BusinessMagazin

Tag: dosare penale

  • Oana Pellea: „Incet, incet, devine mai rentabil sa fii borfas decat om cinstit in Romania“

    Milioane de români au ţinut partea corupţilor. Acum a venit nota de plată. Politicienii s-au ocupat exclusiv de infractori. I-au eliberat mai repede, le dau despăgubiri iar unii dintre infractori s-au reapucat de „dat în cap”. Alţii s-au apucat de infracţiuni pentru că este rentabil. Stau puţin în închisoare şi primesc şi bani.

     
    Pe Facebook, Oana Pellea a scris: „Urlete animalice si injuraturi pe strada mea. Fotografii pe facebook cu oameni batuti pe strada de hoti sau golani. Paznici batuti pana la sange de cei ce voiau sa fure. Urmariri pe strazi cu toporul.
     
    Soferi de taxi casapiti de oameni agresivi. Se da cu bata ziua in amiaza mare. Fetelor le e frica sa mearga pe strada dupa o anumita ora. In centrul vechi oamenii se calca in picioare la propriu, violatorii eliberati violeaza linistiti, criminalii eliberati recidiveaza…iar cetatenii se simt din ce in ce mai “protejati”.
     
    Multumesc tuturor celor responsabili pentru eliberarea puscariasilor si pentru modificarea legilor justitiei ! Nu le mai e frica de nimic! Legea e permisibila, daca fac puscarie pot sa o faca si acasa, poate mai primesc si despagubiri…
     
    Incet, incet, devine mai rentabil sa fii borfas decat om cinstit in Romania. Doar ca unii dintre noi ne incapatinam sa ramanem oameni cinstiti”.
     

  • Cine este ”Adina, SPAIMA ŞOSELELOR ” şi de ce au refuzat britanicii extrădarea româncei

    Adina Gabriela Prisacariu, numită ”Adina – spaima şoselelor”, după ce a fost implicată în mai multe evenimente rutiere, din care unul în care a murit soţul ei, a fost reţinută de autorităţile britanice la începutul anului. Femeia fusese dată în urmărire după ce a fost condamnată definitiv într-un dosar de contrabandă,relatează Obiectiv de Suceava.
     
    Aceasta a stat închisă circa 30 de zile, perioadă în care s-a judecat extrădarea sa în România. Magistraţii britanici au refuzat să o trimită pe Adina în ţara noastră din cauza condiţiilor din penitenciare. Astfel, tânăra a fost lăsată în libertate.
     
    Adina Gabriela Prisacariu a fost condamnată definitiv la patru ani de închisoare pentru contrabandă şi constituire de grup infracţional organizat. Înainte de condamnarea finală, tânăra nu avea impusă vreo interdicţie sau restricţie, astfel că a fost liberă să plece unde a dorit, lucru pe care l-a şi făcut.
     
    Suceveanca şi-a căpătat renumele negativ de „spaimă a şoselelor” după mai multe evenimente rutiere în care a fost implicată. Cel mai grav s-a petrecut pe 1 august 2014, când tânăra, aflată la volanul unui Mercedes E-Klasse cu volan pe dreapta, a făcut o depăşire inconştientă provocând un accident în care a murit soţul ei, care se afla pe locul din stânga. După accidentul mortal provocat în august 2014, aceasta a continuat să conducă cu permisul suspendat. Au urmat alte infracţiuni, tânăra fiind botezată de presa locală ”Adina – spaima şoselelor”.
     
    În aprilie 2015, Adina Gabriela Prisacariu a fost încătuşată în stradă, în Suceava, de un echipaj de poliţie rutieră, după ce a fost surprinsă de radar cu viteză peste cea legală şi a refuzat să oprească la semnalul echipajului rutier.
     
    Au urmat alte infracţiuni rutiere, la finele anului 2015. Pe DN 29, la Salcea, tânăra şoferiţă cu permisul suspendat, aflată la volanul unui autoturism marca Land Rover Freelander, a intrat cu viteză într-o curbă periculoasă. Maşina a intrat pe contrasens, s-a izbit în mai multe rânduri de parapetul de protecţie, după care s-a răsturnat într-o râpă adâncă de 6-7 m. Tânăra şi cei doi pasageri din maşina sa au fost răniţi uşor.

  • Un eşec, două dosare penale, niciun rezultat

    Prima anchetă în cazul privatizării combinatului Alro Slatina a fost deschisă de DNA în anul 2006. Procurorii spuneau la acel moment că privatizarea s-a făcut ilegal, scopul fiind îmbogăţirea injustă a celor implicaţi în acest proces.

    DNA investiga dacă a fost stabilită cu intenţie o valoare diminuată, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice era acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzacţii comerciale, ori a bunurilor aparţinând autorităţilor publice sau instituţiilor publice, în cadrul unei acţiuni de vânzare a acestora, săvârşită de cei care au atribuţii de conducere.

    Un an mai târziu, ancheta a fost disjunsă, fiind deschis un dosar şi la DIICOT, în această cauză fiind investigate faptele de constituire a unui grup infracţional organizat şi tentativă la subminarea economiei naţionale.

    Alro Slatina a fost înfiinţată de guvernul României la începutul anilor ’60, fiind prima şi singura uzină de aluminiu din zonă. Producţia efectivă a aluminiului a început în 1966 cu 50.000 de tone pe an, iar până în anul 1989 uzina producea peste 200.000 de tone pe an. |n următorii ani însă, producţia a scăzut, ceea ce a dus la transformarea Alro într-o societate pe acţiuni: guvernul încă deţinea pachetul majoritar de 51%, 49% fiind listate la bursă. Marco Group deţinea acest procent.

    Astfel se face că, până în 2002, când a fost privatizat, statul român deţinea pachetul majoritar de acţiuni în această companie, urmând apoi grupul rus Marco. La scurt timp, guvernul anunţa că doreşte privatizarea combinatului, între timp scăzând şi valoarea acţiunilor, iar Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS) anunţa că Alro are nevoie de salvare. Procentul pe care statul român îl deţinea la acea vreme, scria presa în perioada 2002, ar fi valorat în jur de 250 de milioane de dolari, însă Marco a cumpărat 10% din acţiuni pentru 11,4 milioane de dolari, necesare pentru a deveni acţionar majoritar.

    Ulterior, s-a acceptat majorarea capitalului social din partea entităţii care deţinea pachetul majoritar şi Marco a ajuns să aibă 74,7%.
    După prima majorare, guvernul a mai rămas cu aproximativ 20%, iar după alte două majorări, în 2003 şi 2005, statul a ajuns să deţină mai puţin de 10%. |n anul 2007, Marco îşi schimbă numele în Vimetco.

    În prezent, site-ul oficial al companiei Alro prezintă uzina drept ”cea mai mare companie producătoare de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, exceptând Rusia. Alro SA reprezintă astăzi una dintre cele mai mari companii din România, având o contribuţie importantă la dezvoltarea economiei locale şi naţionale“.

    De asemenea, o informare din luna februarie 2018 arată că profitul ALRO din 2017 a fost unul record, de 318 milioane de lei.
    Procurorii DNA susţineau, în perioada 2006, că ”reprezentanţii grupului de firme Marco – în principal Vitaly Maschitskiy (preşedinte), Valery Krasnov (vicepreşedinte) şi Marian Năstase (director pentru România), beneficiind de sprijinul lui Vadim Benyatov, au fost implicaţi şi continuă demersurile pe diverse canale îndreptate către atragerea în sfera de influenţă şi consolidarea relaţiilor cu diverse persoane din mediul de decizie autohton, în vederea promovării, inclusiv prin mijloace oculte, a afacerilor derulate în ţara noastră, în detrimentul intereselor economice româneşti“.

    Statul român ar fi fost prejudiciat cu 76,5 milioane de dolari, conform DNA, însă suma reală pierdută ar fi fost de aproximativ 300 de milioane de dolari.

    În 2008, ancheta era în plină desfăşurare. La acel moment, Ovidiu Muşetescu, fostul ministru al Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiunilor Statului (APAPS), decedat în 2009, a declarat că nu mai ştie succesiunea evenimentelor privind privatizarea ALRO, dar îşi aminteşte că a fost o tranzacţie dificilă.

    |nainte ca Muşetescu să moară, procurorul general Laura Codruţa Kövesi a cerut preşedintelui Traian Băsescu încuviinţarea începerii procedurilor aferente începerii urmăririi penale în cazul fostului ministru al APAPS, în dosarul Alro Slatina şi Alprom SA. Potrivit procurorilor, Ovidiu Muşetescu s-ar fi făcut vinovat de abuz în serviciu şi stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de cea comercială reală a bunurilor aparţinând firmelor la care statul este acţionar.

    Ancheta a rămas deschisă, cercetările fiind continuate, iar în paralel se desfăşura investigaţia DIICOT.

    Fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, unul dintre cei care instrumentau cazul aflat la această unitate de parchet, spunea, în 2007, că Elena Udrea, pe când era consilier prezidenţial, ar fi intervenit pe lângă Theodor Stolojan să-i ajute pe cei de la Alro să achiziţioneze energie la preţuri infime, iar documentul prin care ruşii de la Marco primeau curent ieftin ar fi fost avizat de Traian Băsescu.

    ”Adevărul în acest caz este că Alro a fost obligat să plătească într-adevăr 4 milioane de dolari către Energy Holding, nu către reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale. |n septembrie 2005, Alro a trebuit să plătească către Energy Holding 4 milioane de dolari plus TVA pentru a-i ceda contractul pe care Energy Holding îl avea cu Hidroelectrica. Deci acesta este câştigul «băieţilor deştepţi», dar nimeni nu a publicat până acum acest contract (…) Ministerul Economiei dorea păstrarea acestor contracte ale intermediarilor. |n august 2005, preşedintele României i-a numit pe aceşti intermediari «băieţii deştepţi din energie». Astăzi se face o confuzie în mod voit; astăzi se spune că Alro este un «băiat deştept din energie». Nu, Alro este o parte a industriei româneşti, un mare angajator, un mare investitor în România. Băieţii deştepţi sunt aceşti intermediari care, de multe ori cu un birou, cu un fax şi cu o secretară, plimbă energia doar pe hârtie, o iau de la stat şi o vând contra unui comision către marii consumatori cum este Alro, cum este Oltchim, cum este Sidex“, explica Elena Udrea în 2010.
    Procurorul Nastasiu a cerut autorizarea interceptării şi înregistrării a lui Marian Daniel Năstase, Dorin Cocoş, Elena Udrea, Verestoy Attila, Bogdan Chirieac, Theodor Stolojan şi Dan Voiculescu. Aceştia au fost interceptaţi câteva luni în anul 2007.

    Ulterior, Nastasiu şi un alt procuror, Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruţa Kövesi, procuror general la acea vreme, că le-ar fi solicitat să tergiverseze ancheta în cauza Alro.

    În spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora Kövesi l-ar fi delegat la DIICOT pe procurorul Valentin Şelaru, în prezent judecător, acesta dispunând soluţia neînceperii urmăririi penale în Alro. Mai mult, SRI ar fi interceptat discuţii dintre mai mulţi politicieni, oameni de afaceri, dar şi jurnalişti, precum: Elena Udrea, Dorin Cocoş, Verestoy Attila, Theodor Stolojan, Bogdan Chirieac, Dan Voiculescu, Codruţ Sereş şi Zsolt Nagy. Stenogramele se refereau la obţinerea unor tarife preferenţiale la energie pentru Alro, iar Elena Udrea şi fostul ei soţ, Dorin Cocoş, erau bănuiţi de influenţarea factorilor de decizie în acest sens.

    În 2010, DIICOT a dispus neînceperea urmăririi penale. Faţă de această decizie, Vadim Don Benyatov, inculpat în dosar, a formulat o plângere. |n 2011, Curtea Supremă i-a respins ca nefondată acţiunea, decizia de închidere a dosarului Alro aflat pe rolul DIICOT rămânând definitivă.

    Tot în 2011, fostul procuror Angela Ciurea a spus, la un post de televiziune, că procurorul general Laura Codruţa Kövesi i-a cerut ”să o lase mai moale“ cu dosarul privatizărilor.

    ”După obţinerea autorizaţiei de interceptare în primă fază, am fost chemată la cabinetul procurorului general şi mi s-a reproşat că ar fi trebuit să informez în prealabil despre acest demers, pe care am fi vrut să îl facem, cu a cui permisiune am cerut să facem interceptarea, fără să dea nume. Se referea la toate cele 16 persoane din dosar“, a declarat atunci Angela Ciurea.

    Tot privind această situaţie a adus lămuriri şi un alt procuror. Angela Nicolae, condamnată definitiv în 2015 la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă într-o altă cauză, a lansat în spaţiul public în urmă cu câţiva ani o scrisoare în care dezvăluia că a fost martora unui episod petrecut între Kövesi şi Angela Ciurea, procurorul DIICOT care se ocupa de Alro. Potrivit lui Nicolae, procurorul general Laura Codruţa Kövesi, care, prin atribuţiile sale, avea în subordine DNA şi DIICOT, i-a retras dosarul Alro Angelei Ciurea după ce începuse să descopere implicarea unor oameni politici în această afacere.

    ”Eram în biroul lui Kövesi pentru a-mi viza o scrisoare redactată de mine în numele ei şi care trebuia să fie transmisă de urgenţă în străinătate. Cu această ocazie, am sesizat că este foarte nervoasă, agitată şi de două ori a apelat-o pe secretara sa la interval foarte scurt spunându-i acesteia: «Să vină urgent Ciurea la mine, că doar nu este plecată în Honolulu». Când a intrat în birou Angela Ciurea, Kövesi nu s-a putut stăpâni (deşi eu eram de faţă şi nu eram o persoană de încredere a ei), a ţipat la ea, cum de şi-a permis să facă unele lucruri fără să o informeze. Dându-şi seama că sunt şi eu acolo, mi-a spus să plec şi să revin ulterior. Am parcurs lungul birou al lui Kövesi şi am auzit pe drum şi între cele două uşi capitonate ale biroului când aceasta o certa pe Angela Ciurea: de ce a cerut interceptarea unor persoane din dosarul Alro fără s-o informeze şi că, dacă nu este în stare de acest dosar, să plece. Era momentul când Angela Ciurea ajunsese cu cercetarile sale la uşa camarilei lui Băsescu, iar anumite persoane nu trebuia cercetate“, arată Angela Nicolae, în scrisoarea lansată în presă în 2014.

    CAUZA DE LA DNA, ŞI EA CLASATĂ.

    Dosarul privind privatizarea Alro Slatina, aflat pe rolul DNA, a fost la rândul lui clasat, a spus la jumătatea lunii ianuarie 2018 procurorul Mihaiela Iorga, cea care s-a ocupat de instrumentarea cazului. Iorga a precizat că, la momentul plecării sale din instituţie, în vara anului 2017, a cerut o expertiză în acest dosar, cauza fiind clasată după revocarea ei.

    ”În momentul plecării mele era nevoie de o expertiză. Nu aş putea să vă spun ce avea în vedere procurorul de caz, nu se putea vorbi de prescripţie. Am cerut expertiză în acest dosar. Exista o suspiciune cu privire că investiţiile la cele două societăţi erau făcute cu banii de la Alro. Nu înţeleg de ce dosar a fost clasat, a fost clasat după ce eu am fost revocată. Din punctul meu de vedere, nu ar fi trebuit clasat, a fost greu să găseşti experţi, nu voia nimeni să-şi asume o asemenea expertiză. Eu nu pot să spun dacă s-ar fi ajuns la o trimitere în judecată, dar din punctul meu de vedere expertiza trebuia făcută“, a declarat Mihaiela Iorga.

    Autor: Mihaela Gildei

  • Ministrul Teodorovici, propunere incendiară pentru cei care îşi plătesc prejudiciile din dosarele penale: Nu cred că a duce oamenii în puşcărie este o soluţie

    “Statul trebuie să recupereze banii. Nu cred că a duce oamenii în puşcărie reprezintă o soluţie. Eu am discutat în ultimele zile cu mulţi oameni din alte state din Europa şi America, unde statul are ca scop principal recuperarea banilor şi nu trimiterea în puşcărie a unui om. Pentru că aşa închizi poate o afacere importantă, trimiţi în şomaj mulţi angajaţi, în loc să recuperezi banii. Trebuie mers pe o asemenea abordare”, a declarat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor, la B1 TV.

    Teodorovici spune că este nevoie de schimbarea legislaţiei în acest sens.

    “Trebuie să avem o situaţie clară cu toate structurile care au rol de a recupera prejudiciul şi poate şi o modificare de legislaţie, ca abordarea să fie aceasta, nu să urmăresc să meargă la puşcărie, ci să recuperez banii. (…) Modificări legislative care să poată produce un asemenea cadru de discuţii, la nivel de guvern, de coaliţie, nu sunt chestiuni inventate de noi. Nu e o dorinţa de a scăpa pe cineva, dacă nu plăteşte, atunci face puşcărie. Astăzi nu există o astfel de abordare, de discuţie, să vedem la cei care au făcut deja, să avem discuţii cu alte guverne şi să o transpunem. E o decizie politică până la urmă”, a mai declarat, la postul B1 TV, ministrul Finanţelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Confederaţia Naţională a Patronatului Român: Oamenii de afaceri români sunt discriminaţi în raport cu cei străini

    Deşi 70% din bani vin de la firmele cu capital românesc şi doar 30% de la firmele cu capital străin, multinaţionalele au ştiut să se organizeze mai bine decât firmele romaneşti. Reprezentanţii Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român cred că nu există egalitate de tratament între companiile cu capital românesc şi cele cu capital străin.
     
    “Oamenii de afaceri români sunt discriminaţi în raport cu cei străini. Număraţi câţi oameni de afaceri străini au ajuns cu dosare penale, din cele 37.000 de firme străine. Câte dosare penale au firmele româneşti? Recunosc că noi nu avem experienţa lor, nu avem jurişti care costă 10.000 de euro de lună”, a declarat Mohammad Murad, preşedinte FPTR.
     
    El a mai spus că sectorul privat trebuie rupt de zona politică, trebuie să existe o delimitare şi trebuie distrusă acea discriminare, pentru existenţa a unor şanse egale. 
     
    Oamenii de afaceri români cred că se pune accent formare pentru nivelele 1,2 de calificare, fără să se facă o evaluare a pieţei muncii. Este nevoie de o abordare sistematică, unde formarea profesională să se conducă după anumite obiective. Nu se face o estimare pe riscuri de competenţe şi, din păcate, nu avem o clasă de antreprenori educaţi.
     
    Reprezentanţii mediului de afaceri propun schimbarea Codului fiscal şi se opun TVA-ului defalcat. În alte ţări a fost un eşec iniţiativa de a defalca TVA. Totodată, s-a propus ca firmele care au contracte cu statul ar trebui să plătească TVA- ul atunci când se încasează banii, nu când se emite factura.
     
    Investitorii români au mai spus că statul trebuie să aibă un rol activ privind încurajarea producătorilor autohtoni, prin îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice, cu respectarea tuturor normelor europene privind concurenţa. Este nevoie, în paralel, de educarea potenţialilor investitori autohtoni şi de sprijin concret din partea statului pentru accesarea rapidă a fondurilor europene.
     
    “Guvernul este deschis să comunice cu mediul privat pentru a găsi soluţii win – win. Avem nevoie de dialog constructiv, însă vă rugăm să veniţi cu soluţii concrete pe care să le analizăm şi ulterior să le punem în practică”, a afirmat Ramona Chirilă Lohan, Consilier de Stat la Guvern, prezentă la dezbatere.
     
    Pe 17 octombrie 2017, a avut loc la Phoenicia Grand Hotel prima dezbatere cu tema Capitalul Romanesc: Trecut, Prezent, Viitor, organizată de Confederaţia Naţională a Patronatului Roman, la iniţiativa Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc, la care au participat reprezentanţi reprezentanţi ai confederaţiilor, ai mediului de afaceri şi ai Guvernului. Evenimentul face parte dintr-o serie de dezbateri, organizate de Confederaţia Naţională a Patronatului Roman, pe teme diverse, de interes pentru reprezentanţii mediului de afaceri şi ai mediului politic, cu privire la Economia Romaniei.

     

  • Comuna din România în care nimeni nu poate construi o casă fără avizul Ministerului Culturii. Comoara pe care se află localitatea

    În satul Reşca, din comuna Dobrosloveni, au fost descoperite foarte multe obiecte antice, aici fiind amplasată fosta capitală a provinciei Dacia Manvensis, Romula Malva.

    Consilierul superior din cadrul Direcţiei de Cultură Olt, Laurenţiu Comănescu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că situl arheologic din satul Reşca se întinde pe toată localitate şi pe extravilanul acesteia. El a explicat că cei care vor să construiască trebuie să obţină aviz de la Ministerul Culturii, altfel riscă chiar dosare penale.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Cinci dosare penale pentru folosirea ilegală de drone în timpul protestelor din Piaţa Victoriei

    “E vorba despre cinci dosare deschise. Au fost depistate cinci persoane care au ridicat drone de la sol. Pentru a ridica o dronă trebuie să ai certificat de înmatriculare şi certificat de navigabilitate. În caz contrar, fapta constituie infracţiune. Este vorba despre art. 103 alin. 1 lit. a din Legea 227/1997 privind Codul aerian. Fapta este prevăzută cu închisoare de la trei luni la un an sau cu amendă penală. Persoanele au fost audiate la momentul în care au fost depistate şi în conformitate cu art. 112 din aceeaşi Ordonanţă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Diana Sarca, coordonator birou de comunicare Poliţia Capitalei.

    Cercetările vor fi continuate de către procurorii de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

    Dronele au fost ridicate în vederea continuării cercetărilor.

  • Ponta: Şi Băsescu a zis că nu mă desemnează premier şi m-a desemnat de trei ori

    Deputatul PSD Victor Ponta a declarat marţi că preşedintele Klaus Iohannis îl plagiază pe Traian Băsescu de la care ar fi învăţat ”să le facă dosare penale la adversari” şi că în 2019 ”o să-i pară rău” pentru acest lucru.

    ”Eu l-am mai auzit pe Băsescu spunând chestia asta. Cam de o mie de ori a zis că nu mă desemnează prim-ministru şi m-a desemnat cred că de trei ori. Câţi bani am dat pe ce zicea Băsescu, tot atâţia bani dau şi pe Iohannis. (…) În rest, domnul Iohannis care a învăţat de la Băsescu să le facă dosare penale la adversari şi aşa…desigur şi aici îl plagiază pe Băsescu. Lui Băsescu acum îi pare rău că le făcea dosare penale la adversari, că i-a venit şi lui rândul. În 2019 o să îi pară rău şi domnului Iohannis”, a spus Ponta.

    Reacţia lui Victor Ponta a venit după ce preşedintele Iohannis a promis că nu va desemna pentru funcţia de premier o persoană urmărită sau condamnată penal.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Amenzi de 22.400 lei şi 44 de cercetaţi penal pentru nereguli la vot

    Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au efectuat verificări cu privire la fiecare sesizare în parte, stabilind, până la această oră, că 166 dintre acestea, reprezentând 44,27%, nu se confirmă, a afirmat Monica Dajbog, purtătorul de cuvânt al MAI.

    Dintre situaţiile confirmate, 47 sunt fapte contravenţionale pentru care s-au aplicat amenzi în valoare de 22.400 lei şi 14 avertismente scrise.

    În ceea ce priveşte posibilele infracţiuni, au fost sesizate 81 de situaţii, toate fiind în curs de cercetare. În aceste cazuri, la momentul finalizării cercetărilor se vor dispune măsurile legale prin unităţile de Parchet competente.

    Majoritatea infracţiunilor sesizate sunt de corupere a alegătorilor, vot multiplu şi violare a confidenţialităţii votului.

    Pentru săvârşirea acestor posibile infracţiuni sunt cercetate 44 de persoane, dintre care una în stare de reţinere – un bărbat din judeţul Gorj care a agresat fizic şi verbal, în cursul dimineţii, un bătrân în apropierea unei secţii de votare.

    Poliţia Română a organizat 513 filtre la nivel naţional, fiind verificate 3.781 de autovehicule, dintre care 251 autocare, 763 autobuze, 1.617 microbuze şi 1.150 de autovehicule cu capacitate 8+1.

    Pe parcursul zilei, peste 58.000 de angajaţi ai Ministerului Afacerilor Interne au fost mobilizaţi în întreaga ţară. “La fel ca în primul tur al alegerilor prezidenţiale, datorită acestei mobilizări, nu s-au produs evenimente grave care să afecteze procesul de vot. Efectivele de ordine publică vor rămâne în dispozitiv şi după încheierea procesului de vot pentru prevenirea oricăror incidente care ar putea afecta siguranţa cetăţenilor”, a precizat Monica Dajbog.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Nereguli la vot înregistrate în primele zece ore ale scrutinului

    Cele mai multe aspecte care au fost sesizate au vizat continuarea propagandei electorale, posibile situaţii de turism electoral şi de corupere a alegătorilor.

    Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au verificat toate sesizările pentru a stabili cu certitudine existenţa sau nu a aspectelor semnalate. Până în prezent, 90 dintre sesizări nu s-au confirmat, a precizat Monica Dajbog.

    Au fost sesizate 45 de situaţii privind posibile infracţiuni, care sunt în curs de verificare. S-au aplicat măsuri sancţionatorii pentru 32 de contravenţii, respectiv 9 avertismente scrise şi amenzi în valoare de 14.100 lei.

    Poliţiştii bucureşteni efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de împiedicare a exercitării drepturilor electorale faţă de preşedintele unei secţii de votare din sectorul 2. Acesta nu i-a permis să voteze unui alegător care are domiciliul în Târgovişte, dar reşedinţa în sectorul 1 al Capitalei, îndrumându-l către secţia de votare de la adresa de reşedinţă.

    Poliţiştii din Timiş au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt pe numele unui student care, după ce şi-a exercitat dreptul de vot, a luat de pe masa comisiei un buletin de vot neştampilat şi a părăsit secţia de votare. Menţionez că tânărul a fost oprit de către forţele de ordine, iar buletinul de vot a fost recuperat.

    În judeţul Neamţ, poliţiştii au întocmit dosar penal într-un caz de completare în fals a unor cereri pentru urna specială.

    Poliţiştii din Giurgiu efectuează cercetări după ce o persoană a reclamat faptul că a fost agresată de un cetăţean în momentul în care ar fi vrut să sesizeze o încălcare a legislaţiei electorale.

    Un bărbat din comuna Micleşti, judeţul Vaslui a provocat scandal într-o secţie de votare din localitate, motiv pentru care a fost sancţionat contravenţional de către jandarmi cu amendă de 300 de lei.

    În judeţul Dolj o femeie a fost sancţionată contravenţional cu 1.500 lei pentru că a sfătuit un bărbat în vârstă de 76 de ani să voteze cu un anumit candidat.

    Referitor la sesizările privind cazurile de turism electoral, poliţia verifică fiecare situaţie în parte pentru a stabili cu certitudine dacă aspectele semnalate se confirmă sau nu. Precizez că Poliţia Română a organizat astăzi 513 .filtre în întreaga ţară pentru a verifica legalitatea efectuării transportului public de persoane.

    Până la ora 17, din numărul total de persoane aflate în centrele de reţinere şi arest preventiv, 1.009 au votat, Inspectoratul General al Poliţiei Române asigurând măsurile necesare exercitării dreptului de vot.