le are în special în companiile de stat din România.“ În această calitate a fost numită membru în mai multe consilii de administraţie ale unor companii de stat, precum Transgaz, Hidroelectrica, Electrica Furnizare, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Nord.

    „Aspectele cu care m-am confruntat de-a lungul timpului în încercarea de a transparentiza şi eficientiza activitatea companiilor din portofoliul Fondului Proprietatea sunt unice. Îmi e foarte greu să accept că unele lucruri nu le pot schimba: perioada dintre 2010-2012 şi până la intrarea Hidroelectrica în insolvenţă a fost pentru mine extrem de dificilă: pe de o parte înţelegeam potenţialul imens pe care îl are compania, iar pe de altă parte simţeam că lucrurile nu se îmbunătăţesc la nivelul firmei şi al managementului.“

    Întrebată care este cea mai mare reuşită din cariera sa, ea răspunde: „Unele lucruri nu pot fi înţelese decât dacă te uiţi prin oglinda retrovizoare la ce s-a întâmplat. Bănuiesc că pentru mine cea mai mare satisfacţie e să văd cât de mult s-au transformat companiile de stat de când noi am început să administrăm Fondul Proprietatea“. În acest demers, completează ea, s-a adăugat şi efortul altor instituţii internaţionale care au înţeles valoarea pe care aceste companii pot să o creeze în România şi care au promovat împreună implementarea principiilor de conducere corporatistă. „Transformarea a fost miraculoasă, dacă ne gândim, spre exemplu, că din 2009 până în prezent pentru Hidroelectrica profitul net a crescut de peste 20 de ori, iar pentru distribuţiile Electrica de până la zece ori.“ Licenţiată a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Oana Truţa a obţinut o diplomă de masterat în cadrul aceleiaşi instituţii şi a participat la un program de internship în cadrul Cato Institute din Washington DC, SUA. În ce priveşte planurile sale pe termen lung, Oana Truţa spune că „domeniul acesta al restructurării şi reorganizării unor companii mi se potriveşte cel mai bine“.
     

  • Profitul net al Electrica a crescut cu 9% în trimestrul al treilea

    Profitul net al Electrica a crescut cu 9%, iar EBITDA – profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere şi amortizare – a urcat cu 10% în trimestrul al treilea din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din 2015, potrivit unui raport transmis de societate către Bursa de Valori (BVB).

    Cantitatea de energie furnizată totală a crescut cu 6,7%, iar cea de pe piaţa de retail cu 6,3%, în timp ce cantitatea distribuită a înregistrat o creştere de 2,1%.

    „Rezultatele înregistrate de Grupul Electrica în primele nouă luni din acest an sunt în linie cu aşteptările. Performanţele Grupului trebuie privite în contextul în care 2016 a fost un an cu multe provocări pentru companiile din sectorul energetic, în condiţiile liberalizării pieţei de energie şi a necesităţii controlării costurilor, respectiv a creşterii eficienţei pe segmentul de distribuţie”, susţine Cătălin Stancu, director general al Electrica SA.

    Profitul operaţional din al treilea trimestru din 2016, cumulat, a fost de 556,7 milioane de lei, în timp ce în aceeaşi perioadă din 2015 profitul fusese de 497 de milioane de lei, înregistrând astfel o creştere de 12%.

    Mai mult, veniturile operaţionale au crescut de la 4,13 miliarde de lei în 2015, la 4,19 miliarde de lei în 2016. Cheltuielile operaţionale au rămas la un nivel similar; în al treilea trimestru din 2016 au fost de 3,63 miliarde de lei.

  • Electrica se pregăteşte să ofere circa 800 mil. lei pentru exitul Fondului Proprietatea din filiale

     Rămâne de văzut dacă FP va accepta oferta Electrica.

    Surse apropiate negocierilor susţin că FP ar fi cerut un preţ mai mare, respectiv o primă faţă de evaluarea pe care a făcut-o filialelor Electrica în activul său net (841 mil. lei).

    Fondul Proprietatea este acţionar cu câte 22% din capitalul filialelor Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Transilvania Nord şi Transilvania Sud, Elecrica Furnizare.

    Fondul îşi evaluează în activul net la 841 milioane de lei participaţiile la cele patru filiale ale Electrica, după ce în noiembrie anul trecut a urcat valoarea acestora cu 71,3 milioane de lei. Reevaluarea a avut loc în contextul în care pe 10 noiembrie 2015 acţionarii Electrica au aprobat reluarea nego­cierilor cu Fondul Proprietatea pentru achiziţia participaţiilor minoritare la filialele grupului.

    Fondul Proprietatea a primit pachetele minoritare de acţiuni la cele patru filiale ale grupului Electrica de la statul român la înfiinţare, în 2005. „Costul de achiziţie“ pentru toate cele patru pachete minoritare de acţiuni este de 422 milioane de lei, iar FP le-a evaluat la 841 milioane de lei, aproape dublu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Profitul Electrica a crescut în primele nouă luni cu 27%, la 428 milioane lei

    Profitul operaţional, în acelaşi interval, a fost de 497 milioane lei, cu 22% mai mare decât în primele nouă luni din 2014. Profitul atribuibil acţionarilor a crescut cu 38% în primele 9 luni ale anului 2015, faţă de aceeşi perioada a anului trecut, a anunţat compania.

    În primele trei trimestre, Electrica a înregistrat venituri din exploatare în valoare de 4,13 miliarde lei, în creştere cu 384 milioane lei, sau 10%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Această creştere se datorează faptului că veniturile din segmentul de distribuţie de energie electrică au crescut cu 104 milioane lei (cu 6%), la 1,845 miliarde lei, evoluţie care se datorează creşterii cantităţii distribuite cu 6% faţă de perioada similară a anului 2014. În plus, veniturile din segmentul de furnizare de energie electrică au crescut cu 220 milioane lei, sau 7%, la 3,286 miliarde lei. Această evoluţie se datorează în principal creşterii – ca urmare a politicilor comerciale implementate de Electrica Furnizare – a cantităţii furnizate cu 6%, arată compania, într-un comunicat.

    De asemenea, în primele nouă luni ale anului cheltuielile operaţionale, exceptând costurile cu achiziţia energiei electrice, au scăzut cu 32,5 milioane lei (2%). Cheltuielile cu energia electrică au urcat cu 326 milioane lei, sau 20%, la 1,992 miliarde lei, atât pe fondul creşterii cantităţilor distribuite şi furnizate, cât şi ca urmare a majorării costului energiei electrice achiziţionate pentru furnizare şi trading. Costul cu energia electrică achiziţionată este principalul cost al grupului, reprezentând 48% din venituri în primele nouă luni din 2015.

    În perioada de nouă luni încheiată la 30 septembrie 2015, grupul Electrica a distribuit aproximativ 12,7 TWh şi a furnizat aproximativ 7,6 TWh de energie electrică, către aproximativ 3,6 milioane de consumatori finali.

    În acest interval, contribuţia segmentului de distribuţie de energie electrică şi a segmentului de furnizare de energie electrică la veniturile Electrica a fost de 36%, respectiv 64%.

    “În primele nouă luni din 2015, performanţele financiare ale Grupului Electrica sunt remarcabile. Continuăm să avem o creştere de aproximativ 30 la sută a profitului net faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi am reuşit să creştem atât veniturile din activitatea de distribuţie, cât şi pe cele din zona de furnizare. În ceea ce priveşte EBITDA, avem un plus de 16 la sută, iar profitul atribuibil acţionarilor a crescut cu 38%. Din acest punct de vedere, suntem cel puţin în linie cu obiectivele asumate. Continuăm sa facem ceea ce ne-am angajat, inclusiv prin prospectul de listare, să investim în reţelele de distribuţie, în tehnologie de ultimă generaţie, fapt care se reflectă deja pozitiv în rezultatele noastre operaţionale, dar şi în îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite, precum şi în scăderea cheltuielilor de mentenanţă”, a declarat în comunicat Ioan Roşca, directorul general al Electrica.

    Electrica are o arie de cuprindere naţională – cu organizare zonală în trei zone pentru distribuţia şi furnizarea energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord şi pe cuprinsul întregii ţări pentru întreţinere şi servicii energetice. Principalul acţionar al companiei, cu o deţinere de 48,78% din acţiuni, este Ministerul Energiei.

  • Trei tineri au lansat o bicicletă electrică ce poate fi împachetată într-o secundă şi are autonomie de 60 de kilometri – VIDEO

    Avem telefoane, televizoare smart şi aşa mai departe. A venit timpul ca şi bicicleta să devină smart, iar Gi FlyBike este un astfel de exemplu. Bicicleta electrică Gi FlyBike are o autonomie de 60 km şi poate atinge o viteză de 25 km/h. În plus, producătorii se laudă că bicicleta are  cauciucuri ce nu pot fi perforate. De asemenea, Gi FlyBike se împachetează într-o secundă şi se blochează automat când utilizatorul se îndepărtează la o distanţă mai mare de 5 metri.

    Bicicleta produsă de  Agustin Agustinoy, Eric Sevillia, şi Lucas Toledo s-a dovedit a fi un nou succes de finanţare prin platforma kickstarter, prin intermediul căreia au reuşit să trângă deja 140.000 de dolari (cereau o finanţare de 75.000 de dolari), cu încă alte 29 de zile rămase până când se închide proiectul.

    Printre caracteristici se numără şi faptul că sistemul GPS al bicicletei este compatibil cu iOS şi cu Android, are un port pentru încărcarea telefonului mobil, iar lumina este asigurată de un sistem bazat pe LED-uri, ce se controlează direct de pe smartphone. Pentru că cea mai ieftină bicicletă, care se vinde pe kickstarter, este 1.990 de dolari, producători au creat şi un sistem de sharing, prin care mai mulţi utilizatori pot folosi bicicleta, totul prin intermediul aplicaţiei.

    Gi FlyBike pare a fi o metodă elegantă, simplă, un răspuns pentru traficul aglomerat din marile oraşe. Poate singurele neajunsuri ar fi preţul destul de ridicat şi faptul că Gi FlyBike cântăreşte în jur de 16 kg.

    Livrarea produsul se va face din decembrie 2015.

  • Electrica a programat investiţii de 715 milioane euro până în 2018

    “Pe de o parte este nevoie de investiţii importante în segmentul de distribuţie, iar pe de altă parte avem deja în derulare proiecte de modernizare pentru îmbunătăţirea eficienţei şi pentru creşterea calităţii serviciilor”, a declarat într-un comunicat directorul general al companiei, Ioan Roşca.

    Electrica a anunţat totodată finalizarea lucrărilor de modernizare a staţiei 110/20 kV Lieşti, una dintre cele 27 de staţii de 110 kV din cadrul sucursalei SDEE Galaţi, un nod important pentru Sistemul Energetic Naţional. Investiţia a totalizat peste două milioane de euro, din care aproape jumătate a provenit dintr-o finanţare europeană nerambursabilă, şi a fost lansată în august 2013.

    Până în 2018, Electrica îşi propune printre altele să reabiliteze circa 4.000 km reţea de joasă tensiune, să realizeze un sistem integrat de management al activelor şi să monteze peste 500.000 de contoare inteligente, pe care să le integreze în sistemele de telegestiune.

    Electrica are o arie de cuprindere naţională, cu organizare în trei zone, pentru distribuţia şi furnizarea energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord şi la nivel naţional pentru întreţinere şi servicii energetice. Compania deserveşte aproximativ 3,5 milioane de clienţi.

    Acţionarul principal al Electrica SA este statul, reprezentat prin Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri (48,78%), urmat de BERD, cu 8,66%.

    Electrica estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 5,66 miliarde lei şi un profit net de 460,7 milioane lei. În 2014, Electrica a înregistrat la nivel de grup o cifră de afaceri de 5,04 miliarde lei şi un profit net de 401,4 milioane lei, din care 287,84 milioane lei reprezintă profitul net atribuibil acţionarilor.

     

  • CEZ: Al doilea deceniu românesc

    „Din vânat virtual, am devenit vânători.“ „Noi nu acţionăm ca un rechin în mare, ci ca un banc de peşti.“ „Nu cred în responsabilităţi colective.“ „Vom fi aici şi în următorii zece ani. Dacă este o piaţă în regiune care va avea succes, aceasta este România.“

    Primul citat reprezintă strategia, al doilea organizarea, al treilea regula de management, al patrulea planul pe termen lung. Limpezimea militărească a regulilor de mai sus anulează sfaturile din miile de cărţi de economie şi constituie reţeta uneia dintre cele mai importante privatizări din energia românească: preluarea fostei Electrica Oltenia de către cehii de la CEZ. De atunci au trecut zece ani. Ce vor aduce următorii zece?

    În toamna lui 2005, statul transfera controlul asupra încă uneia din distribuţiile sale de energie. Electrica Oltenia era la acel moment distribuţia cu cel mai mare număr de consumatori legaţi la firele sale, circa 1,3 – 1,4 milioane de clienţi. Câştigătorul procesului a fost compania cehă CEZ, care a plătit circa 47 de milioane de euro pentru 25% din acţiunile companiei, operaţiune urmată de o majorare de capital de 104 milioane de euro, prin care a devenit acţionar majoritar.

    Dincolo de importanţa strategică a obiectivului la care statul a renunţat, această privatizare continuă să fie o lecţie pentru felul cum România a înţeles să-şi joace atuurile din energie.

    Alături de privatizarea Petrom, compania vândută în 2004 către OMV, grup petrolier în spatele căruia să află statul austriac, vânzarea Electrica Oltenia către cehii de la CEZ, o altă companie de stat, arată foarte bine cum, cu un careu de aşi, poţi să pierzi locul la masa energiei regionale.

    În loc să-şi pună piesă peste piesă, statul român a început să vândă bucăţi din zestre, iar în cazul energiei electrice a început cu cea mai profitabilă parte, distribuţia. Acesta este practic locul în care se fac banii şi se ajunge la consumatorul final. Strategia statului din acel moment era de a atrage în primă fază o serie de investitori, pe care mai apoi să îi implice şi în producţia de energie, acolo unde erau necesare fonduri masive pentru modernizări şi pentru construcţia de noi unităţi. Din strategia creionată de stat la începutul anilor 2000, statul a reuşit doar să vândă ceea ce genera cash sigur, reglementat, şi a rămas cu un parc de producţie care plânge după investiţii, dar la care nu se mai uită nimeni.

    În acest timp, în Cehia, tot o companie energetică de stat, CEZ, nu mai avea loc între graniţele proprii. Dar cehii nu avuseseră nevoie să apeleze la organismele internaţionale, care veneau cu reguli peste reguli privind funcţionarea marilor monopoluri din energie. Statul ceh a înţeles că este important ca CEZ să rămână integrată şi să aibă totul de la minele de cărbuni până la termocentrale, la firele care duc energia în case sau la forţa de vânzare. În România s-a spart totul, iar acum cărbunii concurează cu energia hidro şi Nuclearelectruca nu ştie dacă să investească în deschiderea unei noi mine de uraniu, deşi în câţiva ani ar putea foarte bine să importe materia primă pentru reactoarele de la Cernavodă.

    „La momentul când CEZ a luat decizia de a face achiziţia în România, eu eram şeful diviziei internaţionale. Construiam modelul pentru achiziţiile internaţionale şi eram responsabil de integrarea ţintelor preluate. Atunci strategia CEZ era destul de clară. Ne doream să fim lideri în regiune prin acţiuni proiectate pe termen lung“, spune acum Martin Zmelik, care de aproape un an ocupă funcţia de director general al CEZ România. Intrarea pe piaţa locală nu era primul pas pe care CEZ îl făcea în regiune: la finalul lui 2004 mai cumpărase trei companii de distribuţie a energiei în Bulgaria. În toamna lui 2005, CEZ intra oficial şi în România după preluarea controlului asupra Electrica Oltenia.

    „La acel moment, CEZ era deja un business consolidat, eram puternici la noi acasă, dar eram şi o companie listată cu investitori care ne cereau să punem pe masă o strategie de creştere. Pieţele se deschideau, iar noi credeam că putem să ne extindem regional pornind de la un mix format din experienţa proprie a grupului alături de cultura locală. Dintr-un vânat virtual, CEZ a devenit un vânător. Totul ţine de strategie şi de modul cum îşi stabileşti priorităţile. Noi aveam chiar de la acel moment un management dual, ne purtam ca o companie de piaţă.“

    De ce două state care activează în aceeaşi regiune ajung totuşi la concluzii atât de diferite în ceea ce priveşte dezvoltarea pe termen lung într-un domeniu strategic ca energia?

    „Cred că România era într-o etapă în care-şi dorea să aducă aici investitori. Asta se dorea la acel moment, iar uneori asfel de experienţe sunt necesare. Noi ne-am concentrat pe achiziţia de distribuţii pentru că este competenţa noastră de bază.“

    După achiziţie, Zmelik a rămas în biroul din Praga al CEZ, primul manager trimis de cehi la Bucureşti fiind Jan Veskrna, cel care avea să stea până anul trecut (timp de trei mandate) la vârful operaţiunilor CEZ din România. Dar contactul cu piaţa exista oricum.

    „Imediat după achiziţie, supervizam modul cum se derulau lucrurile, dar din biroul din Praga. Când am venit am găsit o companie împărţită în 7 firme cu dispunere teritorială. Electrica Oltenia era o companie descentralizată, iar activităţile de distribuţie şi de furnizare nu erau încă separate. La acel moment lucrau 3.000 de oameni. Ca tehnologie standardele erau jos, dar firma avea un mare potenţial. Tot sectorul a intrat într-o schimbare odată cu venirea investitorilor privaţi, dar şi a reglementărilor europene.“

    Cert este că în perioada 2004-2005 s-au făcut cele mai importante privatizări din România. Petrom a fost vândut cu tot cu rezervele sale de petrol şi gaze către OMV într-un proces care şi azi generează controverse. În 2005 italienii de la Enel au fost primii care au spart gheaţa în domeniul energiei electrice, luând la pachet distribuţiile din Banat şi Dobrogea. Au venit apoi nemţii de la E.ON care au luat fosta Electrica Moldova, dar care şi-au completat portofoliul şi cu fostul Distrigaz Nord. Cealaltă jumătate din distribuţia de gaze avea să intre în portofoliul francezilor de la Gaz de France. 

     

  • SAPE: Tribunalul Arbitral din Paris obligă CEZ la plata unor daune de 5,7 milioane de euro

    SAPE este succesoarea în drepturi a companiei de stat Electrica SA, inclusiv în ce priveşte litigiile arbitrale.

    CEZ a anunţat joi că, în procesul cu SAPE, Curtea Internaţională de Arbitraj de pe lângă Camera Internaţională de Comerţ din Paris a respins majoritatea pretenţiilor formulate de SAPE.

    “Contrar afirmaţiilor CEZ a.s., Tribunalul Arbitral (…) a confirmat neîndeplinirea de către CEZ a.s. a două din cele mai importante obligaţii ale sale din Contractul de privatizare, obligaţii care au stat la baza încheierii contractului de privatizare a Electrica Oltenia cu CEZ a.s.”, se arată într-un comunicat al SAPE.

    SAPE a cerut în acest proces ca grupul CEZ să plătească daune de peste 81 milioane de euro pentru nerealizarea unor obligaţiile din acordurile de privatizare din 2005 şi 2009, prin care CEZ a cumpărat compania de distribuţie Electrica Oltenia.

    În comunicat se precizează că acţiunea SAPE a fost admisă în parte, CEZ fiind obligată să plătească către SAPE aproximativ 5,7 milioane de euro cu titlu de daune, la care se adaugă o dobândă contractuală anuală, de 3,1% (calculată din data de 8 octombrie 2012 până la data plăţii efective a daunelor), precum şi la suportarea a 50% din costurile arbitrale (217.500 de dolari).

    Obligaţiile pe care Tribunalul Arbitral le-a indicat a fi neîndeplinite de către investitorul CEZ sunt obligaţii esenţiale pentru Contractul de privatizare, conform sursei citate.

    Prima dintre acestea se referă la utilizarea preţului de subscriere pentru finanţarea investitiilor. Astfel, Tribunalul a obligat CEZ să plătească daune pentru faptul că nu a făcut dovada utilizării sumei de 103,6 milioane de euro pentru a finanţa modernizarea şi dezvoltarea activităţii Electrica Oltenia, aşa cum se angajase prin contractul de privatizare.

    Cea de-a doua încălcare se referă la neîndeplinirea indicatorilor din planul de afaceri iniţial al Electrica Oltenia, document care a stat la baza selectării CEZ ca investitor strategic al Electrica Oltenia. Planul urma să fie pus în aplicare în termen de 5 ani de la privatizare, dar CEZ a invocat că respectarea acestuia nu este obligatorie.

    Electrica a iniţiat acţiuni la Curtea de Arbitraj din Paris şi împotriva Enel şi E.ON, companii care au cumpărat în 2005 filiale ale distribuitorului de energie deţinut de stat. Penalităţile cerute de Electrica de la Enel (Italia), E.ON (Germania) şi CEZ se arpropie de 2 miliarde euro.

    CEZ a plătit în 2005 suma de 62,8 milioane de euro pentru achiziţia directă a 24,62% din capitalul Electrica Oltenia, iar în urma unei majorări de capital de 103,6 milioane de euro a ajuns la o participaţie de 51%.

    SAPE a fost înfiinţată anul trecut prin divizarea parţială a Electrica SA şi cuprinde participaţiile minoritare ale Electrica SA la Electrica la Enel Energie Muntenia, Enel Distribuţie Muntenia, Enel Distribuţie Banat, Enel Distribuţie Dobrogea, Enel Energie, E.ON Moldova Distribuţie, E.ON Energie România, Electrica Soluziona, Bursa Română de Mărfuri şi Hidro Tarniţa.