BusinessMagazin

Tag: economie

  • Isărescu: Economia nu este pe marginea prăpastiei, situaţia este delicată dar controlabilă

    Economia României nu este nici în abis nici pe marginea prăpastiei, situaţia economică este delicată, totuşi, dar controlabilă, a declarat vineri guvernatorul BNR Mugur Isărescu, la prezentarea raportului asupra inflaţiei.

    Creşterea consumului, principalul motor al creşterii economice, a rămas la un nivel înalt, stabil, dar acesta nu este un nivel sustenabil şi cererea se va atenua, a subliniat guvernatorul BNR, care a adăugat că acest lucru ar trebui să se facă prin măsuri înţelepte, pentru a evita acţiunea brutală, violentă a forţelor pieţei.

    Guvernatorul a remarcat slăbirea cererii externe, care a erodat activitatea industrială – este cazul industriei auto. În prezentarea sa guvernatorul a demonstrat corelarea între exporturile româneşti, în scădere, şi evoluţia negativă a industriei auto din Germania, în ultimul an de zile.

    Pe de altă parte guvernatorul a vorbit de o dinamizare a investiţiilor, remarcând în special creşterea numărului de autorizaţii de construcţie, de „double-digit”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Emmanuel Macron vrea o politică a UE de investiţii active / Deficitul de 3% este “din alt secol”

    Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, a pledat, într-un interviu acordat revistei The Economist pentru o politică de investiţii active a Europei, notând că regula menţinerii deficitului bugetar în ţările Uniunii Europene sub 3% reprezintă o “dezbatere din alt secol”, relatează cotidianul Le Figaro.

    “Avem nevoie de mai mult expansionism, de mai multe investiţii. Europa nu poate fi singura zonă care nu face aceste lucruri”, afirmă Emmanuel Macron în interviul acordat publicaţiei The Economist.

    “Cred că, în acest context, dezbaterea referitoare la (deficitul -n.red.) de 3% al bugetelor naţionale şi de 1% în bugetul european este o dezbatere din alt secol”, a argumentat Emmanuel Macron.

    Liderul de la Paris a subliniat că Europa trebuie să înceapă să gândească şi să acţioneze nu doar ca organizaţie economică, ci şi ca putere strategică.

  • Pesimist în privinţa economiei europene, FMI menţine prognozele pentru România

    FMI a menţinut, în perspectivele asupra economiei europene lansate miercuri, o prognoză stabilă pentru economia României, cu o creştere economică de 4% în acest an şi o inflaţie de 4,2%. 

    Prognozele sunt acelaşi din ediţia din octombrie a World Economic Outlook şi cele făcute publice la finele lunii august, după vizita de evaluare a unei misiuni a instituţiei la Bucureşti.

    În Regional Economic Outlook: Europe, prezentat miercuri, FMI avertiează Europa să pregătească planuri de urgenţă pentru o criză economică, pe măsură ce riscurile afectează perspectiva regiunii iar politicile monetare şi-au epuizat arsenalul. „Având în vedere riscurile ridicate, planuri de urgenţă ar trebui să fie gata de pus în aplicare în cazul în care aceste riscuri se vor materializa, nu numai în contextul în care domeniul de acţiune efectivă a politicii monetare s-a diminuat”, a declarat FMI. „Un răspuns fiscal sincronizat” poate fi necesar, spune fondul în raport, subliniind pericolele generate de protecţionismul comercial, de Brexitul haotic şi de către geopolitică.

    Avertismentele vin după ce ultimele date economice au arătat că economia zonei euro dovedeşte mai multă rezistenţă decât s-a anticipat, din cauza expansiunii robuste din ţări precum Franţa. Totuşi, Germania a intrat probabil într-o recesiune tehnică în ultimul trimestru, în timp ce piaţa muncii din cea mai mare economie a continentului a început să se deterioreze.

     

  • Economia Statelor Unite a încetinit uşor, dar mai puţin decât estimările analiştilor, în T3

    Economia Statelor Unite a încetinit uşor, mai puţin decât estimau analiştii, în cel de-al treilea trimestru al anului, pe fondul creşterii consumului şi a majorării exporturilor, care ar putea reduce temerile de recesiune ale pieţelor financiare, anunţă Reuters.

    Raportul Departamentului de Comerţ reduce posibilitatea ca Rezerva Federală să facă o nouă reducere a dobânzii de referinţă. Disputele comerciale cu China au erodat încrederea mediului de business, contribuind la a doua contracţie trimestrială la rând a investiţiilor de afaceri.

    Raportul privind PIB a fost făcut public cu câteva ore înaintea unei întâlniri de două zile a oficialilor Fed, aşteptările fiind pentru o nouă reducere, a treia în acest an, a ratelor dobânzilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Virgil Popescu, propus ministru al Economiei, a primit aviz favorabil în comisiile din Parlament

    Deputatul PNL Virgil Popescu, propus ministru al Economiei, Energiei şi al Mediului de Afaceri în noul Executiv, a primit aviz favorabil în comisiile reunite ale Parlamentului. Au fost 31 de voturi „pentru”, şapte voturi „împotrivă” şi nouă abţineri.

    În cadrul audierii de miercuri în comisiile reunite pentru economie şi energie ale Camerei Deputaţilor şi Senatului Virgil Popescu a afirmat că trebuie făcut un calendar pentru abrogarea OUG 114 împreună cu Comisia Europeană şi că trebuie definit „consumatorul vulnerabil”. Liberalul a mai spus că doreşte deblocarea investiţiilor din Marea Neagră.

    În schimb, senatorul afiliat PSD Daniel Zamfir i-a transmis lui Virgil Popescu, că a început „prost” audierea, criticând guvernarea PSD-ALDE, căci Eurostat a publicat statistici economice favorabile României. Popescu afirmase că programul PSD a fost „cea mai mare vânzare de iluzii”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Recesiunea sexului este cea mai nouă lovitură pentru economia americanilor

    Uitaţi de războaie comerciale, de era automatizării sau de piaţa muncii, notează CNBC, în timp ce atrage atenţia şi scrie că principala problemă a economiei americane pe termen lung ar putea fi faptul că oamenii au din ce în ce mai puţine raporturi sexuale.

    „Recesiunea sexului”, cum o numeşte presa din SUA, afectează mai multe pieţe, de imobiliare şi până la îmbrăcăminte şi prezervative.

    Spre exemplu, în ceea ce priveşte piaţa imobiliară, milenialii sunt mai puţin atraşi de ideea de proprietatea. Datele arată că numărul milenialilor cu vârste cuprinse între 25 şi 34 de ani care deţin locuinţe este cu 8% mai scăzut decât în cazul celor din Generaţia X sau Baby Boomers când erau la vârsta lor.

    Mai mult, un sondaj realizat de firma LendingTree, citat de NBC News, arată că 89% dintre tinerii din generaţia milennials ar prefera să economisească 50 de dolari pentru vacanţe şi mese în oraş, decât să îşi cumpere haine.

    Întrebarea ridicată în societatea americană este dacă SUA are provocări economice majore din cauza tinerilor americani ce nu au chef de sex, sau dacă americanii tineri au mai puţine raporturi sexuale din cauza provocărilor financiare unice cu care se confruntă?

    Un raport al biroului naţional de statistică din SUA (Census Bureau) sugerează că americanii sunt afectaţi de problemele financiare încât siguranţa economică este o prioritate ridicată pentru mileniali atunci când vor să se căsătorească sau să menţină o relaţie serioasă.

    În baza datelor statistice, milioanele de americani care au devenit adulţi în timpul crizei din 2008 să fie mai reticenţi când vine vorba de căsătorie şi de sex. Prin comparaţie, era Marii Depresiuni din secoul trecut a făcut ca rata natalităţii să atingă un minim istoric în 1936, indicând acelaşi trend.

    Însă în acest moment economia creşte constant de 10 ani, ceea ce naşte diferite explicaţii şi motive pentru faptul că oamenii au mai puţine raporturi sexuale în continuare.

    Unii experţi susţin că problema ar fi în dreptul datoriilor studenţeşti care au ajuns la un nivel exorbitant pentru mileniali, ceea ce le conferă o realitate economică mai dură.

    Totuşi, cifrele arată că în SUA nu datoriile studenţeşti reprezintă principalele datorii pentru americanii cu vârste cuprinse între 23 şi 38 de ani, ci cardurile de credit. Asta ne arată diferenţele în ceea ce priveşte stillul de viaţă al milenialilor.

    Sexul a făcut parte din ritualurile de împerechere ale oamenilor, însă în acest secol, căsniciile se leagă mai greu, şi după ce metodele de contracepţie au ajuns la masa populaţiei, sexul a devenit mai mult parte din ritualul dating-ului.

    CNBC citează mai multe studii care ar fi făcut o conexiune între declinul sexului şi al căsătoriilor şi tehnologie, încât jocurile video, pornografia şi social media oferă un substitut pentru conexiunile umane, în special pentru bărbaţi.

     Pentru băieţii de peste 20 de ani, recesiunea sexului pare să fie şi un simptom al maturizării întârziate – dovedită prin studiile care arată că băieţii din generaţia milennials pleacă mai târziu de la casa părinţilor decât generaţiile anterioare, potrivit sursei citate.

     

     

     

  • Brexitul lui Boris Johnson ar putea fi un dezastru: Economia Marii Britanii pierde 3,5% din potenţiala creştere dacă acordul premierul britanic merge înainte

    Economia Marii Britanii ar putea fi cu 3,5% mai mică pe termen lung pe fondul acordului de Brexit propus de Boris Johnson, în comparaţie cu situaţia în care ar fi rămas în Uniunea Europeană, potrivit avertismentului lansat de Institutul Naţional de Cercetare Economică şi Socială (NIESR), citat de Bloomberg.

    Think-tank-ul NIESR susţine că nu se aşteaptă ca economia britanică să fi impulsionată de acordul de Brexit al premierului Johnson, care implică menţinerea pieţei unice.

    În cel mai recent raport, publicat săptămâna aceasta, NIESR arată că perspectivele Marii Britanii sunt „deteriorate de o incertitudine politică şi economică semnificativă şi depinde în mod critic de relaţiile de comerţ ale Regatului Unit după Brexit”.

    „Nu ne aşteptăm ca activitatea economică să crească în urma programului de Brexit propus de guvern. Estimăm că pe termen lung economia va fi cu 3,5% mai mică cu acest acord, în comparaţie cu nivelul la care ar ajunge economia dacă Marea Britanie ar rămâne în UE”, notează NIESR.

    NIESR estimează o creştere economică de sub 1,5% în 2019 şi 2020, plecând de la premisa că incertitudinea cronică se va păstra dar termenii acordului cu UE vor rămâne neschimbaţi. Totuşi, think-tank-ul atrage atenţia că predicţia se supune „unei incertitudini semnificative”.

    Aceştia atrag atenţia că riscurile economice previzionate anterior se menţin parţial, deoarece prediţiile anterioare erau realizate în baza unei situaţii de Brexit fără acord.

    NIESR estimează acum că există o şansă de 15% ca PIB-ul Marii Britanii să fie pe o pantă descendentă în 2020, „reflectând şi riscurile unei încetiniri mai severe la nivel global”.

    Institutul notează că economia Marii Britanii este cu 2,5% mai redusă în prezent decât ar fi putut fi, ca rezultat al votului pentru Brexit din 2016.

     

  • Managerii estimează creşterea moderată a preţurilor în toate sectoarele economiei în următoarele trei luni

    Managerii companiilor estimează o creştere moderată a preţurilor în toate sectoarele economiei în perioada octombrie-decembrie, şi relativă stabilitate a activităţii în industria prelucrătoare şi comerţul cu amănuntul, potrivit datelor transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).
    În acelaşi timp este preconizată o relativă stabilitate a numărului de salariaţi în industria prelucrătoare şi servicii.

    Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural +4%). Pentru activitatea de fabricare a produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice se estimează cea mai mare creştere (sold conjunctural +38%), urmată de activităţile de fabricare a altor mijloace de transport şi a produselor din tutun (sold conjunctural +35%).

    Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -3% pe total industrie prelucrătoare, în timp ce pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +8%).

    În construcţii, în perioada octombrie-decembrie se va înregistra o scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -19%), precum şi o scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -10%).

    În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează creştere moderată a acestora (sold conjunctural +7%).

    În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni tendinţă de  relativă stabilitate a activităţii economice (sold conjunctural +4%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere moderată (sold conjunctural +10%).

    Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +17%) şi creştere moderată a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +15%).

    Conform estimărilor din luna octombrie 2019, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +6%).

    În sectorul de servicii se estimează relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +2%).
    Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +6%).
     

  • Analişti: Încetinirea economiei germane afectează România mai mult decât ne închipuim

    Încetinirea economiei Germaniei afectează România mult mai puternic decât alte ţări din regiune, consideră analiştii chestionaţi de către MEDIAFAX, în contextul în care banca centrală a Germaniei a avertizat recent că este posibil ca economia ţării să fi intrat în recesiune tehnică.

    „Noi suntem într-o situaţie dificilă pentru că avem o expunere importantă pe industria auto şi cea a transporturilor către Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia. Marea producţie pe care noi o tot prezentăm ca fiind pentru firmele mari din Occident este de fapt o producţie de piese, subansamble, mecanisme şi produse pentru industria auto, în special cea din Germania. Deci orice fel de încetare sau reducere a exporturilor pe care Germania le face din cauza războaielor comerciale ale administraţiei Trump ne afectează în mod direct. Asta este o chestiune sigură“, spune profesorul Mircea Coşea.

    Coşea a mai precizat că efectele războiului economic dintre Statele Unite, China şi Europa se vor resimţi cel mai puternic în economia naţională la sfârşitul trimestrului întâi din 2020. „Cine va guverna în România va trebui să se gândească mai întâi la acest lucru şi să aibă o direcţie de conducere foarte prudentă“, spune economistul.

    Economia germană s-a contractat cu 0,1% în trimestrul al doilea din acest an, iar situaţia nu a dat semne că s-ar îmbunătăţi de atunci, în condiţiile în care războiul comercial dintre SUA şi China, nesiguranţa privitoare la Brexit şi problemele din industria auto continuă să apese asupra creşterii dar şi asupra cererii interne din cea mai mare economie a Europei.

    În legătură cu libertatea de mişcare a unui posibil guvern Orban pe măsuri economice, el a spus că orice guvern ar fi limitat ca acţiuni din moment ce se intră într-un an electoral foarte complicat. „Nu s-a făcut rectificarea bugetară pe 2019, nu ştim cum se încheie bugetul şi nu avem nici măcar o idee asupra unui desen preliminar pentru bugetul de anul următor. Guvernul nu va avea posibilitatea unor reforme sau acţiuni de mare anvergură“, arată Coşea, care adaugă că perioada următoare va fi aplecată spre populism.

    El a mai adăugat că cel mai probabil vom avea o îngheţare sau amânare a majorărilor de pensii şi salarii din sectorul bugetar programate pentru anul următor.

    „Toată lumea are nevoie de majorări şi de bani în plus, însă cred că este nevoie de prudenţă în acest caz şi ar trebui poate o amânare cu câteva luni până se cunosc efectele (probabile) ale crizei care vine de afară. O majorare acum sau peste o lună în condiţiile în care peste trei luni am putea avea mari dificultăţi cu exportul este riscantă. (…) Obligatoriu este ca veniturile să nu fie tăiate“, mai spune economistul.

    Coşea a adăugat că menţinerea ritmului actual de creştere al economiei româneşti este posibilă datorită sectorului construcţiilor, care ar putea compensa încetinirea altor sectoare economice.

    „Viitoarele două luni sunt foarte importante pentru că România intră într-o perioadă de instabilitate politică şi guvernamentală foarte puternică, ceea ce poate duce la anumite distorsiuni de echilibre, dar nu cred că vom asista la o scădere bruscă a ritmului de creştere“, arată Mircea Coşea.

    La rândul său, analistul Dragoş Cabat a precizat pentru MEDIAFAX că România este mult mai vulnerabilă şi dependentă de comerţul cu Germania şi cu alţi parteneri importanţi din UE decât celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, parteneri care reprezintă şi cei mai mari investitori străini din ţara noastră.

    Aceasta mai ales din cauza faptului că am avut o perioadă susţinută de creştere economică în care nu au fost echilibrate finanţele ţării. „Avem deficite foarte mari, şi comercial şi de cont current şi deficit bugetar important, şi inflaţie mare şi toate lucrurile lucrează împotriva noastră în cazul în care se intră într-o perioadă de recesiune“, consideră acesta.

    În ceea ce priveşte capacitatea României de a-şi mentine ritmul de creştere din ultimii ani, analistul spune că avansul economic pe consum nu poate ţine la infinit, iar de aceea trebuie realizată o realocare a fondurilor pe investiţii în sectorul public.

    Dragoş Cabat a mai precizat că ar trebui realizată o îngheţare a majorărilor salariale în domeniul bugetar, altfel riscăm să avem un deficit de 5-6%, ceea ce ne scoate din ţinta mecanismului de aderare la zona euro şi ar putea atrage sancţiuni de la Uniunea Europeană pentru deficit excesiv. „Politic, în an electoral, un guvern nu îşi va asuma tăieri de salarii şi pensii. Am putea discuta despre o recalibrare a cheltuielilor bugetare către investiţii în loc de consum“, spune Cabat.

    Potrivit acestuia, este inevitabil ca slăbiciunea din sectorul manufacturier, aflat în recesiune la nivel global şi posibil şi în România, să se extindă în sectorul serviciilor. Acest lucru se întâmplă în general într-un interval de 3-6 luni, spune Dragoş Cabat.

    Adrian Vasilescu, consilier de strategie la Banca Naţională a României, arată într-o analiză pentru Ziarul Financiar că ar fi grav însă dacă vom privi o posibilă recesiune în 2020 sau 2021 ca pe un „drob de sare“, aşteptând ca aceasta să vină inevitabil peste noi. „Deocamdată, PIB-ul nostru are încă o viteză bună. Nu ca în 2016 sau în 2017, când ocupam primele locuri în UE, acum suntem pe locul opt, dar încă stăm bine la acest capitol. Numai că României nu îi trebuie un PIB cu plus şi atât. Îi trebuie un PIB care să exprime şi plusuri competitive, bazate pe o nouă calitate“, scrie Vasilescu, care adaugă că este nevoie de idei precise şi de acţiuni ferme pentru o mai bună poziţionare a economiei noastre în faţa unei posibile recesiuni.

    „Întrebarea cardinală, pentru care nu există însă conturat un răspuns, este legată de felul în care ne pregătim pentru un viitor ciclu economic, căci, aşa cum evidenţiază numeroase centre de analiză, ciclul ce a pornit în 2011, după recesiunea de la cumpăna anilor 2009-2010, se cam sfârşeşte. Opţiunile imediate pot fi mai multe: o recesiune gravă, una uşoară sau o contracţie în jur de zero sau până la 1-2 la sută. Ca să avem însă o contracţie uşoară, va fi nevoie să sporească productivitatea şi competitivitatea muncii, să obţinem mai multă eficienţă în economie. Pentru că numai în acest fel salariile vor înregistra creşteri sănătoase, dividendele vor fi mai mari, afacerile mai bune. Soluţia ar fi ca roata afacerilor să se învârtească fără odihnă, în aşa fel încât surplusul de bani să nu mai ajungă în preţuri, dezinflaţia ce începe să se îndrepte spre un port ceva mai calm să nu se mai întoarcă din drum, iar restructurările să grăbească pasul“, conchide Adrian Vasilescu.

     

     

  • Semnal de ALARMĂ din Germania. Economia nu îşi revine nici în al doilea trimestru. Banca Centrală se fereşte de cuvântul „recesiune”

    Economia germană s-a contractat cu 0,1% în trimestrul doi, iar situaţia nu a dat semne că s-ar îmbunătăţi de atunci, în condiţiile în care războiul comercial dintre SUA şi China, nesiguranţa privitoare la Brexit şi problemele din industria auto continuă să apese asupra creşterii.

    Totuşi, banca centrală arată în raportul său lunar că „o recesiune în sensul unui declin clar, general şi susţinut nu este încă vizibilă“. În plus, „situaţia încă bună de pe piaţa muncii face ca perspectivele legate de venituri pentru consumatori să fie în continuare bune“.

    La rândul său, ministrul german al economiei Peter Altmaier dă asigurări că Germania nu este în criză. „Este adevărat că industria germană orientată către exporturi este într-o fază de declin din cauza conflictelor comerciale şi a încetinirii economiei mondiale, dar nu suntem în criză! Ne aşteptăm deja la o creştere uşor mai mare de aproximativ 1% în anul următor.“

    La rândul său, economia americană dă semne de încetinire. Producţia sectorului manufacturier american a scăzut în septembrie, sporind dovezile că încetinirea creşterii economiei mondiale şi tensiunile comerciale apasă asupra economiei generale, potrivit The Wall Street Journal.

    Slăbiciunea celei mai mari economii a lumii s-a limitat în acest an la sectorul manufacturier şi investiţiile de business, dar semne în creştere sugerează că încetinirea s-ar putea extinde.

    Deocamdată, însă, economia este pe creştere, iar preşedintele băncii centrale americane Jerome Powell dă asigurări că aceasta este „într-o poziţie bună“. Potrivit acestuia, economia este bine poziţionată în pofida unor riscuri şi este sarcina băncii centrale să o menţină în această poziţie, scrie Bloomberg.

    În afară de riscurile menţionate de preşedintele Fed, un alt element mai puţin evident care trage în jos economia americană este Boeing, arată Megan Greene, economist-şef la Manulife Asset Management, într-o opinie publicată de Financial Times.

    Între timp, efectele negative ale războiului comercial purtat de preşedintele american Donald Trump se fac simţite în fiecare colţişor al lumii, scrie Reuters.

    „Toată lumea are de pierdut“, a avertizat Kristalina Georgieva, managing director al Fondului Monetar Internaţional, în cadrul reuniunii anuale a Fondului.