BusinessMagazin

Tag: echilibru

  • 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA: Michal Szczurek, ING Bank România

    Michal Szczurek, directorul general al ING Bank România, consideră că echilibrul reprezintă cea mai importantă calitate a unui lider, în detrimentul unor calităţi precum puterea de a motiva şi a convinge: „Dacă nu este o viziune corectă, poate că nu puterea de a motiva şi convinge sunt cele mai importante.

    Sunt multe figuri în istorie care au convins mulţi oameni să îi urmeze, însă când direcţia nu a fost cea mai fericită, şi rezultatele au fost în consecinţă”. O altă calitate pe care o ia în calcul este grija pentru siguranţa oamenilor, însă este de părere că, într-o lume în care nu poţi fi sigur de nimic, acest sentiment indus te poate lăsa vulnerabil, neatent la ceea ce se întâmplă în jurul tău. Oferă şi un exemplu în acest sens: cei 22.000 de angajaţi ai Enron, care poate se simţeau în siguranţă la momentul în care compania raporta venituri de 111 mld. dolari, însă un an mai târziu falimentul înregistrat de aceasta devenea cel mai mare din istoria SUA.

    Astfel, subliniază el, „dacă eşti echilibrat, nu eşti cel mai bun în toate, dar îţi cunoşti punctele slabe şi poţi să le transformi în puncte forte sau poţi să ai colegi de echipă care te ajută să rezolvi situaţii şi în zonele în care nu eşti cel mai priceput”. El conduce sucursala din România a grupului olandez ING din 2012. Anterior, a avut un rol important în crearea celui mai mare fond de pensii din Polonia, iar apoi a restructurat divizia Retail Banking din cadrul ING Bank Slaski (Polonia).

     

  • Ponta: Cât timp Dragnea rămâne preşedintele Camerei, nu se vor adopta modificări echilibrate la legile justiţiei

    “Am spus deja un lucru simplu şi raţional pe care l-am învăţat în aceşti ani de politică la nivel înalt — cât timp Liviu Dragnea rămâne preşedintele Camerei Deputaţilor nu se vor putea adopta modificări la legile justiţiei care să fie echilibrate, discutate, acceptate pe plan intern şi internaţional/ pur şi simplu metodele de forţă de la Consiliul Judeţean Teleorman sunt greşite şi contraproductive în Parlamentul României! Este o opinie rece şi raţională, fără legătură cu ce cred eu despre persoana Liviu Dragnea (cel care în 2016 mintea în stilul său deja tradiţional că nu vrea să fie şef la Cameră ‘să dea cu ciocănelul’)!”, a scris Ponta, marţi, pe Facebook.

  • Kovesi îl reclamă pe Tăriceanu la CSM: Gravitatea atacurilor sporeşte zi de zi

    “Deşi Consiliul Superior al Magistraturii, aşa cum rezultă din comunicatul de presă din 7 februarie 2017, a invitat reprezentanţii autorităţilor statului, instituţiile de presă şi societatea civilă, la o abordare echilibrată şi rezonabilă a dezbaterii publice, ca semn de asumare a poziţiei democratice şi a echilibrului între puteri, în concordanţă cu principiile separării puterilor în stat, al cooperării ferme şi loiale între instituţii, al independenţei justiţiei şi cu efectiva respectare a limitelor dreptului la liberă exprimare, preşedintele Senatului continuă acelaşi tip de mesaj public şi face afirmaţii de o gravitate extremă la adresa Direcţiei Naţionale Anticorupţie, parte a sistemului judiciar din România”, transmite DNA într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie transmite că după Brexit va urmări o politică echilibrată a imigrării

    Ziarul The Guardian a dezvăluit anterior un document guvernamental în care erau detaliate planurile de a scădea numărul muncitorilor slab calificaţi din UE ce vor migra în Marea Britanie după ce aceasta va părăsi Blocul comunitar, în 2019.

    ”Vom stabili propunerile noastre ferme spre finalul anului. Există un echilibru ce trebuie atins, dorim să atragem muncitori calificaţi în această ţară şi să aducă o contribuţie societăţii noastre, nu să le închidem uşile”, a declarat oficial Fallon presei britanice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ajunge salariul din România pentru a duce o viaţă relaxată?

    Cercetarea online de tip sondaj a cuprins un eşantion de 2.160 de respondenţi, cu vârste între 25-45 ani, dintre care cei mai mulţi au început să lucreze după vârsta de 20 de ani, în mediul privat.

    52% dintre respondenţi au spus că s-au angajat în perioada de 20-25 ani, iar cei mai “grăbiţi”, cu un procent de 37%, au recunoscut că aveau 18-20 ani.

    Dacă vorbim despre optimismul adus de studiile făcute, 49% dintre respondeţi simt că au primit un ajutor din partea studiilor realizate, iar 51% consideră că facultatea nu i-a ajutat în carieră. Indiferent de relaţia facultate-optimism, majoritatea respondenţilor afirmă că intrarea pe piaţa muncii a dus la o creştere a responsabilităţilor (91%), iar această “maturizare” în raport cu viaţa, îi face să fie mulţumiţi de carierele lor profesionale actuale (66%).

    Pe viitor, 45% dintre respondeţi ar dori să-şi îmbunătăţească venitul lunar, aproape 20% vor să scape de datorii, în timp ce 17% vor să nu mai aibă grija zilei de mâine, iar 3,5% nu ar vrea să-şi îmbunătăţească veniturile.

    Salariul ajunge sau nu ajunge pentru a avea o viaţă relaxată şi o situaţie financiar echilibrată? Această întrebare se referă la relaţia psihologică extrem de dinamică şi complexă între bani şi muncă, bani şi viitor, bani şi confort psihologic sau frustrări şi stres.

    Salariul ajunge în cea mai mare parte a anului (33%) sau lunar (13%), ceea ce ar duce la o stare relativ echilibrată şi stabilă financiar pentru un procent semnificativ de respondenţi. Doar un procent mic sunt nemulţumiţi (15%), fiind mereu într-o situaţie financiară dezechilibrată. Aceştia sunt probabil şi cei care au probleme financiare (35%), restul respondenţilor, cei echilibraţi, neavând probleme financiare (65%).

    Există însă şi aspiraţii ”îndrăzneţe”, visuri care ies din perimetrul aspiraţiilor realiste, posibile, faţă de care renunţarea duce la frustrări şi tristeţe. Aceste visuri neîmplinite se cer realizate. Soluţia este curajul de a împrumuta bani (64%). Alţii, rămân prudenţi, evită împrumuturile şi îşi construiesc scenarii în care acceptă nerealizări (36%).

    Respondenţii afirmă că uneori nu au încredere în viitorul lor financiar (28%), iar alteori, da (33%). În general, adunând procentul celor din urmă cu cel al celor care au încredere în forţele proprii de a-şi construi un viitor financiar (39%), rezultă că respondenţii sunt încrezători într-un viitor financiar satisfăcător (72%).

    “Explorarea atitudinilor tinerilor faţă de felul în care îşi administrează câştigurile financiare şi situaţia lor financiară în viitor arată că percepţia viitorului lor financiar depinde de aceste atitudini. Ele se structurează datorită influenţei intrării timpurii pe piaţa muncii care furnizează tinerilor o experienţă socială necesară percepţiei mature a contextului social al muncii. Tinerii nu mai dau dovadă de naivitate faţă de acest context realizând importanţa flexibilităţii lor, a înţelegerii pieţei muncii ca o realitate dinamică şi complexă. În acest fel, ei consideră că faţă de viitorul lor financiar şi obţinerea unei situaţii financiare echilibrate ei trebuie să adopte o atitudine de optimism strategic exprimat prin punerea în relaţie a realităţii schimbătoare a pieţei muncii cu propriile lor aspiraţii privind viitorul lor financiar”, a declarat  Aurora Liiceanu, doctor în psihologie şi cercetător.

  • Burnout şi alte boli ale angajaţilor moderni

    Greva controlorilor de trafic aerian din urmă cu câteva săptămâni a stârnit, pe lângă ştirile propriu-zise legate de orarul de zboruri, numeroase discuţii referitoare la doleanţele acestor angajaţi. Printre solicitările pe care le aveau nu se aflau măririle de salariu, ci creşterea personalului, în contextul în care conducerea ROMATSA intenţiona să reducă posturile până în 2019, la nivelul din 2009, potrivit liderului sindical al companiei. „Este foarte riscantă această politică, gândiţi-vă că avem locaţii cu doar trei controlori, noroc că directorul are şi el licenţă. Trebuie să te odihneşti, nu poţi să stai cu ochii într-un ecran 12 ore. Sunt reglementări internaţionale: una-două ore munceşti, apoi te odihneşti. De multe ori, nici după 12 ore oamenii nu pot pleca acasă”, spunea Gabriel Tudorache, la finalul lunii mai.

    Exemplul controlorilor de trafic aerian este printre cele mai relevante că o situaţie financiară bună la locul de muncă (salariul mediu la ROMATSA este de 21.000 lei) nu este totuşi suficientă pentru mulţumirea angajaţilor. Iar dacă angajaţii ROMATSA s-au revoltat prin grevă împotriva acestei stări, ce se întâmplă cu angajaţii şi managerii multinaţionalelor şi ai celorlalte firme locale, care nu se manifestă astfel?

    Cifrele Institutului Naţional de Statistică, centralizate de ZF, spun că deşi anul trecut a fost cel în care s-au creat cele mai multe locuri de muncă din ultimii 15 ani (mai mult cu peste 150.000, doar în primele opt luni, până la 4,7 milioane de angajaţi), acesta a fost şi anul cu cel mai mare deficit de personal cu care s-au confruntat angajatorii. „Deficitul de forţă de muncă pe care îl înregistrăm astăzi în România este enorm, nici nu ştiu dacă am putea estima câţi oameni ne lipsesc“, spunea în articolul respectiv Valentin Păuna, director de resurse umane şi membru în consiliul de administraţie al Metro Cash & Carry România.

    Dincolo de cifrele seci, cum se reflectă încărcătura tot mai mare pe umerii angajaţilor existenţi, pentru care nu mai este o noutate statul 12 ore cu ochii în calculator? În secolul trecut, în Statele Unite era popular sloganul „opt ore muncă, opt ore relaxare”. Acest echilibru, la care s-a ajuns în acea perioadă datorită activităţii sindicatelor, este ameninţat, potrivit observaţiilor făcute de jurnaliştii de la Financial Times; iar criza a avut un rol major în această ecuaţie: doar în România aproximativ 600.000 de joburi au dispărut din câmpul muncii după anul 2008.

    Un studiu realizat de Karyn Twaronite pentru Ernst & Young, realizat pe 10.000 de manageri full-time din opt ţări, arată că astfel numărul de ore lucrate a crescut semnificativ din 2008 încoace: aproximativ jumătate dintre manageri muncesc mai mult de 40 de ore, iar o treime spun că muncesc peste cinci ore suplimentare săptămânal.

    65% dintre angajaţii români lucrează peste program, potrivit unui studiu realizat la comanda Epson Europe. Angajaţii petrec, în medie, 6,2 ore pe săptămână peste program, la serviciu. Timpul suplimentar de lucru este determinat de presiunea sarcinilor de lucru asociată cu activitatea opţională suplimentară. 39% dintre angajaţii români respondenţi la studiu admit că „pur şi simplu nu au suficiente ore la dispoziţie pentru a finaliza sarcinile de lucru” şi 42% indică faptul că cerinţele de lucru, precum întâlnirile, raportarea şi administrarea interferează cu activitatea lor principală.

    Totuşi, potrivit cercetării, în timpul orelor petrecute peste programul de lucru se obţin cele mai bune performanţe, angajaţii români citind e-mailurile necitite (39%), revizuind sarcinile finalizate sau viitoare (41%) şi citind materiale pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele sau aptitudinile profesionale (38%).

    Un alt studiu, publicat în 2012 de Agenţia Europeană pentru Securitate şi Siguranţă la Locul de Muncă, dezvăluie că 51% dintre angajaţii europeni găsesc stresul drept „obişnuit” la serviciu. Mai mult, aproximativ o treime dintre ei sunt afectaţi de depresia legată de muncă şi de burnout. Iar acest fenomen se reflectă nu doar asupra dezechilibrelor din viaţa angajaţilor, dar şi asupra productivităţii companiilor: costul zilelor lipsă de la birou ajunge la 94 de miliarde de dolari anual la nivel european.

    Dar cercetătorii europeni (prin firma de cercetare Matrix) arată că o estimare conservatoare plasează valoarea pierderilor la 600 de miliarde de euro anual. Din această valoare, costurile legate de absenteism şi prezenteism se ridică la 272 de miliarde de euro, de scădere a productivităţii – 242 de milioane de euro; cheltuieli legate de sănătate – 63 de miliarde de euro şi de beneficii sociale – 39 de miliarde de euro.

  • (P) Davidoff Café lansează o colecţie de capsule compatibile cu espressoarele Nespresso®*

    *marcă înregistrată a unei companii terţe

    „Prestige”, „Elegance” şi „Style” sunt cele trei sortimente de capsule create de somelierul Davidoff Café numai din cele mai alese boabe de cafea din cele mai bune regiuni de cultivare din lume.

    Davidoff Café Prestige – espresso intens. Un espresso cu caracter puternic, aromă fină şi gust catifelat. Pentru a obţine această reţetă, sunt special selecţionate cele mai bune boabe de cafea Arabica din Sudul Americii completate cu boabele de cafea Robusta din India.

    Davidoff Café Elegance – espresso fin. Un espresso echilibrat cu gust bogat şi note de alune şi ciocolată neagră. Pentru această reţetă sunt selecţionate cele mai bune boabe de cafea Arabica din America Centrală şi de Sud.

    Davidoff Café Style – espresso lung. Un espresso cu o aromă intensă de boabe prăjite completată de note lemnoase şi de cereale. Amestecul perfect al boabelor Arabica special selectate din America Centrală şi de Sud dezvoltă un caracter intens şi un gust bogat.

    Secretul calităţii deosebite a capsulelor Davidoff Café constă în procesul de prăjire complex. Doar echilibrul dintre timpul şi procesul de prăjire garantează cea mai bună calitate.

    Fiecare sortiment de capsule este ambalat în cutii cu un design elegant, a câte 10 bucăţi. Capsulele Davidoff Café se găsesc pe piaţă începând cu luna iunie, în lanţurile de magazine Carrefour, Kaufland şi Mega Image.

    Despre Davidoff Cafe:

    „Having a taste for quality is having a taste for life” este citatul definit de Zino Davidoff care însumează caracterul luxuriant şi lipsit de compromisuri caracteristic întregului brand.

    Lumea cafelei Davidoff Café aduce împreună sortimente unice de cea mai înaltă calitate: Rich Aroma, Fine Aroma, Espresso 57 şi o dată pe an, o Ediţie Limitată deosebită (cafea prăjită şi măcinată, şi cafea instant).

    Pentru gama Davidoff Café, sunt alese cele mai bune boabe de cafea din cele mai bune regiuni de cultivare a cafelei. Acestea sunt ulterior prăjite individual şi mixate într-o compoziţie de cafea superioară – Grande Cuvée.

    Gama Davidoff Café acoperă fiecare profil de gust al celor mai exigenţi băutori de cafea.

    Mai multe informaţii despre gama Davidoff Café găsiţi pe site-ul http://www.zinodavidoff.com/coffee/products/capsules/ sau pe pagina de Facebook https://www.facebook.com/ZinoDavidoffCafe.

  • Nutriţionistul Mihaela Bilic: ”Vă provoc să renunţaţi o lună la acest aliment! Veţi slăbi, vă promit!”

    Nutriţionistul Mihaela Bilic ne spune cum putem scăpa de kilogramele nedorite renunţând doar la un singur aliment: „Nimic nu se compară cu mâncarea gătită când vine vorba de preparate echilibrate şi sănătoase. Orice ai mânca gata ambalat dintr-un pachet sau orice pui la repezeală pe pâine din frigider are volum mic şi multe calorii”.

    Mihaela Bilic afirmă că un aliment folosit zilnic de toţi românii este foarte periculos.

    Vezi aici de ce Mihaela Bilic ne provoacă să  renunţăm o lună la acest aliment! ”Veţi slăbi, vă promit!”

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.