BusinessMagazin

Tag: ecaterina andronescu

  • Andronescu, despre eleva din Ploieşti care a vrut să îşi omoare prietena cu o bâtă de baseball: Protecţia copiilor este asigurată

    Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Suceava că nu a trimis Corpul de Control la şcoala din Ploieşti unde o elevă a încercat să îşi omoare prietena, iar apoi a fost lăsată liberă de anchetatori şi s-a întors la liceu, alături de victimă şi de alţi colegi.
     
    Andronescu a explicat că fata s-a întors la şcoală deoarece situaţia este supravegheată de un consilier şcolar trimis de ISJ Prahova.
     
    „Am discutat cu conducerea Inspectoratului Şcolar Prahova situaţia şi este în legătură permanentă cu şcoala. A trimis acolo un consilier şcolar care ţine sub supraveghere situaţia aceasta şi astăzi, inspectorul şcolar general a intervenit din nou la instituţiile abilitate ale statului pentru a asigura protecţia celelalte fete şi a celorlalţi copii, dacă ar exista o asemenea manifestare. Am înţeles de la ceea ce mi-a spus domnul inspector şcolar general că cele două fete aparţin unor culte religioase diferite, dar nu vreau să comentez pentru că nu sunt foarte clare lucrurile. Cert este că ne preocupă extrem de mult această situaţie şi sperăm să nu se mai reediteze un asemenea eveniment”, a spus Andronescu.
     

  • Ecaterina Andronescu răspunde criticilor privind numărul de locuri din licee: ”Au fost locuri mult mai multe decât s-au ocupat”

    ”Proiectul de hotărâre a fost aprobat în condiţiile în care ministerul a propus cifrele de şcolarizare (…) S-a vorbit în presă despre faptul că scade numărul de locuri în învăţământul liceal. Anul trecut şi anteriorii doi ani au fost locuri mult mai multe decât s-au ocupat. Nu s-au ocupat anul trecut 30.594 de locuri, în anul precedent aproape 30.000 şi anul precedent aproape 35.000.

    Nu ne-am apropiat cu cifrele de şcolarizare de cohorta de copii care intră în liceu anul acesta. Ca atare, numărul de locuri pe care hotărârea de guvern acum îl stabileşte practic este echivalent cu numărul de locuri în licee cu cel de anul trecut. Ceea ce am făcut, ţinând seama de numărul de locuri ocupate anul trecut în şcolile profesionale, circa 31.000, am încercat să creştem numărul de locuri şi să încercăm să le ocupăm pe toate cele 60.000 de locuri care sunt prevăzute în hotărârea de guvern. Acest lucru le-am făcut ca urmare a solicitărilor ce au venit la minister din partea angajatorilor”, a explicat ministrul Educaţiei, miercuri, la Guvern.

    Cât priveşte cifra de şcolarizare pentru învăţământul superior, aceasta este aproximativ exhivalentă cu cea de anul trecut, creşterile fiind nesemnificative, pentru că e vorba de doar câteva sute de locuri în plus şi la licenţă şi la masterat, a explicat Andronescu.

    Ea a dat asigurări că nu va fi o problemă de spaţiu pentru alcătuirea claselor cu 25 de elevi, pentru că din sistem lipsesc, faţă de acum 15 ani, un milion şi jumătate de elevi din sistem. Ea a spus că totul se reduce la o mai bună gestionare a spaţiilor de învăţământ.

    ”Polarizarea şcolilor a generat pe deoparte depopularea unor şcoli şi suporaaglomerarea şcolilor considerate şcoli cu performanţă. Această supraaglomerare este legată de solicitările pe care părinţii le fac pentru şcolile cu performanţă. (…) Ceea ce încercăm noi să facem este să nu slăbim performanţa şcolilor bune, prin creşterea numărului de elevi în clasă.

    Eu ştiu ce înseamnă să lucrezi cu 25 de studenţi sau cu 35 de studenţi. Nu este aceeaşi treabă. Noi avem o lege în Parlament, preşedintele a trimis-o la reexaminare, dar în acea lege se vorbeşte de în medie 25 de elevi în clasă, ceea ce mi se pare un lucru potrivit. Să nu ajungem să avem în clasă 35-36 de elevi cum se întâmplă acum. Vorbesc de cei care intră acum în clasele pregătitoare. Nu putem reglementa clasele de acum. Nu se pune problema de spaţii, pentru că din sistem, faţă de acum 15 ani lipsesc un milion şi jumătate de elevi. Gestionând mai bine şi spaţiile de învăţământ consider că putem reglementa situaţia”, a mai spus Andronescu.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Andronescu pune în dezbatere modificarea sistemului de învăţământ. Sunt propuse 9 clase gimnaziale

    Ministrul a avertizat că propunerile sale, lansate la evenimentul „Educaţia ne uneşte, vineri, în aula Bibliotecii Central Universitate, nu sunt definitive şi că vor suferi modificări, după ce vor fi supuse dezbaterii publice.

    Potrivit propunerii sale, evaluările naţionale ar urma să aibă loc în clasa a III-a şi la clasa a VI-a, iar clasa a IX-a va deveni clasă de gimnaziu

    “Şi legea spune foarte clar “clasă pregătitoare”. În realitate, majoritatea o numeşte “clasa zero”. Mă amărăşte că este “clasa zero” intrată în mentalul colectiv. De aceea putem să-i spunem prima clasă din învăţământul primar”, a declarat vineri Ecaterina Andronescu.

    Ministrul Educaţiei a explicat cum va arăta, în viziunea proprie, supusă “ameliorărilor” structura sistemului de învăţământ.

    “În acest moment, învăţământul professional este până la clasa pregătitoare – în propunerea noastră clasa pregătitoare devine clasa I, se continua cu celelalte clase, deci 9 clase intră în ciclul gimnazial şi urmează apoi ciclul de învăţământ care profesionalizează – şi numesc aici şcoala profesională şi liceul tehnologic – şi celelalte trei variante de programe de învăţământ liceal vocaţionale: de ştiinţe socio-umaniste, de ştiinţe exacte”, a explicat Ecaterina Andronescu.

    Ea a explicat de ce a făcut aceste propuneri de modificare prin contextualizare la situaţia actuală şi a explicat că, în cazul în care propunerea sa va deveni lege, ministerul va fi obligat să ofere manuale gratuite pentru ultimele două clase de liceu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cât câştigă şi ce AVERE are Ministrul Educaţiei Ecaterina Andronescu

    Cea mai recentă declaraţie de avere a Ecaterinei Andronescu este cea depusă la jumătatea anului trecut, atunci când liderul PSD ocupa doar funcţia de senator.
     
    Ecaterina Andronescu deţine jumătate dintr-un apartament de 140 metri pătraţi în Bucureşti, precum şi o maşină Toyota cumpărată în 2009.Are un depozit la CEC în valoare de 282.000 lei şi nu are datorii către alte instituţii.
     
    În ceea ce priveşte veniturile, din salariul de senator şi cel de profesor ea încasează anual 255.899 lei, adică puţin peste 21.000 de lei lunar.
     
    Declaraţia de avere poate fi consultată aici.
     
    Citeste si :
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     
     

  • Ecaterina Andronescu: Cei şcoliţi astăzi au IT-ul în ADN. Vrem să digitalizăm sistemul

    „Din punctul meu de vedere cea mai importantă instituţie din orice primărie este şcoala. Din fericire pentru scoală, anul acesta avem un buget ceva mai generos.
     
    Ne ajută şi MDRAP-ul care a prins în bugetul propriu 5.095 de şcoli din diferite etape de reabilitare sau de construcţie, şcoli şi grădiniţe însumând circa 17 miliarde, deci o sumă absolut considerabilă. Bugetul tot al ministerului are 5,5% din PIB, ceea ce, fără îndoială, ne dă o speranţă că putem să dezvoltăm din el câteva proiecte foarte interesante”, a declarat, miercuri, ministrul Educaţiei, Ecaternia Andronescu, miercuri, la reuniunea Asociaţiei Municipiilor din România.
     
    Potrivit ministrului, cel mai important proiect pentru Educaţie este digitalizarea sistemului de învăţământ.
     
    „Încercăm să aducem în tot sistemul table inteligente, o platformă educaţională cu toate resursele educaţionale deschise şi, sigur, trebuie să-i instruim şi pe profesori să folosească aceste instumente ale tehnologiei ca predarea să devină mai atractivă. După opinia mea, cei şcoliţi astăzi vin de acasă într-o proporţie covârşitoare cu IT-ul în ADN”, a mai declarat Ecaterina Andronescu al întâlnirea cu primarii din România.
     

  • Profesor de română, după eroarea de la simulare: Ministrul Andronescu să îşi dea demisia/ Este o greşeală impardonabilă, este degradantă

    Profesoara de limba şi literatura română care predă la un colegiu de tradiţie din Craiova, Ofelia Burtea, declară că greşeala de a confunda poeţii tocmai la un subiect pentru simularea Evaluării Naţionale este impardonabilă.
     
    „Este o traducere bună, dar este de neacceptat faptul că reprezentanţii Ministerului Educaţiei Naţionale au confundat poeţii. Această confuzie nu arată altceva decât că responsabilii de disciplina Limba şi literatura română din Ministerul Educaţiei Naţionale nu stăpânesc chestiuni elementare de literatură. Este o greşeală impardonabilă, este degradantă pentru învăţământul românesc. Loveşte în tradiţia culturală a acestei ţări. Cu ce autoritate vor mai veni ei să propună subiecte pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureat când se vede că nu au noţiuni elementare?”, se întreabă profesorul Ofelia Burtea de la Colegiul Naţional „Carol I” din Craiova.
     
    De altfel, dascălul susţine că după această greşeală ar trebui să fie demişi cei din Ministerul Educaţiei Naţionale.
     
    „Trebuie luat în calcul însă şi un alt aspect. Dacă un elev greşeşte rezolvarea unui subiect, pică examenul. Ce se întâmplă cu cei din Ministerul Educaţiei Naţionale când fac greşeli tocmai la subiecte de examen naţional? Nu este nicio reacţie până acum, dar doamna ministru ar trebui să îşi dea demisia. În acest caz şi noi, ca societate civilă, ar trebui să boicotăm aceste simulări, să ieşim în stradă până când doamna ministru şi cei care au greşit îşi vor da demisia”, a spus Ofelia Burtea.
     
    De altfel, dascălul susţine că subiectele nu respectă cerinţele pentru vârstă.
     

  • Ecaterina Andronescu: Simularea examenelor pentru elevi este absolut necesară

    “Simularea examenelor pe care foarte mulţi dintre dvs aţi criticat-o cred că este absolut necesară, pentru că nu putem să mai acceptăm situaţiile cu care ne-am confruntat în anii trecuţi, situaţii în care un număr important de elevi nu trec măcar cu nota 5 examenul de evaluare sau nu trec examenul de Bacalaureat. De aceea, întorcându-ne la lege, am impus pregătirea elevilor prin ceea ce am numit pregătire remedială prevăzută de lege, pentru că legea spune 75% din activitatea didactică este destinată predării şi evaluării, restul de 25% din orele prevăzute în program sunt alocate pentru pregătirea remedială pentru consolidarea cunoştiinţelor”, a declarat Andronescu.
     
    Aceasta a spus că învăţământul dual este calea de urmat pentru întreg învăţământul profesional.
     
    “Cred că trebuie să profităm şi de interesul pe care îl au agenţii economici. Am văzut şcoala de la Braşov în care agenţii economici au investit 2,5 milioane euro şi aceea este direcţia în care trebuie să mergem integral cu şcoala profesională şi cu liceul tehnologic. Sunt multe oraşe din ţară care, pe modelul şcolii de la Braşov, îşi construiesc şcoli din această categorie duală. Nu am desfiinţat niciodată şcoala profesională, care se poate desfiinţa doar prin lege şi niciodată n-am arătat că fac din bugetul Ministerului cheltuieli iresponsabile”, a mai afirmat ministrul Educaţiei.
     
    Membrul Executivului susţine că elevii din sistemul de învăţământ suferă din cauza unei societăţi dezbinate.
     

  • Andronescu: Noua lege a învăţământului va avea un capitol special pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale/ Temele pentru acasă nu se decid în cabinetul ministrului

    Andronescu a spus, într-o conferinţă de presă, că noua lege a învăţământului va avea un capitol special dedicat copiilor cu CES.
     
    Ministrul s-a întâlnit la Bistriţa cu reprezentanţii unei asociaţii care se ocupă cu terapia copiilor cu autism, iar apoi a spus că legea învăţământului va trebui să cuprindă un capitol dedicat copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
     
    „Cred că în viitoarea lege trebuie să avem un capitol special dedicat copiilor cu CES. Va trebui să ne gândim cum este mai potrivit ca, ceea ce se cheamă astăzi CJRAE, unităţile acestea conexe să lucreze împreună cu Inspectoratul Şcolar în aşa fel încât să nu avem situaţia pe care o avem aici: o şcoală în care sunt 26 de copii cu CES şi nu au profesor de sprijin şi avem o şcoală în care avem un copil cu CES şi avem şi consilier şcolar, avem şi profesor de sprijin, avem şi logoped. O mai bună distribuţie a resurselor este absolut necesară şi fără îndoială o creştere numerică a profesorilor de sprijin pe care trebuie să îi şi pregătim special”, a declarat ministrul Educaţiei.
     
    Andronescu a aflat de la preşedintele asociaţiei respective că într-o clasă sunt puţini profesori în situaţia de a putea adapta programa şcolară la nevoile copiilor cu CES.
     
    „Va trebui să găsim soluţii să le adaptăm la nivel naţional şi să încercăm să le trimitem în teritoriu cu aceste adaptări deja realizate”, a spus ministrul.
     
    Ministrul Educaţiei a mai spus că vor exista şi examene adaptate pentru elevii cu cerinţe speciale şi că există un proiect prin care se vor forma 55.000 de profesori care să lucreze şi cu copiii cu CES.
     

  • Ecaterina Andronescu, chemată la audieri în Comisia pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor

    Propunerea a fost făcută de deputatul PNL Adriana Săftoiu pentru ca ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu să dea explicaţii cu privire la situaţia elevilor cu cerinţe educaţionale speciale.
     
    Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, va fi invitată la Comisia drepturile omului de la Camera Deputaţilor pe 26 februarie.
     
    Adriana Săftoiu, membru al Comisiei pentru Drepturile Omului din Camera Deputaţilor, anunţase duminică, pe Facebook, că va cere audierea în comisie a Ecaterinei Andronescu, ministru al Educaţiei, după ce aceasta a anunţat că elevii cu nevoi speciale ar trebui să aibă clase speciale.
     
    “Andronescu. Ecaterina Andronescu. Vrea clase speciale pentru copiii cu cerinte educationale speciale. Este una dintre cele mai revoltătoare iniţiative. Sunt zeci de ani de când in tările model in sistemul educaţional efortul e pentru ca acesti copii să fie integraţi în învăţământul de masă, iar învăţământul special să fie o excepţie. În loc să găsescă soluţii pentru ca acesti copii să aibă profesori de sprijin, integraţi în învăţământul de masă, Andronescu se scuză lamentabil si propune o măsură aberantă, nedreaptă, lipsită de orice responsabilitate faţă de aceşti copii”, scrie Adriana Săftoiu, pe Facebook.
     

  • Exaterina Andronescu, după ce a fost majorat bugetul Ministerului Educaţiei: Şcolile trebuie să aibă cantină

    „Există un amendament, care a şi trecut, potrivit căruia, 140 de milioane de lei se iau de la Autoritatea Electorală Permanentă şi această sumă trece la capitolul cheltuieli de capital, din care noi urmează să facem investiţii. De asemenea, au mai trecut 100 de milioane prin redistribuire la cheltuielile pentru susţinerea universităţilor. Să putem să facem masa caldă, trebuie să pregătim şcolile. 
     
    Şcolile trebuie să aibă cantină, în care noi să dăm masa caldă copiilor. Extinderea mesei calde se loveşte de acest impediment. Noi, în acest moment, avem OUG, funcţionează acum şi avem 50 de şcoli care servesc masa caldă, sunt alese în aşa fel încât sunt şcoli cu elevi cu probleme sociale. Programul acesta este de 3 ani. Ca să-l putem extinde, va trebui să ne gânduim cum să facem investiţii în şcoli să avem cantine”, a declarat Ecaterina Andronescu după ce Comisiile parlamentare reunite de buget-finanţe au dat, marţi, raport favorabil bugetului Ministerului Educaţiei Naţionale.