BusinessMagazin

Tag: editie speciala

  • Cloud9 Evolution depăşeşte 50% din vânzări şi porneşte faza a treia cu 560 de apartamente

    Răzvan Brasla, CEO Cloud9 Residence, anunţă că proiectul din Pipera a trecut de jumătatea vânzărilor în faza a doua, în ciuda blocajului de după alegeri. Dezvoltatorul vizează extinderea în alte oraşe şi ţinteşte utilizatorul final, nu investitorii mari.

     

    Proiectul rezidenţial Cloud9 Evolution din Pipera a depăşit pragul de 50% din vânzările fazei a doua şi începe deja construcţia etapei a treia, care va aduce încă 560 de apartamente pe piaţă, într-un context în care preţurile locuinţelor noi din Capitală au crescut constant în ultimul an. „Faţă de când am lansat noi proiectul, am avut două creşteri de preţ, 50 până la 100 de euro pe metru pătrat. Când am pornit noi, acum un an, cred că vecinii noştri deja făcuseră achiziţia terenului Speedway cu Regina Maria”, a declarat Răzvan Brasla, CEO Cloud9 Residence, la ZF Office & Rezidenţial Summit 2025 din septembrie. Indicatorii pieţei arată că preţul mediu al locuinţelor noi în Bucureşti a ajuns în luna mai la peste 2.000 de euro pe metru pătrat, o creştere alimentată atât de scumpirea materialelor de construcţii şi a manoperei, cât şi de cererea susţinută din partea tinerilor cu venituri combinate de minimum 3.500 de euro lunar.

    Faza a doua a proiectului, numită Cloud Evolution, cuprinde 612 apartamente şi aduce îmbunătăţiri semnificative faţă de prima etapă, care a avut 800 de apartamente vândute integral.

    „Faţă de prima fază, am schimbat faţadele. În prima fază am folosit un pic ciment. Acum avem ceramică, avem un perete cortină pe partea de balcon”, a explicat Brasla. Finisajele interioare au primit un upgrade din punct de vedere al designului şi al calităţii, iar sistemele smart home sunt mult mai avansate şi mai complexe decât în prima etapă. Clădirile respectă standardele NZEB (Nearly Zero Energy Building) şi vor beneficia de panouri solare pentru spaţiile comune, o măsură menită să reducă dramatic costurile de întreţinere pentru proprietari şi viitorii chiriaşi, aproape de zero pentru părţile comune. Proiectul oferă 21 de tipuri de apartamente, de la studiouri la apartamente de patru camere, inclusiv un produs inovator de două camere jumătate – o cameră cu birou dedicat.

    „Pentru că după pandemie am văzut că mulţi vor să lucreze şi de acasă şi am creat un spaţiu în apartament, un birou în locuinţă”, a spus CEO-ul Cloud9. Preţurile pornesc de la 160.000 de euro plus TVA pentru apartamentele de două camere şi de la 195.000-200.000 euro plus TVA pentru cele de trei camere.

    La începutul lunii septembrie, dezvoltatorul a demarat construcţia fazei a treia, fiind deja la jumătate din săpătură şi în proces de licitaţie pentru selectarea constructorului. Această nouă etapă va aduce 560 de apartamente suplimentare. „Dorinţa noastră este să ieşim, să terminăm construcţia efectivă în doi ani de zile de acum încolo, în 24 de luni, cum îl vom termina cu vânzările după o perioadă de alegeri şi tot blocajul care a fost”, a precizat Brasla.

    Decizia de a începe faza a treia a fost luată după ce dezvoltatorul a depăşit pragul de 50% din vânzările fazei a doua. „De asta am avut curajul să pornim şi ne-a dat încredere să pornim faza a treia”, a adăugat el. Piaţa a înregistrat o uşoară încetinire în perioada alegerilor din aprilie, însă lucrurile s-au redresat rapid. Potrivit lui Brasla, 40% din faza a doua este deja contractată, iar vânzările lunare medii ale companiei se situează între 30 şi 40 de apartamente, cu vârfuri în perioadele de toamnă şi iarnă. Cloud9 Evolution se dezvoltă pe un teren de 3,2 hectare şi urmăreşte conceptul de „oraş de 15 minute”, în care rezidenţii au acces imediat la toate serviciile necesare.

    Proiectul include deja o şcoală cu grădiniţă, o sală de fitness şi diverse servicii din faza întâi: supermarket, coafor, clinică. În faza a treia se vor construi o brutărie, o spălătorie de haine şi un spaţiu suplimentar pentru servicii comunitare. „Avem o şcoală cu grădiniţă, avem o sală de fitness, avem toate serviciile. O construim în faza a treia, o brutărie, spălătorie de haine şi mai avem un spaţiu. Încă nu ne-am decis exact, dar totuşi să fie un serviciu pentru comunitate. Toate sunt pe această suprafaţă de 3 hectare”, a detaliat CEO-ul.    

    Complexul va include peste 1.200 de locuri de parcare, aproximativ un hectar de spaţii verzi amenajate, teren multifuncţional de sport, loc de joacă, alei pietonale, cafenea şi staţii de încărcare pentru vehicule electrice.

    Strategia comercială a Cloud9 se concentrează pe vânzarea către utilizatori finali, nu către investitori mari.

    „Noi ţintim userul, consumatorul final, adică utilizatorul final. Avem şi investitori în proiect, dar investitori nu mari, nici 1, 2, 3 apartamente. Ţinta noastră este să vindem către consumatorul final, ca să beneficieze, să se bucure de tot”, a subliniat Brasla.

    Totuşi, aproximativ 20% din apartamente sunt cumpărate de investitori, în general persoane fizice sau juridice care achiziţionează 2-3 unităţi. Principala ţintă rămân tinerii cu venituri combinate de peste 3.500 euro lunar.

    „Vedem un cumpărător mult mai atent, mult mai bine informat şi mai educat”, a observat CEO-ul, descriind evoluţia pieţei.

    După rezultatele din Pipera, dezvoltatorul îşi propune să extindă conceptul Cloud9 în alte oraşe din ţară.

    „Vrem să ieşim din Bucureşti, ne uităm la terenuri din alte oraşe, să aibă cel puţin 2-3 hectare”, a declarat Brasla în iulie 2025. Dezvoltatorul caută terenuri urbanizate, cu infrastructură deja trasată, pentru a evita întârzierile birocratice care afectează multe proiecte din Capitală.

    Alfa Group, controlat de antreprenorul Alin Niculae şi compania-mamă a Cloud9, are o experienţă de peste trei decenii în sectorul imobiliar, realizând peste 15.000 de apartamente şi construind mai mult de un milion de metri pătraţi de spaţii rezidenţiale şi de birouri.

    În Bucureşti, portofoliul grupului cuprinde clădiri de birouri precum Oscar One, Maria Rosetti Tower, Eminescu Offices şi Mendeleev Office 5, dar şi ansambluri rezidenţiale precum 19th Residence, 20th Residence şi 21 Residence.

    Dezvoltatorul are în continuare proiecte în parteneriat pe terenuri mari din sectorul 6 al Capitalei şi estimează că piaţa bucureşteană poate absorbi în continuare circa 20.000 de unităţi pe an. În luna mai s-au vândut aproximativ 3.400 de apartamente în Bucureşti, majoritatea unităţi noi.

    Investiţia totală în proiectul Cloud9 Evolution se ridică la 90 de milioane de euro, cu finalizări estimate pentru 2026 şi 2027.

     

    Şcoală privată de 3 mil. euro, deschidere în 2026-2027

    Alfa Group investeşte 3 milioane de euro în construirea unei şcoli incluse în proiectul Cloud9 Evolution din Pipera. Instituţia va fi deschisă în anul şcolar 2026-2027 şi va putea primi elevi atât din proiectele rezidenţiale Cloud9, cât şi din zona de nord a Capitalei.

    Clădirea şcolii va avea un regim de înălţime SĂPĂ2E şi va include 10 săli de clasă, patru laboratoare, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical şi zone administrative. Proiectul prevede şi facilităţi suplimentare, precum terenuri de sport interioare şi exterioare, parcare subterană pentru personal, lift, bucătărie proprie şi suprafeţe vitrate mari, menite să asigure un mediu de învăţare luminos şi funcţional.

  • Speedwell mizează pe infrastructură şi dialog cu autorităţile pentru a transforma centrele urbane din România

    Dezvoltatorul imobiliar accelerează expansiunea portofoliului său de proiecte mixed-use cu o investiţie totală de aproximativ 2 miliarde de euro. CEO-ul Didier Balcaen pledează pentru returnarea străzilor către copii şi comunităţi, criticând lipsa de dialog cu autorităţile care blochează dezvoltarea infrastructurii urbane moderne.

     

    Didier Balcaen pledează pentru o redefinire a infrastructurii urbane şi returnarea străzilor către comunităţi, într-o piaţă unde lipsa dialogului cu autorităţile blochează dezvoltarea sustenabilă.

    „Infrastructura este principalul motor, dar totul începe cu a defini ce este infrastructura: ne gândim mereu la drumuri, la transport public, dar este vorba şi despre utilităţi şi facilităţi“, spune Didier Balcaen, CEO şi partner Speedwell Development, în cadrul ZF Office & Residential Summit 2025. Dezvoltatorul belgian subliniază că strategia companiei se concentrează pe crearea infrastructurii pe care sectorul public nu o oferă încă în centrele oraşelor mari din România. „Ne alegem proiectele în centrele oraşelor, unde creăm infrastructura pe care zona publică nu o oferă astăzi. Vrem să limităm traficul de maşini, să dăm străzile înapoi copiilor să se joace. Asta lipseşte în centrele oraşelor mari ca Bucureşti“, adaugă Balcaen, care conduce operaţiunile unui dezvoltator cu nouă proiecte în curs de dezvoltare în România şi trei în Polonia.

    Provocările colaborării cu autorităţile locale sunt ilustrate de o situaţie concretă din Bucureşti, unde Speedwell s-a confruntat cu blocaje birocratice în încercarea de a îmbunătăţi infrastructura rutieră. „Avem un proiect în Bucureşti în care avem o propunere care ne cere să construim un drum cu patru benzi, două benzi pe partea noastră, două benzi cu vecinul. Aşa că am construit drumul şi apoi vrem să-l deschidem. Dar şi vecinul a spus: nu, am construit acest drum pe banii mei. Am pus o barieră şi nu folosiţi drumul meu“, relatează CEO-ul Speedwell. Situaţia devine şi mai frustrantă când dezvoltatorul încearcă să găsească o soluţie în beneficiul comunităţii. „Apoi mergem la primărie şi spunem este în beneficiul oamenilor. Avem un drum cu patru benzi. Şi nu avem mijloace legale să obligăm vecinul să-şi deschidă drumul. Deci ceea ce ne dorim este o abordare pragmatică care să servească cu adevărat oamenilor“, explică Balcaen.

    Lipsa unui cadru de dialog eficient între dezvoltatori şi autorităţi rămâne o problemă sistemică în piaţa locală. „Această abordare pragmatică lipseşte. Cuvântul dialog este esenţial aici. Cu toţii putem învăţa unii de la alţii. Cu toţii avem experienţă în diferite ţări“, subliniază executivul belgian, făcând referire la modele de succes din alte pieţe europene. „Spania este, de asemenea, un exemplu în care toată infrastructura rutieră trebuie construită înainte de a putea construi primul apartament. Există multe exemple de urmat, dar cineva ar trebui să le urmeze. Ne lipseşte dialogul pentru a avea contribuţia necesară. Dar, din nou, totul porneşte de la a avea ceva pe masă de analizat. Şi astăzi, aceasta este încă o problemă foarte vagă“, conchide Balcaen.

    Speedwell avansează cu proiectul Queens District din zona Pipera-Barbu Văcărescu, care va cuprinde 237 de unităţi rezidenţiale, 23.000 mp de birouri şi 3.700 mp de retail, cu finalizare estimată pentru sfârşitul anului 2026. Clădirea de birouri va fi una dintre primele dezvoltate în logica net zero din România, fără conexiune la gaz şi cu alimentare exclusiv electrică. Maria Jianu, leasing director Speedwell, estimează o chirie de 18,75 euro pe metru pătrat în perioada de pre-lease, subliniind că specificaţiile tehnice avansate vor aduce optimizări semnificative la nivelul costurilor de utilizare.

    „În prezent, avem nouă proiecte în curs de dezvoltare în România şi trei deja în Polonia. Începem săptămâna aceasta vânzările pentru proiectul nostru din cartierul Queens pe reţelele sociale“, anunţă Balcaen, adăugând că sunt foarte avansaţi în semnarea unui contract de închiriere principal pentru componenta de birouri.

    Proiectul Queens District reprezintă o dezvoltare complexă care integrează multiple funcţiuni urbane. „Este un proiect cu utilizare mixtă, cu 250 de apartamente, 23.000 m² de birouri şi, de asemenea, spitalul Regina Maria, cel mai mare spital privat din Bucureşti. Suntem foarte încântaţi să vedem startup-ul”, detaliază CEO-ul Speedwell.

    În paralel, compania consolidează dezvoltarea proiectului rezidenţial THE IVY din nordul Bucureştiului, pentru care recent a semnat un nou acord de finanţare cu Garanti BBVA România în valoare de 8 milioane de euro. Această facilitate va susţine construcţia clădirii C8, a patra din cadrul ansamblului, ridicând finanţarea totală acordată de bancă pentru acest proiect la aproape 40 de milioane de euro. Structurată pe şase etaje, clădirea C8 va livra 45 de unităţi rezidenţiale, de la garsoniere la apartamente cu patru camere, cu suprafeţe cuprinse între 44 şi 128 metri pătraţi. Finalizarea lucrărilor de construcţie este estimată pentru finalul anului 2026, predarea apartamentelor fiind programată pentru trimestrul al doilea din 2027.

    „La Garanti BBVA, ne-am angajat să finanţăm proiecte care îmbină performanţa economică cu sustenabilitatea. THE IVY este un exemplu elocvent al modului în care dezvoltările rezidenţiale moderne pot aduce valoare pe termen lung atât comunităţii, cât şi mediului înconjurător”, declară Bilge Demirer, director general adjunct, aria enterprise banking, Garanti BBVA România. THE IVY, dezvoltat ca o comunitate de tip gated community pe o suprafaţă de peste cinci hectare, va include în total zece clădiri rezidenţiale şi peste 800 de apartamente, alături de facilităţi moderne precum restaurant, grădiniţă şi centru de fitness. Două dintre clădiri au fost deja livrate, iar a treia clădire a fost finalizată şi va fi livrată în această toamnă. „Lansarea clădirii C8 este un reper important, care ne permite să răspundem cererii puternice pentru locuinţe premium, cu un adevărat spirit de comunitate. În ultimii ani, THE IVY s-a transformat într-un cartier vibrant, unde încrederea şi recomandările locatarilor existenţi joacă un rol decisiv”, spune Mădălina Arsene, sales manager Speedwell. Yanick Van de Parre, country manager Speedwell România, subliniază strategia de diversificare geografică a companiei, care include expansiunea în Polonia şi dezvoltarea de proiecte în mai multe oraşe din România. Compania are în construcţie proiecte în Bucureşti, Timişoara, unde dezvoltă proiectul de regenerare urbană PALTIM şi pregăteşte reconversia fostei fabrici de textile 1 Iunie, şi pregăteşte lansarea proiectului TINO în Braşov.

    În Timişoara, viziunea lui Balcaen despre transformarea centrelor urbane prinde contur prin două proiecte majore de regenerare urbană. La PALTIM, situat în apropierea râului Bega, compania a finalizat o clădire şi vila monument renovată, construieşte a doua clădire rezidenţială şi pregăteşte o a treia care va aduce încă 150 de apartamente. Pentru reconversia fostei fabrici 1 Iunie, Speedwell vizează un mix de birouri şi rezidenţial, combinând clădiri noi cu renovarea structurilor existente. Filozofia dezvoltatorului de a îmbunătăţi nu doar propriile proiecte, ci şi zonele adiacente, se aplică în toate oraşele unde este prezent. „Împreună cu autorităţile trebuie să dezvoltăm aceste facilităţi nu doar la proiectele noastre dar şi în jurul lor. Asta facem în Timişoara, Cluj, Braşov, există dialog şi dorinţă ca aceste lucruri să se întâmple”, spune Balcaen. Pe segmentul industrial-logistic, Speedwell a finalizat proiectul SpacePlus West, prima sa dezvoltare pentru IMM-uri din România fiind complet închiriată în 2024, şi a demarat lucrările pentru SpacePlus East. Compania îşi menţine optimismul faţă de piaţa locală în ciuda turbulenţelor macroeconomice, mizând pe fundamentele solide ale economiei româneşti şi pe cererea crescândă pentru proiecte de calitate. Portofoliul actual al Speedwell în România include aproximativ 160.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri şi retail, peste 5.500 de apartamente şi 23.000 de metri pătraţi de spaţii industriale, cu o valoare totală estimată la aproximativ 2 miliarde de euro. În Polonia, compania finalizează MILESTONE Mokotow Warsawa, un proiect de 575 de locuinţe studenţeşti în Varşovia, şi dezvoltă un ansamblu rezidenţial premium de peste 500 de unităţi în Gdansk.    

    Cum arată portofoliul Speedwell în România şi Polonia

    Proiecte în dezvoltare:

    Ÿ♦ QUEENS DISTRICT (Bucureşti) – 237 apartamente, 23.000 mp birouri, 3.700 mp retail

    Ÿ♦ THE IVY (Bucureşti) – 10 clădiri, peste 800 apartamente

    Ÿ♦ THE MEADOWS (Bucureşti) – proiect rezidenţial exclusivist

    Ÿ♦ GLENWOOD ESTATE (Corbeanca) – ansamblu vile premium

    Ÿ♦ TRIAMA Residence (Bucureşti) – proiect rezidenţial

    Ÿ♦ PALTIM (Timişoara) – regenerare urbană mixed-use

    Ÿ♦ Reconversia Fabricii 1 Iunie (Timişoara) – comunitate urbană mixtă

    Ÿ♦ CityZen (Bucureşti) – în fază de autorizare

    Ÿ♦ TINO (Braşov) – dezvoltare mixtă sustenabilă

    Ÿ♦ SpacePlus East (Bucureşti) – spaţii industriale

    Proiecte finalizate:

    Ÿ♦ MIRO (Bucureşti) – clădire birouri clasă A

    Ÿ♦ RECORD PARK (Cluj-Napoca)

    Ÿ♦ SpacePlus West (Bucureşti)

    Polonia:

    Ÿ♦ MILESTONE Mokotow Warsawa – 575 locuinţe studenţeşti

    Ÿ♦ Proiect rezidenţial Gdansk – peste 500 unităţi

  • Care sunt produsele fabricate în România ale căror vânzări au explodat total, înregistrând o creştere de 150% în şapte ani

    Segmentul premium ajunge la 35% din totalul pieţei de 215 milioane de euro, în timp ce întârzierile din PNRR şi Anghel Saligny blochează proiecte majore de infrastructură. Liderul de piaţă ELIS PAVAJE, cu o cotă de 22%, investeşte 1,4 milioane de euro în panouri fotovoltaice şi recrutează 200 de angajaţi din Asia pentru a compensa lipsa forţei de muncă.

    Piaţa românească de prefabricate din beton traversează o perioadă marcată de dinamici contradictorii. Datele Neomar Consulting arată o creştere de la 86 milioane euro în 2017 la 215 milioane euro în 2024, însă ritmul s-a temperat vizibil în ultimul an, ajungând la doar 4,4% pentru segmentul pavelelor şi dalelor. În paralel, segmentul premium înregistrează creşteri accelerate, ajungând la 35% din total, semn că piaţa se maturizează şi că cerinţele estetice devin la fel de importante ca cele funcţionale.

    „Volumele de vânzare au evoluat în limitele din 2024, mai sunt câteva luni până la final de an, rămâne să vedem cum vom reuşi să închidem. Este greu de estimat, însă suntem precauţi într-un context de piaţă tot mai reticentă“, declară Emil Goţa, directorul general al ELIS PAVAJE, liderul pieţei cu o cotă de peste 22%.

    Provocarea majoră vine din zona investiţiilor publice, unde dificultăţile legate de implementarea PNRR şi programul Anghel Saligny au dus la amânarea sau anularea unor proiecte majore de infrastructură urbană. „A existat deja o încetinire a investiţiilor în infrastructura publică. Iar la această oră ştim deja că în perioada următoare unele proiecte vor fi amânate sau anulate, mai ales din cauza provocărilor legate de PNRR şi de programul Anghel Saligny“, explică Goţa.

    Pentru un producător cu cinci fabrici şi o capacitate zilnică de 28.000 de metri pătraţi, aceste blocaje au impact direct asupra planificării producţiei. „Pentru noi, ca furnizori de materiale, e clar că astfel de întârzieri pot genera efecte în lanţ deoarece o întârziere pe un şantier mare se resimte pe tot fluxul de aprovizionare“, adaugă directorul general.

    Contextul economic general nu facilitează optimismul. Costurile cu materiile prime sunt în creştere permanentă, la fel şi cele cu forţa de muncă, într-o piaţă extrem de competitivă. „Presiunea asupra marjelor de profit este constantă. Costurile cu materiile prime şi cu resursa umană sunt în creştere permanentă, iar blocajele temporare ale proiectelor mari de infrastructură adaugă un plus de incertitudine în piaţă“, recunoaşte Goţa.

    Totuşi, anumite segmente ale pieţei demonstrează rezilienţă. Studiul Neomar Consulting relevă că segmentul premium, care include pavele colorate, spălate, cu finisaje colormix sau splitate, a ajuns la 35% din totalul pieţei în 2024. Este o evoluţie semnificativă, care reflectă maturizarea gusturilor şi creşterea puterii de cumpărare pentru o parte a populaţiei.

    „Proprietarii de case nu mai caută doar soluţii practice, ci îşi doresc spaţii exterioare care arată bine şi se integrează armonios în designul casei. De aceea, produsele cu finisaje superioare şi texturi naturale sunt tot mai căutate“, observă Goţa. Directorul general subliniază că această tendinţă se reflectă direct în structura vânzărilor: „Segmentul premium are o pondere tot mai mare şi în portofoliul nostru, atât ca număr de produse, cât şi ca volum de vânzări, şi ne propunem să accelerăm această direcţie şi în anii următori“.

    ELIS PAVAJE a lansat în 2024 gama Premium Plus, care include produse cu finisaje superioare şi protecţia Vivid Color Plus, un tratament de suprafaţă care menţine culoarea şi textura pe termen lung. „Am investit în tehnologii care permit obţinerea unor finisaje superioare şi în tratamente inovatoare de suprafaţă, cum este Vivid Color Plus, pentru a oferi produse care răspund cerinţelor pieţei moderne”, spune Goţa.

    Compania operează cinci fabrici: Petreşti şi Vinţu de Jos în judeţul Alba, Stoeneşti în Prahova, Secuienii Noi în Neamţ şi Arad. Fabrica de la Arad, pusă în funcţiune în 2022, este cea mai modernă unitate de producţie, cu o platformă de 110.000 de metri pătraţi şi o capacitate de 7.000 de metri pătraţi zilnic. În 2024, unitatea de la Stoeneşti a fost extinsă, ajungând la o capacitate de 10.000 de metri pătraţi pe zi.

    Cu toate acestea, în loc de noi extinderi majore, prioritatea devine acum eficientizarea. “În prezent, toate cele cinci fabrici Elis Pavaje funcţionează la capacitate, desigur ţinând cont de comenzile diversificate pe categorii de produse. Există loc de îmbunătăţire în ce priveşte eficientizarea, motiv pentru care, în perioada imediat următoare ne concentrăm pe optimizarea proceselor şi resurselor de producţie existente”, explică directorul general.

    Una dintre cele mai mari provocări rămâne lipsa forţei de muncă calificate. ELIS PAVAJE a adoptat o soluţie utilizată deja de alte companii din sector: recrutarea din Asia. “Lipsa forţei de muncă specializate rămâne o provocare majoră în industria construcţiilor, motiv pentru care am fost printre primii care au apelat la recrutarea de personal din Asia. Astăzi, aproape 200 de colegi din Nepal şi Sri Lanka contribuie la proiectele noastre din toată ţara”, declară Goţa.

    Strategia de resurse umane pare să funcţioneze. “Avem şi angajaţi care fac naveta zeci de kilometri, iar faptul că fluctuaţia de personal este redusă ne confirmă că politica noastră de resurse umane, bazată pe comunicare deschisă şi stabilitate, funcţionează”, adaugă el. Numărul total de angajaţi a crescut de la 762 la finalul anului 2023 la 814 la finalul lui 2024, iar în prezent se apropie de 900 de persoane.

    Pe lângă producţie, ELIS PAVAJE şi-a dezvoltat o divizie de antrepriză generală, cu peste 160 de specialişti. “În ultimii ani, odată cu diversificarea activităţii Elis Pavaje către lucrări în regim de antrepriză generală, a crescut şi ponderea vânzărilor către dezvoltatori imobiliari, constructori şi autorităţi locale”, spune Goţa. Totuşi, directorul general este realist în privinţa limitelor acestei diversificări: “Cu toate că observăm o creştere pe segmentul rezidenţial, acesta nu poate compensa lipsa proiectelor mari din zona publică. Investiţiile persoanelor fizice au, desigur, un rol important şi menţin o partea din piaţă activă, însă proiectele de infrastructură rămân motorul principal al industriei.”

    Pe dimensiunea sustenabilităţii, compania a alocat resurse semnificative. “Din 2021 până în prezent, am alocat aproape 1,4 milioane de euro pentru instalarea de panouri fotovoltaice în toate unităţile de producţie, reducând semnificativ emisiile de CO2 şi dependenţa de reţeaua clasică de energie”, precizează Goţa. În paralel, “implementăm procese de reciclare internă a betonului, prin care reutilizăm în reţetele produselor 12% materiale rebut din producţie, contribuind astfel la un flux de lucru mai curat şi mai eficient”.

    Pe segmentul de produse ecologice, compania testează soluţii noi. “În portofoliu avem deja produse parţial ecologice, cu rosturi mari care permit preluarea unei cantităţi mai mari de apă. În acelaşi timp, testăm reţete noi de pavaje şi evaluăm soluţii complet ecologice, precum cele permeabile, pe care ne propunem să le lansăm în curând”, anunţă directorul general.

    “Ne aşteptăm ca piaţa prefabricatelor din beton să îşi continue creşterea, dar într-un ritm mai temperat decât cel din ultimii ani. Constrângerile de costuri, de la materii prime şi energie până la transport, şi eventualele încetiniri economice vor influenţa dinamica sectorului”, estimează el.

    Directorul general identifică tendinţele care vor modela piaţa: “Tendinţele care se conturează deja pun accent pe calitate, durabilitate şi sustenabilitate: finisaje superioare, standarde ridicate de estetică urbană şi soluţii prietenoase cu mediul, precum pavajele permeabile sau materialele reciclabile. În paralel, optimizarea proceselor de producţie şi reducerea consumurilor energetice vor fi esenţiale pentru menţinerea competitivităţii”.

    Cererea pentru produse premium vine şi din schimbarea comportamentului consumatorilor. “În ultimii ani, comportamentul consumatorilor s-a schimbat. Au devenit mult mai atenţi la estetică, durabilitate şi personalizare, iar ceea ce până acum se dorea a fi doar un spaţiu funcţional s-a transformat într-o nevoie de a crea spaţii exterioare primitoare, cu design plăcut, ajungând chiar la sofisticat de cele mai multe ori”, explică Goţa.  

    Un alt segment aflat pe creştere este cel al produselor complementare. “Garduri, ziduri decorative sau mobilier modular din beton — elemente care completează amenajarea curţii şi oferă un aspect unitar şi modern. Se simte clar o maturizare a pieţei: oamenii privesc curtea nu doar ca pe un spaţiu util, ci ca pe o extensie a locuinţei”, observă directorul general.

    Datele de piaţă confirmă această evoluţie. Piaţa pavelelor şi dalelor din beton reprezintă aproximativ 60% din totalul prefabricatelor mici, ajungând la 130 milioane de euro în 2024. Pavelele cu grosime de 6 centimetri domină cererea, cu peste 65% din piaţă, fiind preferate pentru amenajări rezidenţiale şi publice. Rigolele şi elementele pentru garduri şi mobilier urban au înregistrat cea mai mare creştere procentuală în 2024.

    Distribuţia geografică a cererii reflectă dezvoltarea economică regională. “Cea mai mare cerere vine, în mod firesc, din judeţele cu o dinamică economică ridicată: Cluj, Timiş, Iaşi, Sibiu şi Ilfov, dar şi din zona Bucureştiului. Vedem, însă, că apar tot mai clar şi alţi poli noi de dezvoltare. Oraşe precum Oradea, Iaşi sau Constanţa atrag tot mai multe proiecte de infrastructură urbană şi amenajări exterioare moderne, ceea ce susţine şi cererea pentru produsele noastre”, declară Goţa.

    Rolul arhitecţilor şi proiectanţilor în procesul de decizie a devenit esenţial. “Atât arhitecţii cât şi proiectanţii au un rol esenţial în procesul de alegere a produselor. În fond, ei sunt cei care ghidează clientul spre soluţiile potrivite, care asigură coerenţa estetică şi funcţională a proiectului. Practic, sunt puntea dintre viziune şi rezultat”, spune directorul general. ELIS PAVAJE încurajează aceste colaborări: “Oferim constant suport tehnic şi consultativ, astfel încât deciziile să fie luate în cunoştinţă de cauză, iar produsele alese să se potrivească perfect atât cerinţelor proiectului, cât şi tendinţelor actuale în amenajarea spaţiilor exterioare.”

    Problema fundamentală rămâne însă deblocarea investiţiilor publice. “Sperăm ca în perioada următoare să se deblocheze lucrările mari şi finanţările aferente, pentru a evita efecte în lanţ care pot afecta întreaga piaţă de construcţii şi amenajări”, avertizează Goţa.

    Despre evoluţia pieţei de prefabricate în următorii ani, directorul general oferă o perspectivă echilibrată. “Zonele urbane, proiectele publice şi reamenajările exterioare vor rămâne principalele motoare ale cererii. Totuşi, rămânem încrezători că printr-o optimizare atentă a resurselor şi prin eficientizarea proceselor interne vom reuşi să trecem cu bine peste această perioadă”, conchide el.

    DECLARAŢII CHEIE – EMIL GOŢA, DIRECTOR GENERAL ELIS PAVAJE:

    ►Ÿ Volumele de vânzare au evoluat în limitele din 2024, mai sunt câteva luni până la final de an, suntem precauţi într-un context de piaţă tot mai reticentă

    ►Ÿ A existat deja o încetinire a investiţiilor în infrastructura publică, unele proiecte vor fi amânate sau anulate, mai ales din cauza provocărilor legate de PNRR şi Anghel Saligny

    ►Ÿ Am încheiat anul 2023 cu 762 de angajaţi, la finalul lui 2024 am ajuns la 814, iar în prezent ne apropiem de pragul de 900 de persoane doar în cadrul companiei Elis Pavaje

    ►Ÿ Aproape 200 de colegi din Nepal şi Sri Lanka contribuie la proiectele noastre din toată ţara, fluctuaţia de personal este redusă, politica noastră de resurse umane funcţionează

    ►Ÿ Din 2021 până în prezent am alocat aproape 1,4 milioane de euro pentru instalarea de panouri fotovoltaice în toate unităţile de producţie, reducând semnificativ emisiile de CO₂

    ►Ÿ Implementăm procese de reciclare internă a betonului, prin care reutilizăm în reţetele produselor 12% materiale rebut din producţie, contribuind la un flux mai curat şi eficient

    Ÿ► Segmentul premium are o pondere tot mai mare în portofoliul nostru, atât ca număr de produse, cât şi ca volum de vânzări, ne propunem să accelerăm această direcţie

    ►Ÿ Investiţiile persoanelor fizice nu pot compensa lipsa proiectelor mari din zona publică, proiectele de infrastructură rămân motorul principal al industriei de prefabricate

    ►Ÿ Costurile cu materiile prime şi cu resursa umană sunt în creştere permanentă, iar blocajele temporare ale proiectelor mari de infrastructură adaugă un plus de incertitudine

    ►Ÿ Avantajul nostru rămâne poziţia solidă de lider, reputaţia construită în timp şi capacitatea de a combina seriozitatea producţiei cu inovaţia şi adaptarea rapidă la cerinţe

  • Când mobilierul inteligent devine realitate în România

    În era digitalizării accelerate, parteneriatul dintre Kuziini şi Samsung Electronics marchează un moment de cotitură pentru piaţa românească de smart home. Showroomul de pe Bulevardul Unirii 63 nu este doar un spaţiu de expunere, ci un laborator viu al viitorului locuirii, unde tehnologia MicroLED de 24 milioane de pixeli se întâlneşte cu dulapuri care comandă singure mâncarea. Mădălin Tomescu, fondatorul Kuziini, mizează pe un brevet internaţional pentru a transforma România într-un exportator de inovaţie.

     

    Într-o piaţă globală a smart home-ului estimată la peste 200 miliarde de dolari până în 2027, România îşi croieşte propriul drum prin inovaţie locală. Parteneriatul dintre Kuziini şi Samsung Electronics depăşeşte simpla integrare tehnologică şi propune o redefinire completă a modului în care interacţionăm cu propriile locuinţe.

    Showroomul inaugurat pe Bulevardul Unirii 63 este singurul din sud-estul Europei care expune televizorul Samsung MicroLED, o piesă de rezistenţă tehnologică cu 24 de milioane de LED-uri iluminate individual. Dincolo de spectaculozitatea tehnică, acest spaţiu reprezintă o declaraţie de intenţie: România poate fi nu doar consumator, ci şi creator de soluţii smart home la nivel global. „Am investit şapte ani în cercetare şi dezvoltare pentru Smart Food Cabinet”, explică Mădălin Tomescu, fondatorul Kuziini, în cadrul summitului ZF Office & Residenţial 2025. Dulapul inteligent patentat internaţional nu este doar un gadget futurist, ci o soluţie concretă pentru gestionarea alimentaţiei moderne. Sistemul poate monitoriza stocurile, analiza etichete şi ingrediente, respecta restricţii alimentare şi chiar plasa comenzi automat la supermarket.

    Tehnologia dezvoltată local vine într-un moment crucial pentru piaţa românească. Conform datelor industriei, peste 35% dintre consumatorii urbani din România manifestă interes pentru soluţii smart home, dar adoptarea rămâne sub 10% din cauza lipsei de integrare şi a costurilor ridicate. Kuziini propune o abordare diferită: integrarea nativă a componentei smart direct în mobilier, nu ca un add-on costisitor.

    Parteneriatul cu Samsung aduce în ecuaţie platforma SmartThings Pro, lansată la IFA 2025, care transformă conceptul de building management. „Nu vorbim despre o simplă aplicaţie care aprinde şi stinge lumina”, subliniază Tomescu. „Este vorba despre un ecosistem complet care gestionează totul – de la climatizare şi iluminat până la securitate şi electrocase.”

    Victor Armăşelu, vicepreşedinte Samsung Electronics România şi Bulgaria, confirmă dimensiunea strategică a colaborării: „Soluţiile noastre tehnologice integrate în showroomul Kuziini demonstrează că România poate fi un hub de inovaţie pentru întreaga regiune“.

    Modelul de business al Kuziini depăşeşte piaţa rezidenţială. Compania vizează segmentele office şi HoReCa, unde automatizarea şi eficienţa energetică devin criterii decisive. Un hotel care poate reduce consumul energetic cu 30% prin automatizare inteligentă sau un birou care ajustează automat condiţiile ambientale în funcţie de ocupare nu mai sunt scenarii SF, ci realităţi implementabile. Provocarea rămâne scalarea. Tomescu lasă deschisă opţiunea producţiei, oscilând diplomatic între manufactura locală şi cea asiatică. „Fiind un proiect local cu potenţial internaţional, evaluăm toate variantele“, spune el. Decizia va fi crucială pentru poziţionarea României pe harta globală a inovaţiei smart home.

    Investiţia în showroom şi în dezvoltarea de produse proprii vine într-un context economic complex. Anul 2025 a început cu incertitudini pentru multe companii româneşti, dar Kuziini a ales să accelereze. „Focusul nostru pentru 2025 a fost direcţionat către investiţii“, confirmă Tomescu, sugerând o strategie contra-ciclică care mizează pe adoptarea accelerată postpandemie a tehnologiilor pentru casă.

    Customizarea completă a soluţiilor, atât hardware cât şi software, reprezintă diferenţiatorul cheie. Spre deosebire de giganţii tech care impun ecosisteme închise, Kuziini promite flexibilitate totală. Acest lucru ar putea fi cheia penetrării unei pieţe fragmentate precum cea românească, unde preferinţele şi bugetele variază dramatic. Succesul acestui model va depinde de capacitatea de a transforma tehnologia din lux în necesitate. Cu preţuri care pornesc de la câteva mii de euro pentru soluţii de bază şi pot ajunge la zeci de mii pentru integrări complete, provocarea rămâne democratizarea accesului. Totuşi, argumentul eficienţei energetice şi al confortului sporit începe să cântărească tot mai mult în deciziile de achiziţie.

    România, prin Kuziini, îşi propune astfel să devină nu doar o piaţă de desfacere, ci un laborator de inovaţie pentru smart home. Dacă Smart Food Cabinet va reuşi tranziţia de la brevet la producţie de masă, ar putea marca prima dată când o inovaţie românească în domeniul smart home cucereşte pieţele internaţionale.  

  • Construcţii Erbaşu accelerează investiţiile şi digitalizarea, dar avertizează: „Dacă tai finanţarea proiectelor, tai bugetul. Firmele nu pot rezista mult în acest context”

    Cu proiecte de peste 250 mil. euro în derulare şi investiţii record în echipamente, Construcţii Erbaşu mizează pe tehnologii moderne, standarde nZEB şi formarea internă a angajaţilor. În paralel, patronatele avertizează asupra efectelor tăierii finanţărilor publice: lucrări începute rămân neplătite, IMM-urile riscă insolvenţa, iar o contracţie de 2-3% în construcţii ar putea împinge România în recesiune.

     

    Într-o piaţă marcată de crize succesive – sanitară, energetică, geopolitică şi fiscală –, Construcţii Erbaşu a reuşit să îşi consolideze poziţia printre primii cinci constructori din România. Compania a încheiat 2024 cu o cifră de afaceri de 2,27 miliarde de lei, uşor peste nivelul din anul precedent, şi are în execuţie proiecte de infrastructură civilă, medicală şi rutieră de peste 250 de milioane de euro.

    „Suntem implicaţi în proiecte importante precum extinderea Aeroportului Internaţional Craiova, reabilitarea clădirii istorice a Universităţii din Bucureşti sau planşeul Unirii – un proiect de o complexitate tehnică extraordinară”, spune Cristian Erbaşu, CEO şi proprietar al companiei.

    La acestea se adaugă spitale şi clinici în Timişoara, Cluj-Napoca, Oradea, Tulcea, Călăraşi, Slobozia, Baloteşti, Pucioasa, construcţia Academiei Naţionale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj şi campusuri universitare sau centre de cercetare, precum cel de la Universitatea de Medicină din Cluj. Pe infrastructură rutieră, compania este implicată în execuţia secţiunii Suplacu de Barcău–Chiribiş din Autostrada Transilvania, dar şi în construcţia drumului Valea Doftanei–Săcele, alternativă strategică la DN1. „Bugetele cumulate ale acestor două proiecte depăşesc 250 de milioane de euro”, explică antreprenorul.

    Grupul Erbaşu accelerează investiţiile în paralel cu derularea proiectelor. „Dacă în 2023 am investit peste 66 milioane de lei în echipamente, anul acesta bugetul a urcat la circa 110 milioane de lei, iar în 2025 vom atinge pragul de 200 de milioane de lei”, precizează Cristian Erbaşu. Compania a achiziţionat staţii de betoane, macarale, camioane, o staţie mobilă de prefabricate, firme specializate în proiectare şi cariere de granit – pentru a controla cât mai mult din lanţul de producţie. „Am vrut să reducem dependenţa de furnizori externi şi să consolidăm controlul asupra procesului”, adaugă el.

    Digitalizarea este un pilon strategic. Erbaşu a creat CREADO, o companie specializată în tehnologii moderne şi implementarea BIM, care integrează scanarea cu drone, digitalizarea documentelor şi realitatea virtuală în activitatea de zi cu zi. Între 2020 şi 2024, construcţiile au fost motorul principal care a ţinut economia pe linia de plutire. Perspectivele rămân pozitive pentru perioada 2025–2030, dar structura cererii se modifică. „Investiţiile vor continua, însă în funcţie de modul în care statul va prioritiza inteligent proiectele finanţate prin PNRR şi alte programe europene”, avertizează Erbaşu.

    Un element central îl reprezintă standardele nZEB – clădiri cu consum aproape zero de energie. „Toate proiectele noastre sunt dezvoltate conform acestor cerinţe. Este o provocare majoră, pentru că presupune bugete mai mari şi o planificare riguroasă”, subliniază el. După explozia preţurilor materialelor din 2021, compania menţine acum un control strict al costurilor. „În ultimii doi ani, creşterea a fost de doar 6–7%, dar în 2021 a fost de peste 50%. Prioritatea noastră este aprovizionarea locală, dar lucrăm şi cu furnizori internaţionali, în funcţie de proiect”, explică antreprenorul.

    Grupul are între 2.500 şi 3.000 de angajaţi proprii şi colaborează cu alţi 2.000–3.000 prin subcontractori, inclusiv circa 800 de muncitori din Asia. „Stabilitatea forţei de muncă s-a îmbunătăţit în ultimii patru ani, inclusiv datorită creşterii veniturilor din construcţii”, punctează Erbaşu.

    Sectorul construcţiilor traver­sează o perioadă dificilă, iar măsurile anunţate de guvernul Bolojan nu fac decât să îngreuneze activitatea acestui domeniu, unul dintre cele mai importante din economia ţării.

    Compania investeşte în formarea profesională, derulând programe interne şi colaborând cu firme specializate. „Avem nevoie de oameni bine pregătiţi, pentru că nivelul de complexitate al proiectelor este tot mai ridicat”, spune acesta.

    În paralel, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), condusă de Cristian Erbaşu, avertizează asupra unui risc sistemic: tăierea finanţărilor publice poate bloca proiectele în derulare şi poate împinge România spre recesiune.

    „Nu se poate ieşi dintr-o perioadă economică grea decât producând buget prin investiţii şi printr-o producţie cât mai mare. În momentul în care tai aceste investiţii, tai producţie, tai buget”, spune Erbaşu.

    Blocarea lucrărilor prin suspendarea finanţărilor, birocraţia excesivă, imposibilitatea facturării la termen şi eliminarea facilităţilor fiscale creează presiune mai ales pe IMM-uri. „Aceste companii ajung în pragul falimentului şi nu au nicio perspectivă pe termen mediu şi lung. Este nu doar o criză financiară, ci şi una administrativ-economică şi socială”, avertizează el.

    Constructorii semnalează că multe lucrări începute nu sunt plătite de luni de zile, iar sistemul birocratic este folosit „parşiv” pentru amânarea facturării. În paralel, guvernul a aprobat o ordonanţă care limitează proiectele finanţate prin PNRR şi Anghel Saligny, punând presiune suplimentară pe firmele care au investit deja în echipamente şi mobilizare.   

     

     

    Propunerile Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii pentru îmbunătăţirea sectorului

    Ÿ Prioritizarea proiectelor după stadiu şi finanţare, pentru evitarea şomajului şi falimentelor.

    Ÿ Amânarea sau restituirea garanţiilor pentru contractele amânate sau neîncepute.

    Ÿ Reducerea perioadei garanţiilor la maximum trei ani pentru lucrări noi şi la un an pentru reparaţii.

    Ÿ Limitarea garanţiilor şi a sumelor reţinute la maximum 5% din contract.

    Ÿ Compensarea datoriilor reciproce dintre stat şi constructori.

    Ÿ Recepţie parţială a lucrărilor şi eliberarea garanţiilor în maximum cinci zile.

    Ÿ Folosirea facturilor din contracte publice ca garanţii pentru credite.

    Ÿ Fond de garantare al statului, cu dobândă maximă 2% pentru finanţarea lucrărilor publice.

    Ÿ Eliminarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri sau aplicarea unor criterii clare.

    Ÿ Alinierea obligaţiilor salariale la cele din economie, cu exceptarea a 832 lei/salariu de la impozit.

     

     

    Ce construieşte Erbaşu

    Construcţii Erbaşu se specializează în lucrări strategice, de la spitale regionale la consolidarea planşeului de la Piaţa Unirii din Bucureşti

    1.Œ  Noul Spital Judeţean de Urgenţă Giurgiu

    2.  Spitalul Regional de Urgenţă Craiova

    3. Căminul Studenţesc Universitatea Politehnică din Bucureşti

  • Piaţa de birouri din România intră într-o nouă etapă: livrările scad, calitatea creşte, iar noile proiecte majore marchează relansarea dezvoltărilor premium

    După patru ani de ajustări, piaţa locală de birouri se stabilizează, în ciuda unei cereri mai reduse. Bucureştiul îşi menţine statutul de una dintre cele mai mari pieţe din Europa Centrală şi de Est, iar noile proiecte – One Technology District, The Arc şi faza a doua a Timpuri Noi Square – semnalează o revenire a încrederii dezvoltatorilor. Stocul modern depăşeşte 3,4 milioane mp, însă atenţia se mută pe eficienţă, sustenabilitate şi pe integrarea funcţiunilor mixte.

     

    Piaţa de birouri din România se reconfigurează într-un context în care expansiunea volumetrică lasă locul selecţiei calitative. După un deceniu de creştere constantă şi patru ani de ajustări post-pandemie, Bucureştiul rămâne un reper regional, cu o piaţă matură şi echilibrată. Potrivit Colliers, Capitala deţine un stoc modern de peste 3,4 milioane mp, comparabil cu Budapesta şi Praga, însă cu un ritm de dezvoltare mai temperat.

    În prima jumătate a anului 2025, volumul total al tranzacţiilor de închiriere a fost de puţin peste 100.000 mp, în scădere cu o treime faţă de anul anterior şi la minimele ultimilor patru ani. Din acest total, doar 40.000 mp au reprezentat cerere nouă – contracte care aduc efect net pozitiv asupra gradului de ocupare.

    „Companiile rămân prudente, dar interesul pentru spaţiile moderne şi eficiente energetic se menţine ridicat. Lipsa proiectelor noi, mai ales în zonele centrale, va menţine echilibrul pe piaţă şi va evita riscul de supraofertă”, explică Victor Coşconel, partner, head of leasing, office & industrial agencies la Colliers.

    În ciuda volumelor mai mici, România rămâne o piaţă cu o bază solidă. 93% dintre clădirile livrate în ultimii şapte ani deţin certificări verzi, ceea ce plasează Bucureştiul pe locul doi în Europa Centrală şi de Est, după Varşovia. Cererea pentru spaţii certificate ESG rămâne constantă, iar diferenţele de performanţă sunt clare: clădirile noi au o rată de neocupare sub 5%, în timp ce cele mai vechi de 15 ani depăşesc 18-20%.

    Specialiştii de la Colliers arată că tendinţa generală este de consolidare, nu de expansiune. În timp ce oraşe precum Vilnius sau Tirana construiesc agresiv, Bucureştiul mizează pe modernizarea clădirilor existente şi pe adaptarea la cerinţele de decarbonizare impuse la nivel european.

    Această schimbare de paradigmă se reflectă şi în comportamentul chiriaşilor. Preţul nu mai este singurul criteriu. Accesul la metrou, facilităţile pentru angajaţi şi calitatea mediului de lucru au devenit decisive. Clădirile cu spaţii de „community” – cafenele, zone verzi, spaţii informale de socializare – au o rată medie de neocupare de doar 7%, de trei ori mai mică decât în cazul clădirilor clasice fără astfel de facilităţi.

    Chiriile pentru birourile de top din zona centrală au depăşit pragul de 22 euro/mp/lună, apropiindu-se de nivelurile din Praga (27 euro) şi Varşovia (25 euro). Totodată, dezvoltatorii devin tot mai selectivi: proiectele noi sunt mai puţine, dar au standarde tehnice şi de eficienţă superioare, iar durata de execuţie se extinde.

    „Companiile rămân prudente, dar interesul pentru spaţiile moderne şi eficiente energetic se menţine ridicat. Lipsa proiectelor noi, mai ales în zonele centrale, va menţine echilibrul pe piaţă şi va evita riscul de supraofertă“

    Victor Coşconel, partner, head of leasing, office & industrial agencies la Colliers

    După o perioadă de pauză în livrările semnificative, pe piaţă apar din nou proiecte care pot schimba harta office-ului bucureştean. Cele mai relevante trei investiţii aflate în dezvoltare sunt One Technology District, The Arc şi Timpuri Noi Square – faza a doua.

    One Technology District, proiectul-fanion al One United Properties, marchează revenirea accentului pe mixul urban integrat. Situat în zona Floreasca–Barbu Văcărescu, noul complex va adăuga un hub de birouri premium conectat cu funcţiuni rezidenţiale şi comerciale, într-un concept care promovează eficienţa energetică şi mobilitatea urbană. Proiectul se înscrie în direcţia strategică a companiei, care mizează pe dezvoltări mixte cu certificări LEED şi WELL, dedicate companiilor care îşi doresc un mediu de lucru sustenabil.

    În zona Orhideea, grupul ceh PPF Real Estate – proprietarul Metropolis Center şi Crystal Tower – a demarat lucrările la The Arc, primul său proiect nou din România după 2021. Clădirea va oferi 30.000 mp GLA de birouri premium, poziţionată lângă pasajul Basarab, cu termen de finalizare în 2026. „Vom utiliza procese avansate de Building Information Modeling (BIM) pe tot parcursul proiectului, pentru a asigura eficienţă şi precizie maximă. The Arc va depăşi standardele actuale de sustenabilitate”, afirmă Bogdan Mărginean, director tehnic la STRABAG România.

    Investiţia, estimată la peste 60 mil. euro, include o parcare subterană pentru 300 de vehicule, staţii de încărcare pentru maşini electrice, facilităţi pentru biciclişti şi o grădină proprie de recreere – elemente care reflectă noua direcţie de dezvoltare a pieţei: clădiri verzi, cu accent pe confortul utilizatorilor.

    În paralel, Vastint România, divizia imobiliară a grupului IKEA, extinde complexul Timpuri Noi Square cu două clădiri de birouri de 8 şi 15 etaje, totalizând 60.000 mp GLA. Odată finalizată, faza a doua va dubla suprafaţa complexului la 112.000 mp şi va include cel mai mare food hall integrat într-o clădire de birouri din România, de circa 6.000 mp.

    „Ne contactează companii care pleacă din clădiri vechi, cu faţade ineficiente energetic, şi vor să vină în spaţii moderne, predictibile şi sustenabile. Cererea este acolo – provocarea este predictibilitatea legislativă”, explică Antoniu Panait, managing director la Vastint România.

    Acesta avertizează că ritmul investiţiilor depinde direct de claritatea administrativă: „Fără PUZ-uri şi fără un Cod al urbanismului, investiţiile se blochează. În Polonia, autorităţile întreabă cum pot accelera proiectele; la noi, investitorii aşteaptă ani întregi.”

    Pe termen mediu, stocul modern de birouri din Capitală va depăşi 3,5 milioane mp, dar dinamica pieţei va fi determinată mai degrabă de calitate decât de cantitate. Bucureştiul se aliniază astfel tendinţelor europene: cererea se mută spre clădiri certificate, cu emisii reduse şi spaţii flexibile, iar segmentele secundare, fără modernizări, riscă reconversii.

    „România rămâne o piaţă atractivă, dar maturizarea aduce o selecţie mai dură. Clădirile noi vor fi definite de eficienţă, confort şi valoare pe termen lung, iar cele vechi vor trebui transformate pentru a rămâne competitive”, conchide Victor Coşconel.

    După un deceniu de dezvoltări accelerate, urmat de o etapă de prudenţă, 2026 se conturează ca anul revenirii investiţiilor majore în birouri. Noile proiecte – One Technology District, The Arc şi Timpuri Noi Square – nu doar adaugă suprafaţă nouă, ci redesenează profilul pieţei: mai selectivă, mai sustenabilă şi mai integrată urban.

    Într-un context care continuă să fie caracterizat de tranziţia către munca hibridă, presiunea pe costuri şi nevoia de a atrage şi păstra talente, spaţiile de lucru flexibile reprezintă o soluţie care poate rezolva o mare parte din aceste provocări. Cu o cotă de doar 2,3% din stocul total de birouri moderne din Capitală, la un nivel comparabil cu Dublin sau Praga, Bucureştiul se află sub media din pieţele mature europene. Consultanţii de la Colliers sprijină companiile să găsească mixul optim între stabilitatea birourilor tradiţionale şi agilitatea spaţiilor flexibile.

    „Birourile tradiţionale oferă stabilitate, predictibilitate şi spaţiu personalizat pe termen lung, asemenea membrilor unei orchestre care ţin ritmul constant. Pe de altă parte, spaţiile flexibile aduc dinamism, adaptabilitate şi uşurinţă în mobilizare, la fel ca nişte solişti agili care pot improviza rapid în funcţie de context.“

    Daniela Popescu, director, tenant services & workplace advisory în cadrul departamentului Office al Colliers

    „La Colliers, expertiza noastră extinsă şi reţeaua solidă la nivel european ne permit să înţelegem nu doar nevoile imediate ale companiilor, ci şi direcţiile strategice către care se îndreaptă acestea. Într-un context în care munca devine tot mai fluidă, iar companiile caută soluţii agile, spaţiile de lucru trebuie să reflecte această transformare. Nu mai vorbim despre o opoziţie între birourile clasice şi cele flexibile, ci despre o complementaritate strategică între două modele cu funcţii diferite, dar importante. Birourile tradiţionale oferă stabilitate, predictibilitate şi spaţiu personalizat pe termen lung, asemenea membrilor unei orchestre care ţin ritmul constant. Pe de altă parte, spaţiile flexibile aduc dinamism, adaptabilitate şi uşurinţă în mobilizare, la fel ca nişte solişti agili care pot improviza rapid în funcţie de context. Împreună, creează un ecosistem armonios, în care stabilitatea şi flexibilitatea nu se exclud, ci se potenţează reciproc”, explică Daniela Popescu, director, tenant services & workplace advisory în cadrul departamentului Office al Colliers.

    Această nouă realitate de lucru, adaugă directorul Colliers, pune presiune inclusiv pe segmentul birourilor tradiţionale, care se transformă pentru a răspunde aşteptărilor moderne ale angajaţilor – mai mult confort, spaţii comune atractive, servicii integrate şi o experienţă de lucru care contează. Proprietarii de spaţii tradiţionale investesc tot mai mult în zone comune prietenoase şi design centrat pe starea de bine a angajaţilor, transformând spaţiile clasice în adevărate platforme de conectare şi eficienţă.

    Unul dintre avantajele semnificative ale pieţei de birouri flexibile din Bucureşti rămâne, în continuare, nivelul competitiv al costurilor. Potrivit datelor Colliers, chiria medie pentru un birou privat într-un spaţiu flexibil din Capitală este de aproximativ 300 de euro pe lună – semnificativ mai mică decât în alte oraşe europene comparabile, unde preţurile urcă la 500 de euro în Amsterdam, 625 de euro în Dublin sau chiar 850 de euro în Londra. Acest avantaj de cost, corelat cu o piaţă office stabilă şi în dezvoltare, poate deveni un element-cheie pentru operatorii internaţionali care vizează extinderea strategică în Europa Centrală şi de Est.

    Transformarea pieţei de birouri flexibile nu este doar cantitativă, ci şi calitativă. Dacă în trecut aceste spaţii erau asociate mai ales cu freelanceri, antreprenori la început de drum sau echipe creative, astăzi ele sunt integrate în strategiile corporative ale companiilor mijlocii şi mari, care folosesc spaţiile flexibile pentru echipe aflate în tranziţie, puncte de lucru satelit sau testarea unor pieţe noi, într-un mod care maximizează adaptabilitatea şi minimizează riscurile.

    Pe lângă Bucureşti, oraşe precum Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara atrag tot mai mult atenţia operatorilor de spaţii flexibile, susţinute de ecosisteme IT&C dinamice, un bazin solid de talente şi de deschiderea către modele de muncă moderne. Această extindere dincolo de Capitală susţine un trend regional amplu, documentat şi de raportul Colliers: în 2024, cele mai dinamice pieţe au fost Riga, Ljubljana, Tallinn şi Sofia, oraşe care şi-au dublat aproape capacitatea de spaţii flexibile într-un singur an.

    La nivelul regiunii EMEA, piaţa spaţiilor de birouri flexibile a înregistrat o expansiune semnificativă în ultimii ani, ajungând la un stoc total de aproximativ 8,3 milioane de metri pătraţi la finalul lui 2024, comparativ cu doar 2 milioane de metri pătraţi în 2010. În paralel, numărul operatorilor activi s-a triplat, depăşind 1.850, iar peste 80 de jucători noi au intrat pe piaţă doar în 2024. Această efervescenţă vine la pachet cu o diversificare a modelelor – de la spaţiile flexibile cu accent pe comunitate la spaţii corporative complet personalizate, cu servicii integrate şi standarde WELL sau ESG.   

     

    Trei proiecte care definesc noul val de birouri din Bucureşti

    Œ Timpuri Noi Square, faza II – Vastint România adaugă 60.000 mp GLA şi un food hall de 6.000 mp, dublând suprafaţa complexului la 112.000 mp.

     One Technology District – proiect mixt dezvoltat de One United Properties în zona Floreasca–Barbu Văcărescu, cu birouri, locuinţe şi retail integrate.

    Ž The Arc – investiţie PPF Real Estate de peste 60 mil. euro, 30.000 mp de birouri premium lângă pasajul Basarab, finalizare 2026.

  • Liviu Neagu, Bergerat Monnoyeur: „România are potenţial pentru o piaţă de 10.000 de utilaje anual, dar avem nevoie de predictibilitate în economie“

    Vârful de piaţă atins în 2023, cu peste 4.200 de utilaje vândute, este departe de a reflecta potenţialul real al României, care ar putea ajunge la 10.000 de unităţi anual, susţine Liviu Neagu, CEO Bergerat Monnoyeur. Lipsa unui plan coerent de investiţii, a unui mecanism de cofinanţare pentru proiectele europene şi a unei creşteri economice susţinute pune frână unei industrii care ar putea genera mii de locuri de muncă şi ar consolida infrastructura naţională.

     

    Piaţa de utilaje pentru construcţii din România a atins un nivel record în 2023, cu 4.200 de unităţi noi vândute, potrivit datelor Bergerat Monnoyeur, dar acest maxim a fost urmat de un declin abrupt, pe măsură ce procentul fondurilor europene utilizate s-a redus.

    „În 2024, piaţa a scăzut deja cu aproximativ 30%, iar pentru 2025 estimăm o scădere totală de 40% faţă de anul precedent“, explică Liviu Neagu, CEO-ul companiei, care importă în România utilajele americane Caterpillar.

    „Este un regres anticipat, dar amploarea lui a fost mai mare decât ne aşteptam. Până în 2023, aproape jumătate din utilajele vândute au fost achiziţionate prin programe cu finanţare europeană. În unele perioade, ponderea subvenţiilor a depăşit 60%. Odată cu stoparea acestor programe, piaţa s-a contractat brusc.“

    Diminuarea cererii nu este determinată doar de lipsa subvenţiilor, ci şi de contextul economic general. „Avem o perioadă de incertitudine prelungită din cauza alegerilor, a nerespectării jaloanelor pentru fondurile PNRR şi a lipsei unei politici investiţionale clare a viitorului guvern. Sunt multiple necunoscute care se reflectă în reticenţa clienţilor de a investi.“

    „Monitorizăm echipamentele prin sistemele noastre şi vedem clar că sunt utilizate mult sub media europeană. Asta înseamnă o eficienţă scăzută, iar investiţia nu este amortizată cum ar trebui. A cumpăra un utilaj performant, dar a nu-l folosi este o operaţiune care nu se justifică.“ Potrivit datelor Bergerat Monnoyeur, potenţialul real al pieţei este de 8-10.000 de utilaje anual. „Pentru a atinge acest prag, avem nevoie de o creştere economică anuală de minimum 5%. Cu 1-1,5%, cum e prognozat acum, suntem de fapt într-o criză mascată. Pentru o ţară emergentă, o astfel de stagnare este periculoasă.“

    Un alt blocaj sistemic este lipsa unui program funcţional de cofinanţare. „Chiar dacă avem acces la fonduri europene, trebuie să contribuim cu 20-40% din bugetul naţional. Dar cum asiguri această contribuţie într-un buget deja tensionat? Trebuie să existe un mecanism clar de transparenţă şi mobilizare a acestor fonduri.“

    România nu mai este percepută automat ca un Eldorado pentru investitorii străini. „Costurile cu forţa de muncă sunt deja peste media regiunii, dar eficienţa este mai redusă. Dacă nu venim cu predictibilitate şi o viziune pe termen lung, nu vom putea atrage investitori de calibru.“

    Pe lângă lipsa de predictibilitate, România se confruntă şi cu o criză de forţă de muncă calificată. Compania investeşte într-o şcoală proprie de operatori, formând anual peste
    100 de persoane. „Salariile pot ajunge la 2.000-3.000 de euro, dar problema e că nu găsim oameni. Am avut români care au venit din alte ţări pentru a se califica aici, dar apoi au plecat. Nu câştigau mult mai mult, dar simţeau că sunt mai apreciaţi.“

    „Avem nevoie de o reformare reală a sistemului de învăţământ tehnologic, de la licee profesionale până la universităţi tehnice. Formarea profesională e esenţială. Trebuie să pregătim specialişti în execuţie, nu doar în cercetare.“

    Bergerat Monnoyeur are o cotă de piaţă de peste 20% pe segmentul echipamentelor de construcţii şi este prezentă în toate marile regiuni ale ţării prin birouri regionale şi centre de service. „Am crescut constant din 2019 până în prezent, dar vânzările de utilaje noi au suferit. Toate celelalte linii de business merg bine, mai puţin aceasta.“

    În opinia lui Liviu Neagu, fără o viziune economică pe 5-10 ani, România va continua să rateze oportunităţi. „Mesajele optimiste nu mai ajung. Fondurile internaţionale şi companiile globale analizează în detaliu fiecare piaţă. Dacă nu oferim consistenţă şi fapte, interesul lor va scădea.“

    Pe termen lung, Liviu Neagu rămâne moderat optimist. „Revenirea va fi lentă, de tip L, nu ne putem aştepta la o explozie de cerere. Dar cu politici coerente şi investiţii publice sustenabile, putem reface traiectoria ascendentă. Infrastructura trebuie menţinută, iar mentenanţa trebuie planificată, nu tratată ca o urgenţă.“

    România are avantaje competitive, dar trebuie valorificate prin politici coerente. „Avem una dintre cele mai mari ferme eoliene din Europa, resurse naturale, oameni calificaţi. Trebuie doar să învăţăm să le folosim sustenabil şi profitabil.“

    Tensiunile comerciale dintre SUA şi Uniunea Europeană. „Dacă se vor impune noi tarife vamale sau bariere comerciale între SUA şi UE, lanţurile de aprovizionare vor fi afectate şi, implicit, şi costurile de producţie şi logistică în Europa Centrală şi de Est.

    Chiar dacă România nu exportă masiv echipamente, suntem parte din reţele industriale regionale şi vom resimţi impactul indirect. Este o chestiune care trebuie monitorizată cu atenţie“, avertizează Liviu Neagu.   

    Cine este Grupul Monnoyeur

    Este o afacere de familie fondată în 1906, operând în 23 ţări pe 5 continente, ce numără astăzi peste 9000 de colaboratori, înregistrândo cifră de afaceri de peste 3,2 miliarde de dolari. Datorită relaţiei sale de încredere şi de lungă durată cu parteneri precum Caterpillar, John Deere şi Mitsubishi, grupul Monnoyeur activează în domeniul mijloacelor de producţie pentru construcţii, depozitare, producţie de energie şi motorizare, utilaje agricole, soluţii de transport şi digitalizare a construcţiilor.

    Este prezent în România prin companiile: Bergerat Monnoyeur, Eneria, IPSO Agricultură, ARKANCE, CHRONO Flex.

     

    Ce a mai spus Liviu Neagu, CEO al   pentru România şi Republica Moldova

    ► România poate susţine o piaţă anuală de 10.000 de utilaje, dar avem nevoie de creştere economică susţinută şi cofinanţare pentru proiectele europene.

    ► Piaţa de utilaje a scăzut cu 30% în 2024 şi ar putea ajunge la -40% în 2025, pe fondul lipsei subvenţiilor şi incertitudinii politice.

    ► Jumătate din utilajele vândute până în 2023 au fost achiziţionate cu sprijin european. Fără aceste programe, cererea se prăbuşeşte.

    ► Utilizarea sub medie a utilajelor indică o eficienţă redusă a investiţiilor, ceea ce afectează întreaga industrie.

    ► Fără un plan bugetar de cofinanţare, fondurile UE nu pot fi valorificate în infrastructură.

    ► Creşterea economică de 1-1,5% e inadecvată pentru o ţară emergentă precum România. Avem nevoie de cel puţin 5%.

    ► Formarea profesională e esenţială. Salariile pot fi atractive, dar nu avem suficienţi specialişti pregătiţi.

    ► Companiile internaţionale caută predictibilitate. Fără politici fiscale clare pe termen lung, România devine neinteresantă.

    ► Investiţiile în infrastructură trebuie însoţite de planuri de mentenanţă şi actualizare tehnologică.

    ► Fiecare autostradă, pod sau centură nouă trebuie să fie urmată de o viziune pe termen lung, nu doar bifată electoral.

  • Bucureştiul de nivel superior

    Bucureştiul trăieşte un paradox urban care defineşte perfect diferenţa dintre viziunea capitalistă şi mentalitatea socialistă în dezvoltarea imobiliară. Pe de o parte, oraşul atrage investitori privaţi care văd potenţial în clădirile istorice ale centrului – de la blocul Scala de pe Magheru la Hotelul Ambasador şi Palatul BCR. Pe de altă parte, autorităţile rămân fidele unei gândiri care evită sistematic monetizarea activelor publice prin parteneriate cu sectorul privat.

    Tranzacţia Danielei Schoppmeyer pentru jumătate din blocul Scala demonstrează că există capital privat disponibil pentru regenerarea patrimoniului Bucureştiului. Arhitecta acestei mişcări, care conduce Faberrom – compania care a transformat fostul colos textil APACA într-un furnizor pentru branduri precum Louis Vuitton şi Chanel – a achiziţionat 27 de apartamente şi spaţiul comercial de la parter, confirmând că investitorii gândesc strategic pe termen lung. Blocul proiectat de Rudolf Fränkel în 1936 va fi consolidat cu fonduri nerambursabile, iar fenomenul se extinde: Hotelul Ambasador sub Julius Meinl, Palatul BCR şi Hotelul Majestic intră în reconversie. Magheru şi Victoriei devin din nou zone atractive pentru capitalul privat.

    În contrast cu această dinamică, cazul Gării de Nord ilustrează cât de multe oportunităţi economice pierde Bucureştiul din cauza incapacităţii autorităţilor de a adopta modele de dezvoltare moderne. Proiectul recent anunţat de primarul interimar – parcări subterane, zone de agrement suspendate şi parcuri verzi – sună plăcut, dar evită complet întrebarea fundamentală: de ce să cheltuieşti bani publici pentru intervenţii cosmetice când ai putea facilita investiţii private de peste un miliard de euro care să transforme radical zona şi să genereze venituri substanţiale pentru bugetul local?

    În 2017, Tatian Diaconu, arhitectul celei mai mari regenerări urbane din Europa la Coresi Braşov, avea o viziune complet diferită pentru cei 15.000 de oameni care tranzitează zilnic Gara de Nord. El propunea un hub economic cu birouri şi activităţi comerciale, după modelul din Londra, Frankfurt sau Leipzig. Nu vorbea despre
    mall-uri – proximitatea cu Orhideea şi AFI Cotroceni face această variantă nefezabilă – ci despre un centru urban vibrant care să atragă investiţii masive şi să transforme zona dintr-un loc pe care nimeni nu vrea să-l vadă într-un pol economic modern.

    Europa a rezolvat demult această ecuaţie. La Londra, St Pancras–King’s Cross a devenit un centru pentru un nou cartier cu birouri, retail şi spaţii culturale. Berlin Hauptbahnhof integrează fluxurile feroviare într-un nod multimodal cu galerii comerciale. Paris, Madrid, Viena, Rotterdam, Antwerpen – toate au tratat marile gări ca proiecte de regenerare urbană cu finanţare public-privată, funcţiuni mixte şi orientare spre cetăţean. Rezultatul: gări-destinaţie care ridică valoarea zonelor adiacente şi generează venituri, nu doar cheltuieli.

    Bucureşti are patru proiecte mari imobiliare blocate de stat: Romexpo, Esplanada, Casa Radio şi Gara de Nord. Vorbim despre investiţii potenţiale de şase până la zece miliarde de euro care stau îngheţate de peste un deceniu. În loc să faciliteze aceste proiecte prin parteneriate care să aducă capital privat, expertiză şi execuţie la timp, autorităţile preferă să anunţe modernizări finanţate din bani publici care nu schimbă fundamental nimic şi care, în cea mai bună tradiţie românească, vor întârzia şi vor depăşi bugetul.

    Problema nu este tehnică, ci de mentalitate. Investiţia privată în proiecte publice nu înseamnă privatizare sau distrugere de patrimoniu. Înseamnă utilizarea capitalului şi expertizei private pentru a revitaliza active subutilizate, păstrând proprietatea publică şi asigurând venituri pe termen lung pentru buget. Clădirea istorică a Gării de Nord poate fi perfect conservată şi integrată într-o dezvoltare modernă, exact cum s-a întâmplat în toate capitalele europene care au tratat gările ca oportunităţi de dezvoltare urbană, nu ca sarcini bugetare.

    Refuzul sistematic de a monetiza aceste active publice are consecinţe directe asupra calităţii vieţii şi asupra capacităţii statului de a genera venituri. Când statul nu valorifică corect proiectele de anvergură, singura sa opţiune pentru a creşte veniturile bugetare rămâne majorarea taxelor şi impozitelor pentru cetăţeanul de rând. În paralel, se cheltuiesc fonduri publice pentru pensii speciale şi investiţii discutabile în infrastructură sportivă în zone fără utilităţi de bază, fără ca nimeni să întrebe contribuabilul ce preferă: stadion sau canalizare, teren de fotbal sau apă şi gaze.

    Diferenţa dintre un proiect realizat de investitori privaţi coordonaţi de experţi şi unul realizat de stat este diferenţa dintre execuţie la timp, în buget, cu impact major asupra comunităţii şi un proiect de necesitate discutabilă, întârziat, mult peste buget, cu plan nerealist pentru nevoi inexistente. Când investitorii privaţi construiesc clădiri de birouri moderne cu toalete curate şi spaţii funcţionale, statul menţine Gara de Nord într-o stare în care călătorii traversează sala de aşteptare ţinându-şi respiraţia, evitând contactul vizual şi sperând să ajungă cât mai repede la peron.

    Tinerii pleacă din România nu doar pentru salarii mai mari, ci pentru că nu vor să trăiască în mizerie şi să nu vadă nicio viziune pentru viitor. Dacă Palas nu ar fi fost construit la Iaşi, mulţi dintre tinerii care lucrează acolo ar fi lucrat în altă parte, dar în afara României. Acelaşi lucru este valabil pentru Bucureşti: fiecare proiect blocat de mentalitatea socialistă a statului înseamnă oameni care pleacă, investiţii care nu vin şi venituri bugetare care nu se materializează niciodată.

    Gara de Nord va rămâne probabil în aceeaşi stare pentru încă un deceniu, în timp ce autorităţile vor continua să anunţe proiecte de regenerare care pun iarbă pe acoperişuri în loc să faciliteze investiţii de un miliard de euro. Până când mentalitatea nu se va schimba, Bucureştiul va continua să piardă oportunităţi masive în favoarea unor soluţii cosmetice finanţate din bani publici care nu rezolvă nimic fundamental. Paradoxul rămâne: în timp ce investitorii privaţi văd şi valorifică potenţialul centrului istoric, statul român rămâne incapabil să facă acelaşi lucru cu cele mai importante active pe care le deţine.   ■

     

  • BUSINESS Magazin a sărbătorit marţi seară opt ani la gala THE NETWORK PARTY – cel mai important eveniment de business networking

    Peste 600 de invitaţi sunt aşteptaţi la evenimentul organizat de BUSINESS Magazin.

    Numǎrul special prezentat în cadrul evenimentului va spune povestea celor opt ani de BUSINESS Magazin, o revistă care s-a născut la timp pentru a prezenta şi cea mai bună perioadă a României, cea de creştere economică din anii 2004 – 2008, dar şi perioada de criză care a urmat. Vom include o colecţie de materiale realizate de redactori de-a lungul timpului, precum şi poveştile produselor speciale ale revistei – Catalogul Tinerilor Manageri de Top, catalogul Celor mai admiraţi manageri din România, precum şi povestea Personalităţii anului, desemnată in fiecare decembrie.

    Noua publicaţie BUSINESS Magazin va avea un aspect nou, cu design grafic inovativ, o calitate superioarǎ, conţinut proaspǎt, categorii noi, analize economice integrate în contextul european si global, cu accent pe retail, finante-banci si energie, precum şi pe IT, auto sau politicǎ. Nu lăsăm deoparte zonele de lifestyle, dezvoltare personalǎ, culturǎ şi tehnologie.

  • Opt ani de excelenţă. BUSINESS Magazin se relansează cu o ediţie specială

    Numǎrul special a spus povestea celor opt ani de BUSINESS Magazin, o revistă care s-a născut la timp pentru a prezenta şi cea mai bună perioadă a României, cea de creştere economică din anii 2004 – 2008, dar şi perioada de criză care a urmat. Am inclus o colecţie de materiale realizate de redactori de-a lungul timpului, precum şi poveştile produselor speciale ale revistei – Catalogul Tinerilor Manageri de Top, catalogul Celor mai admiraţi manageri din România, precum şi povestea Personalităţii anului, desemnată in fiecare decembrie.

    Noua publicaţie BUSINESS Magazin a avut un aspect nou, cu design grafic inovativ, o calitate superioarǎ, conţinut proaspǎt, categorii noi, analize economice integrate în contextul european şi global, cu accent pe retail, finanţe-bănci şi energie, precum şi pe IT, auto sau politicǎ. Nu lăsăm deoparte zonele de lifestyle, dezvoltare personalǎ, culturǎ şi tehnologie.

    Pentru a marca acest moment special am pregătit The Network Party, un eveniment tematic, cu multe surprize şi invitaţi de seamă, unde am lansat ediţia aniversară. Petrecerea a avut loc pe 2 octombrie 2012 la Hotel Marriott, sala Grand Ballroom.