BusinessMagazin

Tag: educatie

  • BREAKING Ecaterina Andronescu, DEMISĂ de la ministerul Educaţiei. Anunţul a fost făcut de premierul Dăncilă după declaraţia privind autostopul

    „Am decis să o demit astăzi pe doamna Ecaterina Andronescu din funcţia de Ministru al Educaţiei pentru declaraţiile profund greşite făcute recent în cadrul unei emisiuni televizate. Sunt afirmaţii care arată lipsă de înţelegere – punctual, a cazului de la Caracal şi, în general, a modului în care trebuie să ne protejăm copiii de răpiri, agresiuni, abuz şi trafic de persoane – din partea doamnei Andronescu. Este o atitudine lipsită de responsabilitate, care nu reflectă poziţia Guvernului şi care nu îmi doresc să devină asimilată cu Executivul pe care îl conduc. Orice astfel de derapaj din partea membrilor Guvernului va fi, de acum înainte, sancţionat în acelaşi mod. La fel cum voi denunţa public orice acţiune sau declaraţie din partea oponenţilor politici, dacă vor încerca să profite electoral pe seama durerii pricinuite de ceea ce s-a întâmplat în Caracal”, a scris Viorica Dăncilă, pe Facebook.

    Şeful executivului îl va propune pe Daniel Breaz, actual ministru al Culturii, pentru a prelua interimatul.

    Decizia Vioricăi Dăncilă vine în contextul în care ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a afirmat, joi, la Antena 3, că a învăţat de acasă să nu se urce într-o maşină cu un străin, făcând referire la cazul Alexandrei din Caracal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Îngrijorător: Procentul corigenţilor şi al elevilor cu situaţia neîncheiată a crescut considerabil

    Potrivit datelor unui raport realizat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi prezentat de Ecaterina Andronescu, procentul elevilor de gimnaziu din clasele V-VIII care au rămas corigenţi sau cu situaţia neîncheiată a crescut îngrijorător.

    Cea mai alarmantă situaţie este înregistrată în Brăila, unde 19,56% din elevii ciclului gimnazial au rămas corigenţi sau cu situaţia neîncheiată în 2019. Această creştere este una semnificativă, cu atât mai mult cu cât, în 2018, procentul elevilor aflaţi în această situaţie era aici de 6,64%. În 2017 procentul era unul şi mai optimist, de doar 4,56%.

    În judeţul Prahova a fost înregistrat, de asemenea, în 2019 un procent îngrijorător al elevilor claselor V-VIII rămaşi corigenţi sau cu situaţia neîncheiată. 14,47% al elevilor se află în 2019 în această situaţie în Prahova, comparativ cu 4,95 în 2018, respectiv 4,61% în 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REZULTATE EVALUARE 2019: Primele rezultate ale Evaluării Naţionale 2019 sunt afişate astăzi/ Când şi unde pot fi depuse contestaţiile

    Rezultate la EVALUARE NAŢIONALĂ 2019 pe judeţe. Rezultatele obţinute de elevi la CAPACITATE 2019 vor fi publicate de mediafax.ro şi evaluare.edu.ro.

    Potrivit datelor calendarului de examene elaborat de ministerul Educaţiei, marţi vor fi afişate primele rezultate ale Evaluării Naţionale 2019. Aceste rezultate sunt cele din etapa premergătoare depunerii contestaţiilor de către elevii clasei a VIII-a.

    Absolvenţii clasei a VIII-a pot contesta notele tot marţi, în intervalul orar 14:00-20:00. Acestea vor fi analizate în perioada 26-28 iunie, urmând ca sâmbătă, 29 iunie, să fie afişate rezultatele finale.

    Media obţinută la Evaluarea Naţională (EN VIII) este un criteriu esenţial pentru admiterea în învăţământul liceal.

    Evaluarea Naţională se desfăşoară, anual, într-o singură sesiune. Media generală obţinută în cadrul EN VIII are o pondere de 80% în calculul mediei pe baza căreia se realizează admiterea în clasa a IX-a.

    În baza notei obţinute la evaluarea naţională, absolvenţii clasei a VIII-a îşi vor putea continua studiile în învăţământul liceal sau profesional, fiind asigurate locuri pentru toţi elevii care au finalizat ciclul gimnazial.

    Coordonarea la nivel naţional a proiectării, organizării şi desfăşurării EN VIII, precum şi valorificarea rezultatelor acestora sunt asigurate de Ministerul Educaţiei prin Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI anunţă că Legea Pensiilor este un dezastru: Îndatorează tânăra generaţie şi foloseşte bani care se puteau duce în educaţie şi sănătate

    Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament va împovăra şi îndatora generaţia tânără, în timp ce va aduce cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB, folosind bani ce ar fi putut fi utilizaţi în proiecte ce ţin de investiţiile publice, în sănătate sau în educaţie, apreciază reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), după ce au finalizat vizita pe Articolul IV, prin are au analizat starea economiei româneşti.

    „Legea Pensiilor care se află în prezent în Parlament justifică o analiză asupra echilibrului nevoilor sociale şi a sustenabilităţii fiscal. Provizioanele din actuala fomră a legii ar genera cheltuieli suplimentare de circa 4% din PIB. Acest lucru ar da o lovitură gravă finanţelor guvernamentale, ar împovăra generaţia tânără, şi ar deprioritiza cheltuielile pentru investiţii publice, educaţie şi sănătate”, spune Jaewoo Lee, şeful misiunii FMI în România.

    Potrivit Legii Pensiilor, proiectată de guvernul Dăncilă şi Liviu Dragnea, punctul de pensie urmează să fie majorat cu 15% în septembrie 2019 şi cu 40% în septembrie 2020.

    În cel mai recent raport, şi Comisia Europeană critică Legea Pensiilor şi susţine că este susceptibilă să pună în pericol sustenabilitatea finanţelor publice.

    FMI susţine că România trebuie să aibă în vedere o consolidare fiscală durabilă, bazată pe măsuri calitative, pentru a putea întări economia.

    „Deficitele fiscale ar trebui să scadă în perioadele bune ale economiei, pentru a putea creşte în perioadele proaste – în scopul de a susţine nivelul salariilor. De obicei acest lucru nu se întâmplă în România, iar conjunctura actuală nu face excepţie. Mai multe ajustări fiscale înseamnă şi o inflaţie mai redusă, şi odată cu asta mai puţine măsuri de politică monetară, ceea ce ajută competitivitatea”, explică reprezentanţii FMI.

    Ţinta de deficit bugetar de 2,75 din PIB pentru 2019 ar fi un prim pas, potrivit FMI. După calculele lor, pentru a atinge această ţintă, este nevoie de măsuri adiţionale pentru circa 0,9% din PIB. Pentru a scădea vulnerabilităţie, Fondul Monetar Internaţional recomandă un angajament că deficitul va fi redus la 1,5% din PIB până în 2022.

    Şi pe partea de cheltuieli există loc de îmbunătăţiri încât creşterea salariilor şi a pensiilor ar putea fi moderată pentru a lăsa mai mulţi bani pentru investiţii, crede FMI.

    În timp ce creşterea economică ar putea rămâne în România la circa 4%, deficitul de cont curent va depăşi nivelul de 5% din PIB, explică Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului Monetar Internaţional în România, după vizita anuală pe articolul IV.

    „În timp ce veniturile oamenilor au crescut rapid spre un nivel apropiat de cel al ţărilor avansate din Uniunea Europeană, creşterea economică bazată pe consum a creat dezechilibre macoeconomice. Presiunea iflaţionistă a revenit la suprafaţă, afectând în mod disproprţionat veniturile reale ale oamenilor săraci şi subminând competitivitatea”, explică Jaewoo Lee.

    Reprezentanţii FMI susţin că deficitul fiscal şi cel de cont curent au crescut, atât investiţiile publice cât şi private au fost pe un trend decendent în ultimii ani, ceea ce a afectat perspectivele de creştere pe termen lung. În ceea ce prieşte deficitele, ale României au crescut foarte mult, consideră Jaewoo Lee, faţă de vecinii din regiune, ceea ce nu este normal într-o perioadă de bunăstare şi creştere economică, ci mai degrabă caracteristic perioadelor în care economia este mai slăbită.

    „Este necesară o schimbare a politicilor guvernului pentru a reduce posibilitatea unui scenariu de recesiune (n.red: boom-bust scenario – moment în care ciclul economic se schimbă rapid şi trece de la creştere economică la recesiune). Un trend descendent va afecta mult mai sever oamenii cu venituri mici şi standardul de trai al lor. În timp ce creşterea economică va rămâne la circa 4% în 2019, alimentată de creşteri salariale şi consum, deficitul de cont curent va depăşi 5% din PIB”, spune Jaewoo Lee.

    Pe termen mediu, deficitul de cont curent va rămâne la un nivel ridicat, în tip ce creşterea economică va încetini, reflectând pierderea competitivităţii.

    „Este nevoie de politici mult mai echilibrate şi de reforme structurale pentru a susţine potenţialul de creştere pe termen lung şi convergenţa sustenbilă a salariilor cu cele din ţările avansate ale UE”, adaugă reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional.

    Astfel, FMI susţine că salariul minim în România a depăşit deja nivelul sustenabil din cauza ritmului rapid de creştere, şi că politicile guvernamentale trebuie să se concentreze pe investiţii, care reprezintă viitorul economic al ţării, şi nu pe salarii crescute rapid pe termen scurt, pentru că nu sunt este o strategie sustenabilă.

    Jaewoo Lee critică şi utilizarea noului indice IRCC în sistemul bancar, deoarece este un indice foarte volatil, care măsoară o condiţie a sistemului bancar în trecut nu în viitor, cum ar trebui.

    „Sunt două aspecte care ne îngrijorează. În primul rând, această măsură, acest indice, este foarte volatil. Şi sursa de volatilitate este dată de lipsă de lichiditate. Lichiditatea nu este neapărat legată de condiţia economiei. Dar când este utilizat ca indice, un cost al volatilităţii poate ajunge să fie suportat de clienţi. O altă problemă este că noi atunci când mergem la bancă, nu este normal să plătim la un indice care urmăreşte ceva ce deja s-a întâmplat în sistemul bancar, ar trebui raportat la un indice care urmăreşte starea viitoare a sistemului bancar”, spune şeful misiunii FMI în România, în timpul concluziilor după vizita anuală pe Articolul IV – în care revizuieşte starea şi perspectivele economiei.

    În contextul sistemului bancar, Jaewoo Lee a amintit că Banca Naţională a României este prima linie de apărare a economiei şi trebuie apărată independenţa şi credibilitatea acesteia, în timp ce polticile monetare sunt a doua linie de apărare.

    Nu în ultimul rând, o altă problemă a băncilor semnalată de reprezentanţii FMI în România este expunerea ridicată în faţa statului.

    Jaewoo Lee a mai spus că programul Prima Casă ar trebui eliminat treptat.

     

     

  • Antreprenori, dacă vreţi să aveţi urmaşi în business, scrieţi-vă povestea! – VIDEO

    Dacă numai Becali vorbeşte, pe cine să promovăm? Pe cei care nu vorbesc, pe cei care se ascund în curtea lor, crezând că autostrada, educaţia, sănătatea, legile şi normele vin şi se fac singure?
    Pentru fiecare succes cineva trebuie să dea o bătălie şi nu sunt mulţi antreprenori care să îşi ia această cruce.
    Luăm cazul businessului românesc. Toţi antreprenorii, toate companiile, toate multinaţionalele, toate organizaţiile patronale se plâng de lipsă de angajaţi, că nu mai au cu cine să lucreze, de deciziile guvernului luate peste noapte, care aruncă bugete şi planuri de afaceri în aer.
    Toţi antreprenorii constată că oamenii pleacă din ţară şi nu vor mai avea cu cine să lucreze. Mai ales antreprenorii seniori care au lucrat înainte de 1989 în economia socialistă şi apoi după 1990 şi-au făcut propriile afaceri sunt în fruntea celor care se raportează la trecut.
    Oamenii, inginerii, meseriaşii de acum 20-30 de ani au plecat, nu mai sunt.
    Trebuie să ne înfruntăm prezentul şi viitorul, aşa cum este el. Dar prezentul şi viitorul, în forţa de muncă, în viitorul leadership are nevoie de repere, de modele, de cineva la care să aspire, de poveşti.
    Toţi vor să fie Steve Jobs, Zuckerberg, poate Bill Gates, ca să dăm câteva exemple. Pentru că ţin în mână şi folosesc produsele pe care aceşti antreprenori le-au creat. Pentru că au citit cărţi despre ei şi despre mulţi antreprenori din afară, străini.
    Dar poate că ar vrea să citească şi despre antreprenorii României, despre cine sunt ei, despre ce au făcut, cum au făcut, au luat decizii şi bune, şi rele, cum au ajuns unde au ajuns.
    După ce trece rapid de o ştire despre un fiu de milionar care tocmai a cumpărat o roabă de şampanie, sunt sigur că ar fi interesat să citească şi despre istoria eMag-ului şi a Lianei Stanciu, despre cine e în spatele elefant.ro, despre UiPath, despre Altex şi Dan Ostahie, despre Cris-Tim şi Radu Timiş, despre Ion Ţiriac şi cum a ajuns el miliardar, despre Banca Transilvania şi Horia Ciorcilă, despre CITR Grup, Andrei Cionca şi echipa lui şi Adrem Invest, cu fraţii Bodea, despre cum a reuşit Liviu Stoleru să scoată Cemacon Cluj dintr-un faliment clar, cei care mi-au dat ideea de a scrie acest articol.
    Cred că avocatul Ion Nestor, căruia i-au trecut prin faţa ochilor cele mai importante privatizări din România, ar avea ce să spună şi să lase moştenire publicului, sau cel din spatele Globalworth, care a pornit închiriind apartamente pe Bulevardul Unirii şi a creat cel mai mare fond de investiţii în birouri din România. Şi exemplele pot continua.
    Dacă ei nu îşi povestesc povestea, închegată, nu pe frânturi, dacă nu o scriu, nu pot ajunge exemple pentru cei care vin din spate şi care, la un moment dat, le vor prelua businessul.
    Antreprenorii români, care au creat nişte branduri, se aşteaptă ca lumea să ştie de ei de la sine, să-i aprecieze de la sine şi să le ridice statui pentru ceea ce au făcut. De foarte multe ori constată că cei din jurul lor nu-i apreciază şi nici nu ştiu ce au realizat.
    Cei care vin din spate, care acum au 20 de ani şi se întreabă încotro să o apuce, unde să ajungă, se raportează aspiraţional la ceea ce văd, aud sau citesc.
    Bineînţeles că Becali este mai cunoscut decât Liviu Tudor, cel mai mare proprietar român de birouri. Pe Becali îl aud în fiecare zi, dar Liviu Tudor nici nu ştiu cum arată şi cine este el.
    Dacă antreprenorii români şi-ar scrie povestea afacerilor, cum au luat decizii, cum au înregistrat succese fabuloase dar şi căderi spectaculoase, dacă ar explica deciziile pe care le-au luat şi de ce, businessul românesc ar fi mult mai bogat din punctul de vedere al educaţiei.
    Dacă ai unde să citeşti ceva, asta înseamnă că ai şi de unde să te inspiri.
    Dacă antreprenorii români ar vorbi deschis despre greşeli, ar putea să umanizeze cultura de business românească şi poate mai mulţi tineri şi-ar dori şi ar face pasul să devină antreprenori sau să lucreze cu ei în loc să-şi dorească să lucreze la stat.
    Poate şi mai mulţi ar vrea să lucreze la Dedeman dacă ar citi, dacă ar afla şi dacă s-ar întâlni cu fraţii Pavăl.
    Noi, presa, vrem să scriem despre succese, dar şi despre eşecuri pentru că şi ele fac parte din business, despre antreprenorii români şi cum au creat brandurile lor, pentru a contribui la cultura de business din România.
    Numai că şi antreprenorii ar trebui să îşi dorească acest lucru.

  • Preşedintele României, Klaus Iohannis: „La noi, cei care conduc instituţional destinele o fac ca şi cum ar fi la meteo”

    „Mă bucur foarte mult că am putut să revin cu această ocazie aici în Târgul Ieşilor, unde am fost de multe ori şi dacă îmi permiteţi să spun că de fiecare dată mi-a plăcut. Vorbim despre educaţie. La noi, ştiţi bancul acela educaţie, agricultură şi meteo toată lumea se pricepe. Doar că la noi cei care conduc instituţional destinele o fac ca şi cum ar fi la meteo. Sunt bucuros că am ajuns aici cu oameni care ştiu ce vorbesc care chiar ştiu ce vorbim când rostim sintagma „România educată”, a afirmat Klaus Iohannis, la Forumul Educaţiei 2019, o dezbatere pe marginea proiectului „România Educată”, care a avut loc sâmbătă la Iaşi.

    Şeful statului a adăugat că PSD va primi un răspuns de la români, la referendumul pe justiţie din 26 mai, dată la care au loc şi alegerile europarlamentare.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Educaţie aleasă pentru câini

    Numărul de câini este ceva mai mare decât cel al copiilor la San Francisco, iar stăpânii lor, dintre care mulţi nu au luxul unei curţi în care să-şi cazeze „odraslele” cu patru lăbuţe, preferă să cheltuiască bani frumoşi pe educaţia acestora ca să se asigure că se înţeleg bine cu alţi câini şi cu vecinii sau persoanele străine. Ofertanţii de programe educaţionale pentru căţei pun la dispoziţia doritorilor tot felul de cursuri de dresaj grupate pe niveluri care pot ajunge până la „doctorat”.

    Pe lângă cursuri se organizează şi evenimente pentru câini şi şedinţe cu „părinţii. „Elevii” pot participa şi la activităţi extraşcolare, cum ar fi ore de circ sau doga („dog yoga” sau yoga pentru câini). Taxele de şcolarizare se pot ridica la câteva mii de dolari pe lună, iar candidaţii trebuie să îndeplinească anumite criterii pentru a fi acceptaţi.

    O zi de şcoală poate include expunerea căţeilor la tot felul de zgomote şi peisaje pentru a-i obişnui să nu se sperie şi să stea cuminţi. Aceştia au astfel ocazia să se joace cu copiii mici, cu aspiratoare sau să se înveţe cu persoane care trec în viteză pe lângă ei pe skateboard ori cum să se poarte la restaurant.

    Pentru stăpânii care nu-şi permit să meargă zilnic cu patrupezii la şcoală există şi programe cu internat, care durează de la una la patru săptămâni, după care se recomandă revenirea periodică pentru recapitularea celor învăţate. 

  • Cele mai responsabile companii din România: Telekom România – Teimplici.ro

    Motivaţie

    Pentru a identifica direcţiile pe care societatea civilă le consideră prioritare şi de impact, Telekom România a realizat în iunie 2014 un sondaj de opinie în cadrul căruia respondenţii au fost întrebaţi cum s-ar implica în dezvoltarea comunităţii căreia îi aparţin. În prima etapă au fost stabilite câteva teme prioritare de acţiune: educaţie, sănătate, mediu, inovaţie, dezvoltare şi protecţie socială, pe care utilizatorii le-au putut vota intrând pe platforma www.teimplici.ro. Pe lângă aceste teme, utilizatorii au propus şi votat şi arii concrete de intervenţie asociate acestora.

    Descrierea proiectului

    Începând cu toamna anului 2014, membrii societăţii civile au propus proiecte de impact. Proiectele eligibile au intrat an de an în competiţie si o parte dintre acestea au obţinut sponsorizări pentru a fi implementate în comunităţi. De la lansarea din 2014 şi până în prezent, au fost organizate patru ediţii de Teimplici.ro şi peste 400 de proiecte au fost înscrise în program. 33 dintre acestea au primit finanţare, iar valoarea fondurilor oferite de Telekom pentru implementare este de 250.000 de euro.

    Cea mai recentă ediţie a campaniei Teimplici.ro a luat startul în 2018 şi a avut ca temă educaţia. Ediţia „Educaţie pentru o nouă generaţie’’ şi-a propus să identifice şi să finanţeze iniţiative ale organizaţiilor neguvernamentale care au ca scop reducerea abandonului şcolar în mediul urban. Valoarea totală a finanţărilor pentru proiectele din această ediţie este de 60.000 de euro. Aceasta sumă a fost împărţită între cei trei câştigători, ale căror proiecte se concentrează pe acţiuni de combatere a abandonului şcolar în mediul urban în rândul adolescenţilor cu vârste cuprinse între 12 şi 20 de ani din România şi susţinerea acestor tineri pentru a-şi continua studiile.

    Proiectele câştigatoare ale ediţiei din 2018 au fost „Edulier – pentru teene(ri)”, un proiect iniţiat de Asociaţia Edulier, care are ca obiectiv sprijinirea elevilor din oraşul Buftea, judeţul Ilfov, prin crearea unei reţele de resurse de mentorat şi platforme online care să conducă la reducerea ratei de absenteism / abandon şcolar; „Dăm un byte de ajutor!”, un proiect iniţiat de Asociaţia Ateliere fără Frontiere, care urmăreşte reducerea abandonului şcolar în rândul elevilor din oraşele judeţului Hunedoara prin oferirea accesului la resurse online,  platforme de învăţare şi cercuri de programare şi robotică din cadrul şcolilor care vor fi dotate cu calculatoare; „Şcoala şi viitorul meu”- iniţiat de Junior Achievement România, proiectul are ca scop prevenirea abandonului şcolar şi reducerea absenteismului în şcoli gimnaziale din localităţi urbane mici din judeţele Bacău, Bihor, Botoşani, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Ilfov, Neamţ, Olt, Prahova şi Suceava, precum şi creşterea performanţelor şcolare ale elevilor prin dezvoltarea competenţelor esenţiale pentru o viitoare meserie sau profesie.

    Rezultate

    Efectele aşteptate au în vedere comportamentul şi atitudinea elevilor faţă de şcoală: reducerea numărului de absenţe, creşterea performanţelor la învăţătură şi scăderea ratei abandonului şcolar.

    Cifră de afaceri netă în anul 2017
    (La nivelul grupului
    de companii Telekom România)
    970,7 mil. lei

    Număr de angajaţi
    (la nivelul grupului
    de companii Telekom România)
    ~ 6.500

  • Rezistenţa capitalistă: Ce face generaţia actuală când democraţia şi capitalismul sunt puse în pericol de ameninţarea populistă

    “Este foarte important să se creeze sinergii prin dialog, prin încercarea de a ne aşeza la masă (mediul privat şi statul – n.red.) şi prin a evita căderea în derapaje populiste. Eu cred că populismul, aşa cum se exprimă astăzi, este cel mai mare pericol – şi nu doar la adresa economiei de piaţă. Ce e populismul? E corupţie inversă. Este foarte tentant pentru oricine să primească fără să muncească. Cred că este foarte important să explicăm că nu se poate să aştepţi prosperitate fără muncă. Nu există aşa ceva. Nicăieri în lume prosperitatea fără muncă nu merge, se numeşte jaf”, atrage atenţia avocatul de business Gabriel Biriş, partener şi cofondator al casei de avocatură Biriş Goran, în cadrul dezbaterii „Mai are România nevoie de economie de piaţă?”, organizată de ZF împreună cu Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) şi New Europe College.

    Populismul este o abordare politică ce a reuşit să ajungă la mulţi oameni din diverse societăţi la nivel global deoarece apelează la oamenii cu venituri mici sau medii care se simt nedreptăţiţi de către anumite elite globale. Mai mult, Sergiu Manea, şeful BCR, identifică alte două fenomene majore care schimbă în prezent lumea aşa cum o ştim, pe lângă problematica populistă. „În primul rând, polarizarea profiturilor către tehnologie reprezintă un fenomen de piaţă, în al doilea rând intrăm într-o nouă fază a disputei comerciale dintre SUA şi China, iar punctul trei este polarizarea oamenilor în interiorul statelor naţionale. De ce creşterea economică nu se transferă în masă la nivelul de trai? – este întrebarea esenţială. În lipsă de soluţii pentru această problemă intrăm în noua zonă de naţional-populism, pentru că oferă identitate, iar identitatea este mai bună decât pâinea câteodată”, spune Manea.

    Practic, populismul se bazează pe o frustrare socială pornită din erorile capitalismului, iar în ultimii ani a prins avânt pe umerii crizei globale din deceniul precedent. Însă abordarea este o promisiune otrăvită întrucât ea subminează libertatea capitalismului şi valorile economiei de piaţă. Din păcate, mulţi tineri rezonează cu retorica.

    „Un sondaj făcut de curând în rândul tineretului constată că singura formă de activism a tinerilor de astăzi este protestul. Din acelaşi sondaj a mai rezultat că tineretul exprimă tendinţe de dreapta, dar în acelaşi timp crede cu fermitate că guvernul trebuie să intre în societate şi în business şi să preia businessul pentru a-l face mai echitabil. Tinerii cred că guvernul şi statul trebuie să intervină în societate pentru redistribuirea valorilor şi atenuarea inechităţilor”, subliniază Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. El mai spune că oamenii de afaceri trebuie să îşi „apere economia de piaţă” şi atrage atenţia asupra problematicii „unui stat prea scump, care nu îşi mai asumă nimic”.

    „Problema noastră este dacă nu cumva ne vom prăbuşi – şi nu vreau să fiu dramatic – sub greutatea unui stat foarte scump, care nu îşi mai asumă nimic. Şi trebuie să vedem ce se va întâmpla cu acest stat şi să ne gândim dacă nu va exista un moment de implozie, de revoluţie. Până să avem o revoluţie în privinţa pieţei ne paşte o revoluţie în privinţa greutăţii cu care statul apasă pe societate. (…) Noi, ca oameni de afaceri români, ştim să ne apărăm economia de piaţă? Avem suficient spirit animalic pentru a ne lupta cu multinaţionalele, buncărele astea de export?”, se întreabă retoric Pogonaru.

    Legat de „buncărele de export”, Sergiu Manea consideră că principala problemă ar fi lipsa propriului cadru de inovaţie şi a infrastructurii necesare pentru a ţine „creierele” în România sau în companii româneşti. Astfel, singura soluţie a ţării pentru a rămâne cu talente ar fi un sistem de educaţie care să cultive din ce în ce mai multe. „Este clar că inovaţia va fi substitut de capital. Inovaţia va deveni formă de producţie. Întrebarea este cum produci inovaţie în context şi generând suficient de multă masă de colecţie. Marea problemă a industriei de IT va fi că nu va putea produce destui ingineri, ca să îl citez pe domnul Talpeş (n.r.: Florin Talpeş, fondatorul Bitdefender). Ar trebui să ne coordonăm şi să producem mai mult creier decât poate consuma Occidentul, pentru că este clar că noi nu vom putea crea infrastructură şi o calitate a vieţii ridicată suficient de rapid încât să oprim migraţia. Inovaţia are nevoie de context. Faptul că avem mii de ingineri care scriu cod pentru Amazon sau Google nu înseamnă că noi am creat cadrul de inovaţie. Mai mult, faptul că stilul de management din companii este acelaşi de după revoluţia industrială nu încurajează inovaţia. Când vorbesc de cooperare pentru educaţie înseamnă inclusiv cooperarea pentru a crea, pentru a face lucruri diferite”, adaugă CEO-ul BCR.

    Oamenii de afaceri vorbesc despre un proiect de ţară, sau cel puţin un proiect de generaţie, care să ducă România la următoarea treaptă a civilizaţiei, însă până a putea pune la punct orice fel de proiect de anvergură care implică toţi actorii sociali, statul trebuie să înveţe să stea mai uşor şi mai eficient la masă cu mediul privat şi să discute, ca în economiile avansate. Avocatul de business Gabriel Biriş a ocupat şi funcţia de secretar de stat în Ministerul Finanţelor în 2016, unde a descoperit şi el că există „o baricadă” între stat şi mediul privat.

    „Încercam să înţeleg ce anume a generat nişte probleme şi interlocutorul meu îmi spune: «Luaţi-o mai încet, pentru că acum sunteţi de cealaltă parte a baricadei». Ce e aia baricadă? Suntem la război? Conceptul ăsta de baricadă trebuie să ne iasă din minte. Trebuie să facem punţi, nu baricade. Şi oamenilor din business, şi angajaţilor, funcţionarilor, politicienilor, tuturor ne va fi mai bine când ne vom concentra să facem punţi, nu baricade”, povesteşte Biriş.  

    Chiar şi aşa, dărâmarea baricadei şi aşezatul la aceeaşi masă a statului cu mediul privat nu are valoare dacă nu este stabilit un proiect de ţară sau de generaţie. „Am intrat în NATO, mulţumim generaţiei respective, apoi intrarea în Uniunea Europeană a făcut-o o altă generaţie un deceniu mai târziu. Ce facem mai departe? Haide să intrăm în OECD, să fim mai nemţi, mai elveţieni. Până se devină proiect de ţară, trebuie să avem o idee care să devină proiect de generaţie”, crede Dragoş Neacşu, CEO al Erste Asset Management.

    „Marea schimbare la noi pe următorii 15-20 de ani trebuie să fie să ieşim din această paradigmă din primăvară până-n toamnă şi să facem ce ne dorim şi noi, proiecte, bugete multianuale, să putem intra şi noi într-un club mai educat unde ideile se rostesc firesc şi lucrăm împreună. (…) Nu avem nicio şansă să avem capitalism peste 20 de ani fără acordul tinerilor. Demografia nu ne ajută, iar ea este implacabilă”, adaugă el.
    Pe de altă parte, Călin Fusu, fondatorul BestJobs şi Neogen, spune că este optimist cu privire la viitorul ţării, dar crede că acest viitor trebuie privit constant într-un mod integrat în structura europeană din care face parte. În acelaşi timp, problema „fierbinte” a României, cea demografică – despre care vorbea şi Dragoş Neacşu – poate fi rezolvată şi prin creşterea salariilor, care poate reduce sau chiar elimina decalajele dintre traiul unui român în România şi traiul peste hotare.

    „Eu sunt puţin mai optimist şi cred că crescând salariile facem bine şi aducem oamenii înapoi, deci m-aş poziţiona pe partea aceasta. Cred că toţi putem creşte salariile şi ar fi foarte bine. Cred că problema Europei va fi conflictul dintre elitele naţionale care trag împotriva integrării. (…) Cred că românii merită mai mult, nu România ca ţară. Eu privesc Europa ca o ţară, unde România este un judeţ. Ne putem face planuri, nu este rău, dar suntem doar un judeţ”, spune Călin Fusu.

    Dacă la nivel macro integrarea este cuvântul de bază pentru un viitor mai conectat al României cu prosperitatea celorlalte ţări europene, Andrei Pogonaru, proprietarul mallului Veranda, crede că inovaţia şi economia de piaţă vor fi generate plecând de la nivelul micro al fiecărui individ în parte.

    „Pentru mine viitorul este unul optimist, unde este loc pentru toată lumea. Am 120 de magazine, iar fiecare magazin reprezintă un antreprenor. Unii au succes, alţii nu au, dar viitorul este atât de divers. Te uiţi la nivelul fiecărei companii, fiecare are o poveste, îşi caută unde să obţină monopol sau nu. Lucrurile sunt mai dinamice şi mai optimiste. România are un avantaj natural – nu neapărat unul clar – sunt mii de oameni care lucrează fiecare în direcţia lui şi trag spre un viitor mai bun”, spune Andrei Pogonaru.

    Oricare ar fi perspectiva, soluţia sau abordarea, Florin Pogonaru concluzionează: „Societatea românească, nu doar mediul de business, este într-un punct de inflexiune în care avem mari întrebări despre ce ni se întâmplă şi unde ajungem, iar aceste întrebări nu îşi găsesc răspuns”.

  • Care sunt priorităţile guvernului pentru investiţii? Ministrul Eugen Teodorovici: domeniul sănătăţii, educaţiei şi infrastructurii sunt prioritare

    Ministrul Finanţelor Publice a menţionat prioritizarea domeniilor sănătăţii, educaţiei şi infrastructurii în ceea ce priveşte alocarea bugetară şi investiţiile străine, pentru care se doreşte asigurarea unui cadru legal propice. „Am stabilit un cap de pod al relaţiilor economice româno-americane şi ne-am întâlnit cu reprezentanţi ai BCIU, pe care i-am invitat să investească în România. Atitudinea părţii americane a fost favorabilă şi am purtat o discuţie deschisă despre mediul economic şi potenţialul de dezvoltare al României”, a precizat ministrul.
     
    Teodorovici a avut întâlniri şi cu oficiali ai Motorola Solutions, Textron, Exxon Mobil, Parson Corporation, Amgen, Amro, Metlife, Google, Swiss Re Management, Merk, Lockheed Martin, corporaţii care fac parte din BCIU (Business Concil for International Understanding).